Durerea de cap după somn

Legătura dintre somn și durerile de cap experimentate la trezire este recunoscută și abordată în literatura de specialitate de mai bine de un secol. În termeni medicali, cel mai adesea se discută despre existența unor tulburări ale somnului ce au ca efect direct migrenele. (1)

Pe lângă faptul că tulburările de somn pot provoca migrene, s-a constatat și faptul că pacienții diagnosticați cu migrene cronice experimentează adesea o incidență crescută a tulburărilor de somn. Acest cerc vicios pare să aibă legătură cu cele 4 etape ale somnului.

Mai exact, în prezent se consideră că cea mai importantă etapă în relația cu durerile de cap o reprezintă faza REM. Somnul REM se repetă în 4 până la 6 episoade pe noapte și este caracterizat prin apariția viselor. Incidența migrenelor este pusă în legătură directă cu numărul epsioadelor REM experimentate de pacient pe parcursul unei nopți, iar legătura pare să fie și mai evidentă în cazul durerilor de tip cluster. (2, 3)

Migrenele și tulburările de somn

Statistic, riscul apariției unor tulburări de somn la persoanele care suferă de migrene poate fi de 2 până la 8 ori mai mare decât în cazul altor persoane. Studiile de specialitate reflectă însă faptul că până la jumătate dintre acești pacienți au tulburări cronice de somn. Aceste tulburări se intensifică odată cu creșterea frecvenței migrenelor, dar, la fel de bine, îmbunătățirea calității și a igienei somnului pare să aibă efectul contrar. (4)

Continuând seria statisticilor, se pare că aproape jumătate din numărul migrenelor se manifestă în intervalul orar 4 – 9 dimineața. Astfel, experimentarea repetată a durerilor de cap după somn reprezintă un indiciu al faptului că somnul în sine cauzează migrenele. În astfel de cazuri simptomul este denumit „durere de cap la trezire” și este descris ca o simplă migrenă, tensiune la nivelul capului sau alt tip de durere de cap. Cel mai adesea se urmărește momentul în care se declanșează durerea și tendința de a reveni, în mai multe episoade, la scurt timp după trezire.

Indiferent de diagnostic, durerea de cap cronică, zilnică sau tiparul durerii de cap la trezire, sugerează existența unor tulburări de somn, cel mai adesea apnee sau insomnie. Acestora li se pot adăuga sindromul picioarelor neliniștite, încleștarea fălcilor în somn (care este, în fapt, o formă de bruxism), afecțiuni ale ritmului circadian, narcolepsia sau somnambulismul. (4)

Igiena somnului și durerile de cap

Medicația pentru controlul durerilor ar putea părea cea mai firească opțiune de tratament. Având însă în vedere complexitatea legăturii dintre somn și migrene, igiena somnului are, pentru unii pacienți, efecte benefice neașteptate.

Prin igiena somnului se înțelege cumulul obiceiurilor ce caracterizează momentele de dinainte de a adormi și chiar și din timpul somnului. Scopul acesteia este de a favoriza un somn liniștit și odihnitor, prin evitarea obiceiurilor care întrerup sau alungă somnul. Câteva dintre măsurile ce pot fi luate în acest sens sunt următoarele:

• obiceiul de a merge la culcare doar atunci când ne simțim cu adevărat obosiți și somnoroși, respectiv de a ne ridica din pat imediat ce ne-am trezit odihniți (cu cât petrecem mai mult timp treji în pat, cu atât crește riscul de a învăța creierul să rămână treaz când ne așezăm în pat);
• trezirea la aceeași oră, zilnic, inclusiv în week-end-uri sau în zilele libere (pentru a favoriza reglarea ceasului intern al organismului, care va ști astfel la ce oră se trezește și, implicit, la ce oră ar trebui să adoarmă pentru a se odihni complet);
• dormitul în același pat, fără a schimba locul de odihnă din casă;
• limitarea activităților din pat la somn sau activități sexuale (privitul la televizor, lectura, mâncatul, simpla meditație sau orice altă activitate desfășurată în pat învață, din nou, creierul, că nu trebuie neapărat să adoarmă atunci când ne întindem pe pat);
• adoptarea unei rutine de exerciții fizice, cu condiția ca aceasta să nu se desfășoare în ultimele 3 ore de dinainte de culcare;
• evitarea factorilor perturbatori precum zgomotele din afara camerei (izolarea fonică mai bună a camerei), ceasul din dormitor (plasarea acestuia într-un loc din care să nu poată fi observat stând în pat), drumurile la toaletă peste noapte (evitarea consumului excesiv de lichide înainte de culcare), temperatura alternantă (menținerea unei temperaturi optime constante) sau foamea (o gustare ușoară cu puțin înainte de culcare ne ajută să scăpăm de senzația de foame și să adormim mai ușor);
• evitarea consumului de băuturi energizante, pe bază de cofeină, a alcoolului sau a tutunului cu aproximativ 3 ore înainte de culcare;
• evitarea somnului de peste zi (în cazul în care simțim că nu mai putem rezista oboselii, somnul de peste zi nu ar trebui să depășească 30 de minute);

Când nimic din toate acestea nu funcționează, lipsa somnului nu trebuie tratată prin prelungirea efortului de a rămâne în pat. Cel mai bine este să mergem în altă cameră, unde să desfășurăm o activitate liniștitoare, precum lectura, până când ne revine somnul. (4, 5, 6)

Sforăitul, apneea și durerile de cap

Obiceiul de a sforăi reprezintă un factor de risc pentru durerile de cap cronice, zilnice. Acesta este, de fapt, un simptom al apneei. Apneea în somn reprezintă obstrucționarea căilor respiratorii, adică limitarea volumului de oxigen din sânge. Oxigenarea insuficientă duce la oprirea respirației, pentru câteva secunde, la diferite intervale de timp. Când se întâmplă acest lucru, primul simptom evident îl reprezintă sforăitul. Acesta poate fi urmat și de dureri de cap, din același motiv al oxigenării insuficiente.

Alte efecte directe ale apneei în somn pot fi:

• pauzele de respirație pe care partenerul le poate observa la persoana alături de care doarme; 
• tendința de a se trezi de mai multe ori peste noapte; 
• nevoia de a urina pe parcursul nopții; 
• transpirația nocturnă abundentă; 
• somnolența excesivă din timpul zilei.  

Afecțiunile ce derivă de aici – hipertensiunea, bolile cardiace, atacul de cord – sunt dintre cele mai periculoase, prin urmare obiceiul de a sforăi trebuie discutat cu un medic. Confirmarea apneei se face, cel mai adesea, prin monitorizarea pacientului pe timp de noapte. (4)

insomnia și durerile de cap la trezire

Insomnia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale somnului asociate cu durerile de cap. Se caracterizează, de regulă, prin:

• imposibilitatea de a dormi mai mult de 6 ore pe noapte, ca urmare a dificultății de a adormi sau de a rămâne în starea de somn; 
• trezirea foarte de dimineață; 
• senzația de oboseală acută, atât la trezire cât și pe parcursul zilei.  

Oboseala, dificultatea de atenție sau de concentrare și pierderea motivației în activitățile cotidiene sunt urmări pe cât de firești, pe atât de supărătoare.

Însă când toate acestea se combină cu migrene, stări de anxietate sau iritabilitate și chiar depresie, afecțiunea este și mai greu de suportat. În timp ce toate aceste simptome de stare afectează performanțele zilnice ale individului, ele au și tendința de a spori frecvența și intensitatea migrenelor. Controlarea somnului și a dispoziției sunt așadar esențiale în ținerea sub control a durerilor de cap la trezire. Pentru acestea se recomandă:

• medicamente antidepresive (pe bază de L-tryptophan, 5-HTP sau melatonină); 
• terapia comportamentului cognitiv; 
• îmbunătățirea igienei somnului; 
• păstrarea unui jurnal al somnului pentru cel puțin 2 săptămâni, în care să se noteze orele de culcare și trezire, respectiv calitatea somnului și frecvența migrenelor. (4)  

Durerea de cap, somnul și dispoziția

Legătura dintre acestea nu este o simplă supoziție sau coincidență, fiind demonstrată de însăși anatomia și funcționalitatea creierului. S-a constatat așadar că toate trei sunt controlate de o regiune comună a creierului și, mai mult decât atât, au în comun anumiți mesageri chimici neuronali, calitatea scăzută a somnului putându-le influența pe celelalte două.

Cu cât dormim mai puțin, cu atât mai mult ne crește sensibilitatea, durerea fizică sau emoțională fiind mult mai greu de suportat. În același mod, cu cât ne odihnim mai bine, cu atât suportăm mai bine durerea și ni se îmbunătățește dispoziția.

În mod firesc, durerile de cap pot fi cauzate și resimțite mai intens sau mai slab în funcție de foarte multe evenimente din timpul somnului. Faptul că nu dormim suficient (între 7 și 8 ore pe noapte), dormim prea puțin (sub 6 ore pe noapte) sau dormim prea mult (peste 8 ore și jumătate pe noapte) poate cauza oricând un episod de migrenă. (4)

Evaluarea și tratarea durerilor de cap

Fără îndoială, evaluarea durerilor de cap în legătură cu calitatea somnului este dificilă. În funcție de tulburările de somn suspectate, pentru diagnosticare poate fi necesar doar un istoric detaliat al tiparelor de somn și o analiză a ciclului somn/activitate (în cazul insomniei) sau o polisomnografie (în cazul apneei, hipersomniei sau polisomniei). (7)

Polisomnografia este un proces de monitorizare a somnului prin care se urmărește identificarea unui tipar de somn și, în funcție de simptomele reperate, a unor afecțiuni. Cel mai adesea se va urmări:

• cât de des se oprește respirația pentru cel puțin 10 secunde (apnee); 
• cât de des se oprește parțial respirația pentru 10 secunde (hipoapnee); 
• undele cerebrale și mișcările musculare.  

AHI (Indexul Apnee-Hipoapnee) reprezintă numărul reprizelor în care aceste afecțiuni se manifestă în timpul somnului. Dacă valoarea acestuia este mai mică de 5, rezultatul testului este considerat normal. Valorile între:

• 5-15 episoade indică apnee ușoară; 
• 15-30 episoade indică apnee moderată; 
• peste 30 de episoade indică apnee severă.  

Pe lângă indicele AHI, se vor lua în considerare și alte observații ale analizei somnului, dar și istoricul medical al pacientului, respectiv rezultatele evaluării fizice. (8)

Alți factori de risc luați în considerare pot fi:

• cbezitatea; 
• apartenența la sexul masculin; 
• vârsta înaintată; 
• factori craniofaciali, orali sau neuromusculari care pun presiune pe căile respiratorii; 
• alcoolismul cronic; 
• administrarea de sedative sau relaxante musculare. (7)  

Indiferent de acest diagnostic, durerile de cap experimentate imediat după trezire, în timpul dimineții sau chiar și durerile de cap cronice, zilnice, pot semnala o tulburare a somnului. Statistic, durerile de cap la trezire sunt experimentate de aproximativ 4 – 6% din populație, de 18% dintre cei care suferă de insomnie și de 15 până la 74% dintre cei care suferă de apnee în somn, potrivit studiilor. (7)

În funcție de afecțiunea diagnosticată, se pot recomanda:

• măsuri de bază pentru ameliorarea igienei somnului; 
• prescrierea de calmante şi/sau somnifere; 
• reducerea episoadelor apneice (scăderea în greutate, tratarea alergiilor nazale, chirurgia căilor respiratorii superioare).  

Nu în ultimul rând, analiza rezultatelor se face prin continuarea actualizării unui jurnal al somnului și reevaluarea durerilor de cap la aproximativ o lună după tratament. (7)