Dubla mastectomie creşte şansele de supravieţuire în cazul femeilor purtătoare ale ''genei cancerului de sân'' (studiu)
Data publicării: 22-03-2018
Femeile purtătoare ale mutaţiei genetice BRCA1 care apelează la intervenţia de extirpare a ambilor sâni îşi diminuează riscul de a dezvolta cancer mamar, a demonstrat cercetarea efectuată la Centrul medical universitar Erasmus din Rotterdam, citată de Press Association.
Acelaşi studiu a evidenţiat, însă, că mastectomia bilaterală profilactică nu a avut niciun efect asupra speranţei de viaţă în cazul femeilor care prezentau o altă mutaţie genetică, BRCA2.
Ambele tipuri de mutaţii genetice, BRCA1 şi BRCA2, favorizează riscul de apariţie a cancerului mamar.
Se estimează că 72% dintre purtătoarele mutaţiei BRCA1 şi 69% dintre femeile care prezintă mutaţia BRCA2 prezintă un risc ridicat de a dezvolta cancer de sân până la vârsta de 80 de ani, în comparaţie cu o rată de 12% în cazul populaţiei generale.
În luna mai 2013, vedeta hollywoodiană Angelina Jolie a acceptat să fie supusă unei operaţii de mastectomie bilaterală profilactică după ce a descoperit că era purtătoare a genei BRCA1. Doi ani mai târziu, ea a decis să treacă printr-o intervenţie chirurgicală de ovarectomie bilaterală pentru a elimina riscul de a dezvolta cancer din acelaşi motiv fiind cunoscut faptul că această mutaţie poate cauza şi tumori ovariene.
Studiul realizat recent în Olanda a monitorizat 1.696 de purtătoare ale mutaţiei genetice BRCA1 şi a 1.139 de femei care au depistat că au această genă şi au optat fie pentru mastectomie bilaterală profilactică, fie pentru o supraveghere medicală riguroasă.
Toate aceste femei erau sănătoase şi nu aveau antecedente personale de tumori.
După o perioadă cuprinsă între nouă şi unsprezece ani, şapte dintre purtătoarele BRCA1 cărora le fuseseră extirpaţi ambii sâni şi 269 dintre cele care au decis să nu treacă prin această procedură au fost diagnosticate cu cancer mamar. Doar o persoană din primul grup a decedat din cauza acestei afecţiuni în timpul perioadei de monitorizare în comparaţie cu 19 din rândul celor care nu fost supuse mastectomiei bilaterale profilactice.
În cazul femeilor cu mutaţia BRCA2, riscul de deces a fost redus, indiferent dacă acestea au apelat sau nu la extirparea chirurgicală a sânilor.
''În cazul purtătoarelor mutaţiei BRCA1, mastectomia bilaterală profilactică reduce în mod drastic riscul de a dezvolta cancer de sân şi, în plus, ca o consecinţă, îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire asociate cancerului de sân în comparaţie cu grupul supravegheat (medical)'', a notat dr. Annetee Heemskerk-Gerritsen din cadrul centrului din Rotterdam, una dintre principalii autori ai studiului.
''În ceea ce priveşte purtătoarele mutaţiei BRCA2, mastectomia bilaterală profilactică pare să conducă spre un prognostic similar în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire asociate cancerului de sân, în ciuda riscului redus de tumori mamare'', a adăugat ea.
Dr. Heemskerk-Gerritsen a prezentat aceste concluzii la cea de-a 11-a ediţie a Conferinţei europene pentru Cancer Mamar care se desfăşoară între 21 şi 23 martie în Barcelona, Spania.
Cercetătoarea a precizat că diferenţele în ceea ce priveşte rata de supravieţuire demonstrează că cele două mutaţii sunt asociate unor tipuri diferite de tumori. ''Am observat că tumorile mamare asociate BRCA2 au fost diagnosticate cu caracteristici mult mai favorabile în comparaţie cu cele asociate BRCA1'', a subliniat Heemskerk-Gerritsen.
Cancerele asociate mutaţiei genetice BRCA2 tind să fie diagnosticate la o vârstă mai înaintată, au mai multe lucruri în comun cu celulele normale şi sunt mai influenţate de schimbările hormonale.
Prof. Isabel Rubio din cadrul Universităţii Clinice din Navarra, Spania, care nu a fost implicată în acest studiu însă a coprezidat conferinţa, a declarat că ''femeile purtătoare ale mutaţiilor genetice BRCA1 sau BRCA2 se confruntă cu o reală incertitudine cu privire la modul în care pot reduce riscurile de a dezvolta cancer de sân şi de a deceda în urma acestei afecţiuni''.
''O mastectomie dublă este invazivă şi poate avea efecte adverse neplăcute, uneori grave, precum pierderea sensibilităţii în zona sânilor şi a sfârcurilor, însă pare să reducă riscul de apariţie a bolii. Pe de altă parte, femeile care optează pentru supraveghere (medicală) trăiesc conştiente de faptul că pot dezvolta această afecţiune şi vor trece apoi prin acest tratament. Sunt decizii greu de luat, iar fiecare femeie este diferită'', a concluzionat Rubio.
Sursa: Agerpres,
22-03-2018, Vizualizari 200