Educatie si disciplina scolar

Educatia si disciplinarea copilului scolar se afla sub controlul adultilor - parintii sunt cei care il pot ajuta pe scolar sa-si dezvolte increderea in sine si sa inregistreze progrese in privinta dezvoltarii sociale si emotionale, acestea punand bazele succesului scolar. La inceputul acestei perioade scolarul mic invata sa scrie si sa citeasca, aptitudini ce vor functiona pe viitor ca unelte pentru insusirea cunostintelor. Intrarea in sistemul scolar presupune solicitari fizice si intelectuale deosebite, carora copiii trebuie sa se adapteze. Invatarea implica intregul organism - sistemul nervos, aparatul respirator si cel cardiovascular. Capacitatea de efort intelectual creste treptat in intervalul orar 7 - 9, apoi stagneaza intre orele 11 si 14, cand atinge si minimul. In intervalul 15 - 19 capacitatea de invatare creste din nou, insa mai putin decat dimineata. Cantitatea, calitatea si conditionarea invatarii se modifica odata cu varsta, iar randamentul invatarii poate fi afectat negativ datorita oboselii, starii de sanatate sau a conditiilor de mediu.

Prescolarii mici sunt inca atasati de parinti, acestia luand majoritatea deciziilor ce afecteaza viata copilului, implicarea scolarului crescand odata cu varsta. Schimbarile in asteptarile atat ale copiilor cat si ale parintilor altereaza relatia dintre parinti si copiii scolari mijlocii, adesea rezultand conflicte. Majoritatea conflictelor au loc pe marginea certurilor dintre frati, uitarea indatoririlor din casa si de la scoala, dezordinea din camera, etc. Foarte importante in aceasta perioada sunt aptitudinile parintilor de a-si asculta si sprijini copiii, in special in perioada pubertatii.

Parintii trebuie sa-i indrumeze pe copii sa devina independenti si totodata responsabili. In acest scop este importanta implicarea in activitatea scolara a copilului, discutiile despre activitatile si interesele sale, stabilirea unor reguli clare si constante, incurajarea provocarilor si activitatilor noi, stabilirea unor relatii intre parinte si copil bazate pe sinceritate, incredere si afectiune, abordarea unei disciplinari bazate pe ghidare si nu pe pedeapsa. In momentele in care pare tot mai dificil sa cresti un tanar si certurile nu par a se mai termina, parintii nu trebuie sa uite ca, desi copiii nu vor sa recunoasca, sunt cele mai importante persoane din viata copilului, calmul si simtul umorului sunt elemente cheie in pastrarea unei relatii bune cu puberii si ca in cele din urma copilul va creste si va lasa in urma toate obiceiurile si ideile ciudate, transformandu-se intr-un adult sensibil si responsabil.