Efectele bullying-ului asupra victimelor

Efectele bullying-ului asupra victimelor

Bullying-ul reprezintă un anumit comportament agresiv și inacceptabil social manifestat de către anumiți copii de vârstă școlară sau adolescenți asupra altora și care reflectă, adesea, diferențe reale sau percepute de statut și de putere dintre agresor și victimă. (1)

Pentru ca un comportament să fie etichetat ca fiind comportament de tip bullying trebuie să se îndeplinească următoarele condiții :

  • prezența unui dezechilibru de putere: copiii sau adolescenții agresivi își folosesc puterea sau punctele tari (forța fizică, popularitatea, accesul la informații jenante etc.) cu scopul de a-i controla și de a-i răni pe ceilalți; dezechilibrul de forțe este variabil, acesta putând varia în funcție de situație și de-a lungul timpului; ambii actori - agresorul și victima - sunt conștienți și își joacă rolurile ca atare;
  • repetiția comportamentelor: comportamentele de bullying apar sau există o probabilitate sporită de a apărea de mai multe ori;
  • bullying-ul apare mai ales la copiii de vârstă școlară și la adolescenți, cu toate că poate fi prezent la toate categoriile de vârstă;
  • comportamentul agresorului creează sentimente de disconfort și nemulțumire persoanei agresate. (1), (3)


Rezumând cele de mai sus, bullying-ul este un comportament agresiv și repetat al unui copil sau adolescent aflat pe o poziție reală sau percepută de superioritate față de un alt copil. Acesta apare mai ales în situațiile în care nu există o supraveghere atentă din partea unui adult precum recreațiile școlare sau întrunirile la locurile de joacă sau de întâlnire dintre prieteni.


Tipuri de bullying

Cu toate că în mod tradițional bullying-ul a fost văzut mai ales ca o manifestare de comportamente fizice agresive, în realitate acesta se manifestă de cele mai multe ori ca o metodă de agresare pe plan psihologic sau social. Nu în ultimul rând, bullying-ul se poate manifesta atât direct, cât și în afara unei interacțiuni pe plan real între cele două persoane, respectiv în mediul online.

Astfel, putem identifica patru tipuri de bullying:

  • bullying-ul verbal - presupune rănirea sau umilirea celuilalt utilizând limbajul; printre cele mai întâlnite forme de bullying verbal sunt critica, atribuirea de porecle, amenințarea sau comentariile nepotrivite cu conotație sexuală;
  • bullying-ul social sau relațional - are în vedere perturbarea relațiilor sociale și imaginea de sine a persoanei vizate; bullying-ul social include comportamente precum excluderea repetată și intenționată a copilului din activitățile de grup, răspândirea de zvonuri, umilirea publică sau convingerea altor elevi să-l evite;
  • bullying-ul fizic - probabil cea mai cunoscută formă de bullying, aceasta vizează atât persoana (loviturile cu palmele, pumnii sau picioarele sau împingerile), cât și obiectele de preț ale acesteia (furtul sau distrugerea bunurilor personale);
  • cyberbullying-ul - este o formă recentă de bullying și presupune agresarea celorlalte persoane prin intermediul mijloacelor tehnologice de comunicare moderne, precum telefonul mobil sau internetul; cyberbullying-ul diferă de celelalte trei forme de bullying prin faptul că poate avea loc la distanță, fără a fi necesară o interacțiune directă, față în față, între agresor și agresat. De asemenea, cyberbullying-ul poate fi anonim, identitatea agresorului fiind necunoscută, și se poate manifesta în orice interval de timp al zilei. (1), (3), (4)


Caracteristici psihologice ale victimei și agresorului

Sarcina de a realiza un portret psihologic al copiilor agresori și a celor agresați este dificilă, întrucât nu există un portret universal al victimei și al bătăușilor. De asemenea, nu se poate prezice probabilitatea ca un copil să fie agresat de un altul pe baza indicatorilor de vârstă, gen, rasă, categorie socială, etnie sau orientare sexuală, acești factori având cel mult un rol minor în apariția comportamentelor de bullying. Cu toate acestea, putem identifica atât trăsăturile psihologice ale copiilor agresori și agresați, cât și factorii de risc care sunt implicați în apariția și menținerea comportamentelor de bullying. (1), (3)


Un copil agresat poate prezenta caracteristici de personalitate specifice pasivității sau supunerii precum: niveluri crescute de timidate, stare de anxietate, introversiune, nivel scăzut al stimei și încrederii în sine, prezența sentimentelor de tristețe sau alte sentimente negative. De asemenea, pe plan social acești copii tind să fie mai retrași și să aibă un cerc social mai restrâns.


În cazul comportamentelor de bullying există anumite caracteristici sau manifestări comune precum: niveluri crescute de agresivitate, atitudini negative față de persoana agresată, stil agresiv de comunicare, abilități slabe de socializare și de empatizare. În general, însă, nu în toate cazurile, elevii agresivi tind să aibă caracteristici fizice mai bine pronunțate decât media lor de vârstă (sunt înalți, au forță fizică). Pe plan social, aceștia pot fi cei mai populari sau respectați membrii ai unui grup, însă în alte cazuri ei pot fi, dimpotrivă, membrii devianți, marginali ai grupului.

 

Nu în ultimul rând, multe studii și anchete sociale arată că unii elevi agresori pot fi, la rândul lor, victime ale altor comportamente de bullying din partea unor elevi mai în vârstă și mai puternici. În aceste situații, comportamentele de bullying pot fi văzute ca metode de rezolvare a problemelor și de reglare a imaginii de sine negative. (3), (5)


Consecințele bullying-ului asupra victimelor

Se consideră că primul pas în prevenirea și diminuarea frecvenței comportamentelor de bullying îl reprezintă recunoașterea existenței acestui fenomen și identificarea atât a indicatorilor care indică manifestarea comportamentelor de bullying (de exemplu,tendința elevului care a fost victimă de a evita anumite locuri), precum și a posibilelor consecințe ale manifestării repetate și continui a acestor comportamente.

 

Din păcate, adulții identifică greu sau foarte târziu comportamentele de bullying, acest lucru fiind întărit de faptul că majoritatea copiilor care au fost victime ale bullying-ului aleg să nu vorbească despre propriile experiențe negative din diverse motive precum sentimentele de rușine, de teamă față de o posibilă ripostă a copiilor agresori sau de neîncredere față de ceilalți. De asemenea, un alt factor care contribuie la persistența fenomenului de bullying îl reprezintă faptul că majoritatea celor care observă acte de bullying nu intervin pentru a opri aceste comportamente, uneori chiar încurajându-le. De altfel, unele studii arată că tendința celorlalți copii observatori de a sta pasivi și de a observa manifestarea actelor de bullying fără a interveni are funcția de a-i încuraja pe agresori în a continua agresarea copiilor-victimă. (1), (3)


Există mai multe tipuri de consecințe ale comportamentelor de bullying asupra dezvoltării fizice și psihologice normale a copilului sau adolescentului. Trebuie precizat mai întâi că un comportament de bullying poate afecta în mod diferit persoane diferite. De exemplu, o persoană agresată fizic poate resimți doar efecte fizice, în timp ce o alta va fi vătămată atât fizic, cât și emoțional. (2)


Consecințele bullying-ului fizic și/sau psihologic asupra copilului victimă pot fi grupate în patru categorii:

  • consecințe sociale și emoționale: motivație scăzută pentru activitățile școlare, niveluri crescute de anxietate și/sau depresie, posibilitatea dezvoltării fobiei școlare, dezvoltarea unor atitudini negative față de școală ca fiind un mediu nesigur, număr foarte mic de prieteni, precum și lipsa suportului social;
  • consecințe cognitive: participare redusă la activitățile școlare, rămânerea în urmă la învățătură, stimă de sine scăzută și imagine negativă a sinelui, credințe și atitudini negative față de sine, lume și viitor (de exemplu „Nu sunt în stare de nimic”, „Toți copiii sunt răi și trebuie să-i evit”, „Lumea este un loc periculos”), abilități scăzute de coping și de rezolvare de probleme, nivel redus al autonomiei;
  • consecințe ale comunicării și a relațiilor cu ceilalți: nivel scăzut de dezvoltare a abilităților sociale, suport social diminuat, pierderea interesului față de comunicarea cu ceilalți elevi, practicarea de comportamente antisociale;
  • consecințe fizice: tulburări ale somnului, lipsa apetitului alimentar, vătămări fizice, prezența tulburărilor psihosomatice (enurezis). (2), (3), (5)


Aceste consecințe imediate sau pe termen scurt ale bullying-ului pot lua și forme cronice, pe termen lung. De exemplu, unele studii arată că sentimentele de anxietate și depresie experimentate de către un copil în timp ce a fost agresat pot lua forme cronice la vârsta adultă sub forma: oboselii cronice, dificultății de a adormi, apetit scăzut, interes scăzut în practicarea unor hobby-uri, probleme pe plan relațional precum și dificultăți relaționale. Pe termen lung și prin expunere repetată la bullying, stările persistente de anxietate și de depresie pot lua forme clinice (fobia școlară, depresia majoră clinică etc. ). (1), (2), (3)


Tot pe termen lung comportamentele de bullying pot promova dezvoltarea unor credințe negative despre sine, afectând capacitatea individuală de a lua decizii și de a rezolva probleme în mod autonom la vârsta adultă. Pe plan relațional, o persoană care a experimentat anumite forme de bullying în copilărie și/sau adolescență va avea atitudini negative față de lume, fiindu-i greu să stabilească relații de încredere cu ceilalți sau relații de apropriere și de intimitate cu partenerul de cuplu. (3)


Nu în ultimul rând, una dintre cele mai grave consecințe ale bullying-ului îl reprezintă riscul de suicid. Conform unui studiu derulat de Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite, bullying-ul este considerat un factor de risc ridicat pentru tentativele de suicid ale copiilor, alături de alți factori precum problemele domestice, istoricul traumatic, depresia sau apartenența la un grup cu risc ridicat de excluziune. Deși nu reprezintă o cauză principală a suicidului, bullying-ul are un rol important în apariția sentimentelor și credințelor negative față de sine și față de lume precum neajutorarea, pesimismul sau depresia, ceea ce în schimb poate contribui la dezvoltarea gândurilor suicidare. (1), (3)


Data actualizare: 04-08-2016 | creare: 04-08-2016 | Vizite: 1210
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Fenomenul Bullying sau comportamentul de intimidare
  • Prevenirea bullying-ului
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK