Eczematidele

Eczematidele sunt manifestări alergice eritemato-scuamoase, pruringinoase, apropiate de eczemă.

Etiopatogenie

• factori infecţioşi (streptococ, stafilococ, ciuperci, Pityrosporum orbicularum);
• rar, factori alimentari, medicamentoşi;
• reacţii de sensibilizare la alergeni precum cei microbieni, alimentari, parazitari sau cei din focare cutanate bacteriene sau fungice.

Din punct de vedere histologic

Eczematidele sunt foarte asemănătoare cu Eczema, însă în ceea ce priveşte stadiile de evoluţie clinică, lipsesc stadiile de veziculaţie şi exsudaţie ce sunt prezente la eczemă.

Examen clinic

Din punct de vedere clinic eczematidele se pot împărţi astfel:

• Pitiriaziforme - plăci rotund–ovalare ce prezintă un contur imprecis şi sunt acoperite de scoame fine precum mătreaţa cu localizare de elecţie la nivelul scalpului, feţei la copii, feţelor de extensie ale membrelor şi la nivelul feţelor laterale ale toracelui;
• Psoriaziforme - plăci eritematoase ce sunt acoperite de scoame groase;
• Seboreice - scuame gălbui, grase, cu sediul pe zonele seboreice;
• Acromiante - plăci rotund-ovalare, albe ce sunt acoperite de scoame fine; se întâlnesc mai frecvent la copiii ce prezintă atopie sau afecţiuni ORL;
• Purpurice - macule purpurice asociate cu plăci eritematoase, scoamoase cu dispoziţie la nivelul membrelor inferioare; sunt mai frecvent întâlnite la sexul masculin.
• Se asociază cu prurit.

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv de eczematide se pune pe baza:

• Examenului clinic;
• Examenului histologic ce evidenţiază parakeratoză (keratinizare incompletă a celulelor epiteliale ale stratului cornos al epidermului), spongioză epidermică şi infiltrat limfocitar în dermul superficial.

Diagnosticul diferenţial se face cu următoarele patologii:

• Pitiriazis rozat Gibert;
• Psoriazis;
• Pitiriazis versicolor;
• Parapsoriazis;
• Sifilide seboreice.

Complicaţiile

Cele mai frecvente complicatii produse de eczematide sunt eczematizarea, lichenificarea sau piodermizarea.

Tratamentul şi profilaxia

Tratamentul cuprinde:

• Terapie etiologică
• Medicaţia patogenică
• Terapia de modificare a terenului alergic
• Medicaţia locală
• Regimul igieno-dietetic

Terapie etiologica

Îndepărtarea alergenilor ce se poate realiza prin: excluderea unor medicamente, tratamentul medicamentos sau chirurgical al unor focare microbiene, tratamentul unor micoze sau parazitoze intestinale, evitarea contactului cu substanţe chimice sensibilizante.

• Acţiunea asupra factorilor favorizanţi: terapia perturbărilor digestive, hormonale, nervoase;
• Evitarea alimentelor eliberatoare de histamină, a unor factori fizici, a factorilor emoţionali.

Medicaţie patogenică

• inhibarea formării histaminei în mastocite – antihistaminice, antimalarice de sinteză, vitamina C, glucocorticoizi;
• inhibarea eliberării histaminei din mastocite – cromoglicatul de sodiu, ketotifenul, sulfasalazina;
• agenţi adrenergici: adrenalina, efedrina;
• inhibarea competitivă a mediatorilor chimici respectivi – antihistaminice, asocieri de antihistaminice;
• efecte antagoniste faţă de kinine şi prostaglandine, acţiune antiinflamatorie – glucocorticoizii;
• Nifedipina.

Terapie de modificare a terenului alergic prin:

• Gamaglobuline antialergice
• Histaminoglobuline
• Hiposensibilizare specifică

Regim igieno-dietetic

Eliminarea alimentelor alergizante sau eliberatoare de histamină, evitarea factorilor emoţionali, repausul, eventual climato-terapia.

Măsuri de profilaxie

Masurile de profilaxie pentru eczematide presupun:

• Evitarea factorilor alergizanţi la persoanele predispuse la sensibilizare;
• Depistarea şi tratamentul precoce a focarelor de infecţie, parazitozelor;
• Depistarea altor factori de teren predispozant.