Efectele fumatului asupra implantului dentar
©
Autor: Stanciu Elena
Fumatul este un factor major de risc pentru parodontopatii (afecÈ›iuni ale È›esuturilor de susÈ›inere ale dinÈ›ilor), afectând prevalenÈ›a, extinderea È™i severitatea acestor afecÈ›iuni. Cercetatori din America È™i Europa au concluzionat în urma unor studii efectuate că există o prevalență de 1,5 până la 7,3 ori mai mare a parodontopatiilor la fumători față de nefumători, acestea fiind principala cauză a pierderii dinÈ›ilor. De asemenea, È™i numărul de ani în care persoana a fumat este un factor important ce determină pierderea dinÈ›ilor, gravitatea cariilor coronare È™i de colet. Pierderea dinÈ›ilor, având o frecvență de 3 ori mai mare la fumători decât la nefumători, este asociată È™i cu inflamaÈ›ia gingiilor (gingivită) din cauza unei igiene orale precare asociată fumatului.
Implantul dentar este o piesă de metal, cel mai adesea un È™urub, care este plasat în osul maxilarului sau al mandibulei (în locul unei foste rădăcini dentare), pentru a ajuta la înlocuirea unuia sau mai multor dinÈ›i lipsă.
Implantul dentar este de fapt o rădăcină artificială (titan) a unui dinte, ce prezintă un filet în interiorul căruia se va înÈ™uruba viitoarea construcÈ›ie dentară (dintele propriu-zis). Acesta este tratamentul preferat pentru dinÈ›ii lipsă È™i asigură suport total sau parÈ›ial pentru întreaga dantură. Procedura este catalogată ca fiind o formă de stomatologie protetică (înlocuire artificială), deÈ™i poate fi considerată È™i o formă de cosmetică dentară.
Plasarea implantului se face dupa ce locul extracÈ›iei s-a vindecat sau, câteodată, imediat dupa extracÈ›ie, È™i constă într-o mică intervenÈ›ie chirurgicală, nu foarte complicată (ca agresivitate, poate fi comparată cu o extracÈ›ie). Implantului i se ataÈ™ează o altă piesă de metal, care se numeÈ™te bont protetic, deasupra căreia medicul poate plasa coroana, puntea sau proteza dentara care va înlocui dintele, respectiv dinÈ›ii lipsă. Dintele artificial este acoperit cu un biomaterial (cu capacitate de absorbÈ›ie a calciului) prezent È™i în dintele natural.
Deoarece implanturile necesită o intervenție chirurgicală, pacientul trebuie să aibă o stare de sănătate bună, să aibă gingii sănătoase, o structură osoasă bună și adecvată unui implant, precum și un angajament ferm cu privire la o igienă orală corectă.
DeÈ™i există È™i alte opÈ›iuni în ceea ce priveÈ™te odontologia restauratoare, niciuna nu È™i-a dovedit eficienÈ›a È™i durabilitatea funcÈ›ionării mai bine decât implanturile.
SpecialiÈ™tii odontologi consideră că pentru fumători riscul de infecÈ›ie în urma efectuării intervenÈ›iei chirurugicale este mai mare decât la nefumători, iar vindecarea este mai lentă. Riscul ca acest implant să nu îÈ™i dovedească durabilitatea È™i eficienÈ›a este mai mare, implantul fiind respins de organism. Astfel, zâmbetul persoanei în cauza va fi evident afectat (inestetic) È™i poate exista o potenÈ›iala pierdere de os din structura de susÈ›inere a dinÈ›ilor.
Fumatul afecteaza în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase È™i È›esuturile ce înconjoară dinÈ›ii È™i gingiile, ceea ce încetineÈ™te vindecarea osoasă. Deterioararea sau eventual căderea implanturilor dentare se datorează incapacității acestora de a se integra printre È›esuturile osoase înconjurătoare.
Pentru o eficiență È™i durabilitate maximă a implanturilor dentare, trebuie înlăturat fumatul din obiceiurile de consum ale pacientului. În cazul în care pacientul nu se lasă de fumat (motive personale), se recomandă alte opÈ›iuni de tratament odontologic (restaurare protetică fixă, punte - care prezintă È™i acestea un risc mare de nereuÈ™ită la fumători). De asemenea, specialiÈ™ii odontologi trebuie să prezinte riscurile existente pacientului fumător înainte de efectuarea procedurii, subliniind importanÈ›a È™i necesitatea de a renunÈ›a la fumat, pentru garanÈ›ia implantului È™i a igienei sale dentare. MulÈ›i dintre odontologi realizează această procedură abia după ce pacientul a renunÈ›at la acest viciu.
Rata de succes a implanturilor este de 95 %. Insuccesul intervenÈ›iei chirurugicale necesare implantului are drept cauza principală selecÈ›ia necorespunzătoare a pacienÈ›ilor apÈ›i de a suporta această intervenÈ›ie. Motivele de nereuÈ™ita pot fi de ordin biologic, mocrobiologic, biomecanic, biomaterial sau datorat tratamentelor de suprafață a implantului. ComplicaÈ›iile care pot apărea în timpul intervenÈ›iei sunt legate de afectarea nervului, infecÈ›ie, respingerea acestuia de către organism sau chiar distrugerea implantului.
În cazul apariÈ›iei unor asemenea complicaÈ›ii, fumatul este cu atât mai mult un factor nociv pentru È›esuturile cavității orale, prin reducerea substanÈ›elor nutritive È™i minerale din È›esut È™i reducerea fluxului sangvin în zona afectată.
În timpul procesului de integrare osoasă a implanturilor dentare pot apărea diverse complicaÈ›ii sau posibilitatea ca intervenÈ›ia să eÈ™ueze. Aceste complicaÈ›ii, precum È™i pierderea de masă osoasă marginală, au o rată de frecevență mai ridicată la fumatori. Studiile au arătat că aceste efecte nocive depind È™i de cantitatea de tutun consumată zilnic, È™i mai mult decât atât efectele sunt mai pronunÈ›ate la nivelul maxilarului superior È™i a suprafetelor aspre ale implanturilor. Astfel, pacienÈ›ii sunt instruiÈ›i să renunÈ›e la fumat definitiv sau cel puÈ›in o săptămână înainte de intervenÈ›ie È™i 8 săptămâni după aceasta pentru a minimaliza pe cât posibil efectele fumatului în timpul primelor stagii ale procesului de osteo-integrare; în ambele cazuri, fumătorilor li se vor administra antibiotic înainte de realizarea intervenÈ›iei, pentru a reduce riscul de infecÈ›ie sau inflamare a È›esuturilor.
Printre alte, efecte ale fumatului sunt È™i reducerea densității oaselor È™i a calității structurale ale acestora. Fumatul este nociv în toate etapele de montare a implanturilor dentare: extracÈ›ia dintelui lipsă sau pregătirea zonei pentru implant, realizarea intervenÈ›iei chirurigicale È™i vindecarea È›esuturilor.
În urma unei extracÈ›ii dentare, în respectiva cavitate se formează o peliculă rezultată în urma coagulării sângelui, de a cărei vindecare depinde È™i realizarea altor proceduri, dar È™i confortul dumneavoastră. Din cauza fumatului, această peliculă fie nu se formează corespunzător, fie este dislocată, fie se usucă È™i nu mai are capacitatea de autovindecare, ceea ce poate cauza durere È™i disconfort.
În cazul unor afecÈ›iuni parodontale, ce conduc în cele din urmă la pierderea dinÈ›ilor, în stadiile iniÈ›iale organismul încearcă să lupte cu infecÈ›ia prin furnizarea unor numeroase celule aparÈ›inând sistemului imunitar È™i substanÈ›e nutritive È™i minerale în zona afectată, prin intermediul sistemului sangvin. Dat fiind că fumatul perturbă buna funcÈ›ionare a circuitului sangvin È™i fluxul sangvin la nivelul cavității bucale, bolile parodontale, ce reprezintă de fapt o infecÈ›ie bacteriană, se instalează la nivelul dinÈ›ilor, gingiilor, a cavității bucale în general. Aceste afecÈ›iuni cauzează retracÈ›ia gingivală È™i a È›esuturilor moi din interiorul cavității bucale. Fumatul intervine È™i în acest caz, îngreunarea procesului de vindecare È™i refacere a È›esuturilor gingivale, È™i în special a structurilor de susÈ›inere a dinÈ›ilor.
În urma aplicării procedurii de implantare dentară, È›esuturile trebuie să se vindece, È™i trebuie să aiba loc procesul de osteo integrare, mult încetinit de consumul de tutun.
În urma sângerării se formează o peliculă fină de sânge coagulat, iar zona îÈ™i mobilizeaza toate resurselor pentru a lupta împotriva bacteriilor infecÈ›ioase, după care È›esutul se auto-regenerează. Pentru a finaliza acest proces, organismul angajează un număr variat de celule È™i proteine, fiecare acÈ›ionând conform funcÈ›ionalității sale în organism È™i într-o anumită ordine naturală, pentru ca rana să se vindece corespunzător. Din nefericire însă, consumul de tutun poate să perturbe oricare din aceste stadii de vindecare.
În primul stadiu de vindecare trombocitele din sânge se coalizează în zona suferindă pentru a forma acea peliculă de coagulare, ce stopează sângerarea. Consumul de tutun determină alipirea excesivă a acestor trombocite, mărind astfel È™ansele ca pelicula rezultată din coagulare să se formeaza anormal, necorespunzător. De asemenea, fumatul împiedică È™i transportul adecvat al oxigenului între celule, ceea ce încetineÈ™te vindecarea, deoarece oxigenul este cel care asigură energia necesară în procesul de regenerare.
Apoi, în timpul stadiului de luptă antibacteriană, nicotina reduce formarea de macrofage, celule albe speciale care îndepărteaza bacteriile È™i È›esuturile moarte din zona afectată. Și aici, lipsa de oxigen încetineÈ™te procesul de vindecare pentru ca acesta ajută la distrugerea bacteriilor anaerobe care ar putea infecta zona. Acest lucru poate fi extrem de dăunator, mai ales în cazul tratării afecÈ›iunilor gingivale, deoarece bacteriile cauzatoare de boli parodontale sunt de tipul anaerob.
În stadiul de regenerare, atunci când trebuie să se formeze noi È›esuturi, tutunul scade din capacitatea sângelui de a forma noi vase de sânge, pe lângă reducerea formării acelor celule care produc proteinele necesare construcÈ›iei noului È›esut. De asemenea, fumatul stimulează È™i formarea de numeroase substanÈ›e chimice care încetinesc mult formarea de noi celule epiteliale ce vor forma stratul de suprafață al noului È›esut. Interferând în aceste două ultime procese menÈ›ionate în formarea de È›esut nou, poate favoriza apariÈ›ia cicatricilor.
Toate acestea pot determina în cele din urmă respingerea implantului dentar de către organism. Pe lângă acestea, fumatul afectează grav È™i extracÈ›iile dentare È™i restaurarea dinÈ›ilor (plombe).
Consumul de tutun determină È™i o eficiență mai scăzută a antibioticelor È™i cremelor, atât înaintea, cât È™i după aplicarea tratamentelor dentare. Cei mai mulÈ›i dintre fumători vor avea nevoie în decursul vieÈ›ii de o înlocuire a plombelor, extracÈ›ii dentare È™i acÈ›iuni multiple de curățare majoră la nivelul dinÈ›ilor, din cauza bolilor parodontale.
Fumatul are o contribuÈ›ie îngrijorătoare È™i la nivelul complicaÈ›iilor ce pot apărea în cazul implanturilor dentare: poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului, creÈ™te incidenÈ›a inflamaÈ›iilor în zona acestuia È™i afectează chiar È™i rata de succes a grefelor de os. ReuÈ™ita implantului plasat în fistula odontală a unui fumător este de aproape 3 ori mai mică decât în cazul unui nefumător.
Vestea îmbucurătoare însă, este faptul că renunÈ›ând la acest viciu se pot reduce aceste efecte dezastruoase. Capacitatea de vindecare È™i fluxul sangvin revin uÈ™or la nivelul normal, iar câteva studii apreciază că aceste capacități pot fi chiar recâÈ™tigate integral după câÈ›iva ani de renunÈ›are (cel puÈ›in 10 ani).
Principalul simptom este durerea în zona implantului, iar semnele îngrijorătoare ar fi mobilitatea È™i posibilitatea de a miÈ™ca implantul. O simplă radiografie va confirma sau infirma starea bună a implantului, însă este necesară consultarea specialistului care a efectuat procedura.
Efecte ale fumatului asupra implantului dentar:
- afectează în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase È™i È›esuturile ce înconjoară dinÈ›ii È™i gingiile.
- perturbă buna funcționare a circuitului sangvin..
- reducerea substanțelor nutritive și minerale din țesuturi.
- incetinește vindecarea osoasă și a țesuturilor.
- reducerea densității oaselor și a calității structurale ale acestora.
- poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului;
- creÈ™te incidenÈ›a inflamaÈ›iilor în zona implantului.
- afectează rata de succes a grefelor de os.
Implantul dentar este o piesă de metal, cel mai adesea un È™urub, care este plasat în osul maxilarului sau al mandibulei (în locul unei foste rădăcini dentare), pentru a ajuta la înlocuirea unuia sau mai multor dinÈ›i lipsă.
Implantul dentar este de fapt o rădăcină artificială (titan) a unui dinte, ce prezintă un filet în interiorul căruia se va înÈ™uruba viitoarea construcÈ›ie dentară (dintele propriu-zis). Acesta este tratamentul preferat pentru dinÈ›ii lipsă È™i asigură suport total sau parÈ›ial pentru întreaga dantură. Procedura este catalogată ca fiind o formă de stomatologie protetică (înlocuire artificială), deÈ™i poate fi considerată È™i o formă de cosmetică dentară.
Plasarea implantului se face dupa ce locul extracÈ›iei s-a vindecat sau, câteodată, imediat dupa extracÈ›ie, È™i constă într-o mică intervenÈ›ie chirurgicală, nu foarte complicată (ca agresivitate, poate fi comparată cu o extracÈ›ie). Implantului i se ataÈ™ează o altă piesă de metal, care se numeÈ™te bont protetic, deasupra căreia medicul poate plasa coroana, puntea sau proteza dentara care va înlocui dintele, respectiv dinÈ›ii lipsă. Dintele artificial este acoperit cu un biomaterial (cu capacitate de absorbÈ›ie a calciului) prezent È™i în dintele natural.
Deoarece implanturile necesită o intervenție chirurgicală, pacientul trebuie să aibă o stare de sănătate bună, să aibă gingii sănătoase, o structură osoasă bună și adecvată unui implant, precum și un angajament ferm cu privire la o igienă orală corectă.
DeÈ™i există È™i alte opÈ›iuni în ceea ce priveÈ™te odontologia restauratoare, niciuna nu È™i-a dovedit eficienÈ›a È™i durabilitatea funcÈ›ionării mai bine decât implanturile.
SpecialiÈ™tii odontologi consideră că pentru fumători riscul de infecÈ›ie în urma efectuării intervenÈ›iei chirurugicale este mai mare decât la nefumători, iar vindecarea este mai lentă. Riscul ca acest implant să nu îÈ™i dovedească durabilitatea È™i eficienÈ›a este mai mare, implantul fiind respins de organism. Astfel, zâmbetul persoanei în cauza va fi evident afectat (inestetic) È™i poate exista o potenÈ›iala pierdere de os din structura de susÈ›inere a dinÈ›ilor.
Fumatul afecteaza în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase È™i È›esuturile ce înconjoară dinÈ›ii È™i gingiile, ceea ce încetineÈ™te vindecarea osoasă. Deterioararea sau eventual căderea implanturilor dentare se datorează incapacității acestora de a se integra printre È›esuturile osoase înconjurătoare.
Pentru o eficiență È™i durabilitate maximă a implanturilor dentare, trebuie înlăturat fumatul din obiceiurile de consum ale pacientului. În cazul în care pacientul nu se lasă de fumat (motive personale), se recomandă alte opÈ›iuni de tratament odontologic (restaurare protetică fixă, punte - care prezintă È™i acestea un risc mare de nereuÈ™ită la fumători). De asemenea, specialiÈ™ii odontologi trebuie să prezinte riscurile existente pacientului fumător înainte de efectuarea procedurii, subliniind importanÈ›a È™i necesitatea de a renunÈ›a la fumat, pentru garanÈ›ia implantului È™i a igienei sale dentare. MulÈ›i dintre odontologi realizează această procedură abia după ce pacientul a renunÈ›at la acest viciu.
Rata de succes a implanturilor este de 95 %. Insuccesul intervenÈ›iei chirurugicale necesare implantului are drept cauza principală selecÈ›ia necorespunzătoare a pacienÈ›ilor apÈ›i de a suporta această intervenÈ›ie. Motivele de nereuÈ™ita pot fi de ordin biologic, mocrobiologic, biomecanic, biomaterial sau datorat tratamentelor de suprafață a implantului. ComplicaÈ›iile care pot apărea în timpul intervenÈ›iei sunt legate de afectarea nervului, infecÈ›ie, respingerea acestuia de către organism sau chiar distrugerea implantului.
În cazul apariÈ›iei unor asemenea complicaÈ›ii, fumatul este cu atât mai mult un factor nociv pentru È›esuturile cavității orale, prin reducerea substanÈ›elor nutritive È™i minerale din È›esut È™i reducerea fluxului sangvin în zona afectată.
În timpul procesului de integrare osoasă a implanturilor dentare pot apărea diverse complicaÈ›ii sau posibilitatea ca intervenÈ›ia să eÈ™ueze. Aceste complicaÈ›ii, precum È™i pierderea de masă osoasă marginală, au o rată de frecevență mai ridicată la fumatori. Studiile au arătat că aceste efecte nocive depind È™i de cantitatea de tutun consumată zilnic, È™i mai mult decât atât efectele sunt mai pronunÈ›ate la nivelul maxilarului superior È™i a suprafetelor aspre ale implanturilor. Astfel, pacienÈ›ii sunt instruiÈ›i să renunÈ›e la fumat definitiv sau cel puÈ›in o săptămână înainte de intervenÈ›ie È™i 8 săptămâni după aceasta pentru a minimaliza pe cât posibil efectele fumatului în timpul primelor stagii ale procesului de osteo-integrare; în ambele cazuri, fumătorilor li se vor administra antibiotic înainte de realizarea intervenÈ›iei, pentru a reduce riscul de infecÈ›ie sau inflamare a È›esuturilor.
Printre alte, efecte ale fumatului sunt È™i reducerea densității oaselor È™i a calității structurale ale acestora. Fumatul este nociv în toate etapele de montare a implanturilor dentare: extracÈ›ia dintelui lipsă sau pregătirea zonei pentru implant, realizarea intervenÈ›iei chirurigicale È™i vindecarea È›esuturilor.
În urma unei extracÈ›ii dentare, în respectiva cavitate se formează o peliculă rezultată în urma coagulării sângelui, de a cărei vindecare depinde È™i realizarea altor proceduri, dar È™i confortul dumneavoastră. Din cauza fumatului, această peliculă fie nu se formează corespunzător, fie este dislocată, fie se usucă È™i nu mai are capacitatea de autovindecare, ceea ce poate cauza durere È™i disconfort.
În cazul unor afecÈ›iuni parodontale, ce conduc în cele din urmă la pierderea dinÈ›ilor, în stadiile iniÈ›iale organismul încearcă să lupte cu infecÈ›ia prin furnizarea unor numeroase celule aparÈ›inând sistemului imunitar È™i substanÈ›e nutritive È™i minerale în zona afectată, prin intermediul sistemului sangvin. Dat fiind că fumatul perturbă buna funcÈ›ionare a circuitului sangvin È™i fluxul sangvin la nivelul cavității bucale, bolile parodontale, ce reprezintă de fapt o infecÈ›ie bacteriană, se instalează la nivelul dinÈ›ilor, gingiilor, a cavității bucale în general. Aceste afecÈ›iuni cauzează retracÈ›ia gingivală È™i a È›esuturilor moi din interiorul cavității bucale. Fumatul intervine È™i în acest caz, îngreunarea procesului de vindecare È™i refacere a È›esuturilor gingivale, È™i în special a structurilor de susÈ›inere a dinÈ›ilor.
În urma aplicării procedurii de implantare dentară, È›esuturile trebuie să se vindece, È™i trebuie să aiba loc procesul de osteo integrare, mult încetinit de consumul de tutun.
Cum influențează consumul de tutun vindecarea țesuturilor?
Procesul de vindecare trece prin diferite stadii, È™i este un proces similar indiferent că ne referim la o rană sau a un tratament. Uneori, zona care trebuie să se vindece este suficient de mare pentru a permite vizualizarea unui progres, însă de cele mai multe ori acest progres este vizibil doar la microscop.În urma sângerării se formează o peliculă fină de sânge coagulat, iar zona îÈ™i mobilizeaza toate resurselor pentru a lupta împotriva bacteriilor infecÈ›ioase, după care È›esutul se auto-regenerează. Pentru a finaliza acest proces, organismul angajează un număr variat de celule È™i proteine, fiecare acÈ›ionând conform funcÈ›ionalității sale în organism È™i într-o anumită ordine naturală, pentru ca rana să se vindece corespunzător. Din nefericire însă, consumul de tutun poate să perturbe oricare din aceste stadii de vindecare.
În primul stadiu de vindecare trombocitele din sânge se coalizează în zona suferindă pentru a forma acea peliculă de coagulare, ce stopează sângerarea. Consumul de tutun determină alipirea excesivă a acestor trombocite, mărind astfel È™ansele ca pelicula rezultată din coagulare să se formeaza anormal, necorespunzător. De asemenea, fumatul împiedică È™i transportul adecvat al oxigenului între celule, ceea ce încetineÈ™te vindecarea, deoarece oxigenul este cel care asigură energia necesară în procesul de regenerare.
Apoi, în timpul stadiului de luptă antibacteriană, nicotina reduce formarea de macrofage, celule albe speciale care îndepărteaza bacteriile È™i È›esuturile moarte din zona afectată. Și aici, lipsa de oxigen încetineÈ™te procesul de vindecare pentru ca acesta ajută la distrugerea bacteriilor anaerobe care ar putea infecta zona. Acest lucru poate fi extrem de dăunator, mai ales în cazul tratării afecÈ›iunilor gingivale, deoarece bacteriile cauzatoare de boli parodontale sunt de tipul anaerob.
În stadiul de regenerare, atunci când trebuie să se formeze noi È›esuturi, tutunul scade din capacitatea sângelui de a forma noi vase de sânge, pe lângă reducerea formării acelor celule care produc proteinele necesare construcÈ›iei noului È›esut. De asemenea, fumatul stimulează È™i formarea de numeroase substanÈ›e chimice care încetinesc mult formarea de noi celule epiteliale ce vor forma stratul de suprafață al noului È›esut. Interferând în aceste două ultime procese menÈ›ionate în formarea de È›esut nou, poate favoriza apariÈ›ia cicatricilor.
Toate acestea pot determina în cele din urmă respingerea implantului dentar de către organism. Pe lângă acestea, fumatul afectează grav È™i extracÈ›iile dentare È™i restaurarea dinÈ›ilor (plombe).
Consumul de tutun determină È™i o eficiență mai scăzută a antibioticelor È™i cremelor, atât înaintea, cât È™i după aplicarea tratamentelor dentare. Cei mai mulÈ›i dintre fumători vor avea nevoie în decursul vieÈ›ii de o înlocuire a plombelor, extracÈ›ii dentare È™i acÈ›iuni multiple de curățare majoră la nivelul dinÈ›ilor, din cauza bolilor parodontale.
Fumatul are o contribuÈ›ie îngrijorătoare È™i la nivelul complicaÈ›iilor ce pot apărea în cazul implanturilor dentare: poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului, creÈ™te incidenÈ›a inflamaÈ›iilor în zona acestuia È™i afectează chiar È™i rata de succes a grefelor de os. ReuÈ™ita implantului plasat în fistula odontală a unui fumător este de aproape 3 ori mai mică decât în cazul unui nefumător.
Vestea îmbucurătoare însă, este faptul că renunÈ›ând la acest viciu se pot reduce aceste efecte dezastruoase. Capacitatea de vindecare È™i fluxul sangvin revin uÈ™or la nivelul normal, iar câteva studii apreciază că aceste capacități pot fi chiar recâÈ™tigate integral după câÈ›iva ani de renunÈ›are (cel puÈ›in 10 ani).
Care sunt simptomele unui insucces al implantului dentar?
Sângerarea nu reprezintă un indiciu al nereuÈ™itei implantului dentar.Principalul simptom este durerea în zona implantului, iar semnele îngrijorătoare ar fi mobilitatea È™i posibilitatea de a miÈ™ca implantul. O simplă radiografie va confirma sau infirma starea bună a implantului, însă este necesară consultarea specialistului care a efectuat procedura.
Data actualizare: 24-02-2014 | creare: 03-06-2009 | Vizite: 28438
Bibliografie
www.yourdentistryguide.com/implants/https://dentalimplants-usa.com/Misc/smoke/smoke.html
https://www.dentalhealthsite.com/dental-implant-failures-due-smoking/
https://www.colgate.com/app/Colgate/US/OC/Information/ADA/ Article_2007_02_ADASmokingDentalImplants.cvsp
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant sau punte dentara?
- Implant dentar - analize?
- Riscuri la implanturi
- Ce implant sa pun pentru sistemul Fast & Fixed?
- Implantul dentar in cazul cancerului de colon
- Portelanul si fumatul-mit sau realitate
- Implanturi dentare multiple
- Implanturi neaceptate
- Implant dentar amanat. problema?
- Proteza provizorie