Embolia cerebrala

Embolia cerebrala
Embolia cerebrala reprezinta obstructia unui vas de sange prin intermediul unui dop de origine diversa, migrat in fluxul sanguin. Aceasta obstructie poate fi reprezentata de aer, grasime, bucati de tesut s.a. Cel mai adesea este vorba despre o bucata de tromb (cheag de sange) care s-a rupt si a migrat in una din arterele de la nivelul creierului.

Atacul cerebral apare atunci cand fluxul sanguin dintr-o anumita zona a creierului se opreste.

Care sunt cauzele atacului cerebral?

Daca fluxul sanguin este oprit pentru mai mult de cateva secunde, creierul nu mai poate primi sange si oxigen. Celulele pot muri, producand leziuni ireversibile.

Exista doua tipuri principale de atac cerebral: atac ischemic si atac hemoragic.

Atacul ischemic se produce atunci cand un vas de sange care furnizeaza sange creierului este blocat de catre un cheag de sange. Acest lucru se poate produce in doua moduri:
  • un tromb se poate forma intr-o artera care este deja foarte ingusta. In aceasta situatie afectiunea poarta denumirea de atac trombotic.
  • un tromb se poate rupe dintr-un alt loc si sa ajunga in vasele creierului. In aceasta situatie afectiunea poarta denumirea de embolism cerebral sau atac embolic.

Atacurile ischemice pot fi cauzate de artere infundate. Grasimea, colesterolul si alte substante se pot acumula la nivelul peretilor arteriali, formand o substanta lipicioasa numita placa.

Un atac hemoragic se produce atunci cand un vas de sange devine slab si se fisureaza, producand scurgerea sangelui in creier. Unii oameni prezinta defecte ale vaselor de sange de la nivelul creierului, ceea ce reprezinta un factor favorizant pentru producerea atacurilor cerebrale hemoragice.

Care sunt factorii de risc pentru embolia cerebrala?

  • hipertensiunea arteriala reprezinta principalul factor de risc in producerea atacurilor cerebrale
  • fibrilatia atriala
  • diabet
  • istoric familial de atac cerebral
  • hipercolesterolemie
  • varsta inaintata, mai ales peste varsta de 55 de ani
  • rasa (oamenii de culoare neagra sunt mai predispusi)
  • persoanele care prezinta afectiuni cardiace sau tromboza venoasa profunda sunt de asemenea mai predispuse sa faca un atac cerebral.
  • riscul de a face un atac cerebral este mai mare in cazul in care pacientul are un mod de viata nesanatos: obezitatea, consumul excesiv de alcool, consumul excesiv de grasimi sau sare, fumatul, consumul de droguri.
  • pilulele contraceptive pot de asemenea sa creasca sansele aparitiei unei embolii cerebrale. Riscul este cel mai mare in cazul femeilor care fumeaza si au varsta de peste 35 ani.

Care sunt simptomele de embolie cerebrala?

Simptomele emboliei cerebrale sunt diferite in functie de care parte a creierului este lezata. In anumite cazuri, persoana ar putea sa nici nu prezinte simptome, fiind astfel complet inconstient de producerea atacului cerebral.

Simptomele apar in general brusc, fara niciun fel de anunt in prealabil sau simptomele pot aparea intermitent, pentru o zi sau doua. Simptomele sunt in general mai severe atunci cand debuteaza atacul, dar ar putea sa se si inrautateasca progresiv.

Cefaleea poate aparea, mai ales in cazul in care atacul este hemoragic. Cefaleea are debut brusc si poate fi severa, apare in decubit dorsa, trezeste pacientul din somn si se inrautateste in momentul schimbarii pozitiei sau cand pacientul tuseste, se intinde.

Alte simptome depind de gradul de severitate al atacului si de partea afectata a creierului:
  • schimbarea starii generale (somnolenta, inconctienta si coma)
  • modificari in auz
  • modificari in gust
  • modificari care influenteaza simtul tactil si abilitatea de a simti durerea
  • presiunea sau temperaturi diferite
  • fatigabilitate
  • confuzie sau pierderea memoriei
  • dificultati in inghitire
  • dificultati in scriere si citire
  • ameteala sau vertij
  • lipsa controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor
  • lipsa echilibrului
  • lipsa coordonarii
  • slabire musculara la nivelul fetei, bratelor sau membrelor inferioare
  • amorteala sau parestezii hemicorporeale
  • modificari in personalitate, atitudine sau schimbari emotionale
  • probleme cu vederea, inclusiv pierderea vederii, vedere dubla
  • probleme in vorbire sau intelegere
  • probleme motorii.

Cum se poate diagnostica o embolie cerebrala?

Este necesar sa se realizeze o examinare completa. Medicul va verifica existenta problemelor de vedere, miscare, simtire, reflexe, intelegere si vorbire. Medicul si asistenta vor repeta aceasta examinare peste o anumita perioada de timp pentru a vedea daca atacul cerebral se inrautateste sau se imbunatateste. Medicul va utiliza stetoscopul pentru a asculta arterele carotide de la nivelul gatului pentru a auzi eventualele modificari produse de fluxul sanguin anormal.

Medicul va verifica tensiunea arteriala, care ar putea fi crescuta.

Testele efectuate il pot ajuta pe medic sa gaseasca tipul, locatia si cauza atacului cerebral si sa faca diagnosticul diferential cu alte afectiuni.

Alte investigatii:
  • angiograma la nivelul creierului poate evidentia care vas de sange este blocat sau sangerand
  • ecografia carotidiana poate arata ingustarea arterelor.
  • examenul computer tomografic al creierului este adesea realizat imediat dupa debutul simptomelor
  • se poate utiliza de asemenea IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) in locul examenului CT.
  • ecografia cardiaca ar putea fi realizata in situatia in care se suspecteaza ca trombul a plecat de la nivelul cordului.
  • angiografia prin rezonanta magnetica sau angio-CT ar putea fi realizate pentru a verifica daca exista vase anormale la nivelul creierului.

Alte teste includ:
  • teste de laborator: timpul de sangerare, cholesterol, glicemie, timpul de protrombina sau timpul de tromboplastina partiala, numarul de eritrocite, de leucocite, trombocite,
  • EKG si monitorizarea ritmului cardiac pentru evidentierea unui ritm neregulat, precum fibrilatia atriala care ar fi putut fi cauza atacului.

Care este tratamentul emboliei cerebrala?

Embolia cerebrala reprezinta o urgenta medicala de aceea este necesar tratamentul imediat pentru a salva viata pacientului si pentru a reduce dizabilitatile. Este necesar sa se apeleze 112 de urgenta sau un medic de urgenta, la primul semn al unui atac cerebral.

Este foarte important pentru persoanele care prezinta simptome care ar putea anunta o embolie cerebrala sa ajunga cat mai repede la spital. In situatia in care atacul este produs de un tromb, se poate utiliza medicatie anti-trombotica, cu scopul dizolvarii acestui cheag.

De cele mai multe ori, pacientii trebuie sa ajunga la spital in maximum trei ore dupa ce apar simptomele. Unii pacienti pot primi medicatia pana la 4-5 ore dupa ce debuteaza simptomele.

Tratamentul depinde de gradul de severitate al atacului si de cauza acestuia. Cei mai multi pacienti necesita spitalizare.

Care este tratamentul emboliei cerebrale in spital?

Anti-tromboticele (terapie trombolitica) pot fi utilizate in cazul in care atacul cerebral este produs de un cheag de sange. Aceste medicamente sparg trombul si ajuta la revenirea fluxului sanguin in zona afectata. Totusi, nu orice pacient poate primi acest tip de medicatie.

Pentru ca aceste medicamente sa fie eficiente, pacientul trebuie sa fie vazut iar tratamentul trebuie inceput in maxim trei ore de la aparitia simptomatologiei. O scanare CT trebuie realizata pentru a depista etiologia atacului (ischemica sau hemoragica).

In situatia in care atacul cerebral este produs de sangerare si nu de ischemie, tromboliticele pot produce mai multa sangerare.

Alte tratamente depind de cauza atacului:
  • anticoagulantele precum heparina sau warfarina (Coumadin) ar putea fi utilizate pentru tratamentul atacurilor cerebrale produse prin ischemie. Aspirina sau clopidogrel (Plavix) ar putea fi utilizate de asemenea.
  • ar putea fi necesara de asemenea si medicatie antihipertensiva
  • in anumite situatii, este necesara efectuarea unei angiografii, cu ajutorul medicilor de urgenta si a radiologistilor, pentru a evidentia vasul de sange ingustat si pentru a-l dilata.
  • daca a aparut sangerarea, de cele mai multe ori este necesara interventia chirugicala pentru stoparea hemoragiei.
  • ar putea fi de asemenea necesara interventia chirurgicala la nivelul carotidelor.
  • ar putea fi necesar sa se perfuzeze pacientul cu nutrienti, fluide, mai ales daca pacientul are probleme cu deglutitia. Acestea ar putea fi introduse prin vena (intravenos) sau printr-un tub in stomac (tubul de gastrostoma).

Problemele de deglutitie ar putea fi temporare sau permanente.
  • inca din spital se incep fizioterapia, terapia ocupationala si terapia pentru revenirea deglutitiei.

Care este tratamentul pe termen lung in cazul unei embolii cerebrale?

  • scopul tratamentului este ajutarea pacientului sa-si recapete functiile pe cat de mult posibil si prevenirea aparitiei unui nou atac.
  • timpul de recuperare si necesitatea unui tratament pe termen lung depind de fiecare persoana in parte. Problemele de gandire, de miscare, de vorbire se pot imbunatati in saptamanile sau lunile urmatoare, unii pacienti progresand luni sau chiar ani dupa atac.

Care este prognosticul emboliei cerebrale?

Prognosticul depinde de:
  • tipul accidentului cerebral
  • cat de mult tesut este afectat
  • care functii ale organismului sunt afectate
  • cat de repede se initiaza tratamentul

Unii pacienti isi revin complet dupa embolia cerebrala, altii pot prezenta pierderi ale functiilor permanente. Aproximativ o jumatate din oamenii care au suferit o embolie cerebrala (atac cerebral ischemic) sunt capabili sa-si realizeze functiile obisnuite insa exista si unii care nu mai sunt capabili sa se ingrijeasca.

Daca tratamentul cu trombolitice este eficient, simptomele atacului pot disparea. Totusi, pacientii nu ajung in general suficient de repede la spital pentru a primi aceasta medicatie, sau nu o pot lua din cauza altor afectiuni asociate ale pacientilor.

Pacientii care sufera un atac cerebral din cauza unui cheag de sange (embolie cerebrala) au o sansa mai mare de supravietuire decat pacientii care au avut un atac cerebral hemoragic.

Riscul unui al doilea atac este cel mai mare in timpul saptamanilor sau lunilor dupa primul atac. Apoi riscul incepe sa scade.

Care sunt posibilele complicatii ale emboliei cerebrale?

  • aspiratia
  • dementa
  • sincopa
  • pierderea mobilitatii
  • parestezii sau paraplegii
  • spasm muscular
  • nutritie proasta
  • dificultati in vorbire si intelegere
  • dificultati in gandire, de memorie si concentrare

Cand este cazul sa se apeleze la ajutor medical de specialitate?

Imediat ce observati ca cineva prezinta simptomele care ar putea anunta o embolie cerebrala, este necesar sa se apeleze de urgenta la ajutor specializat, intrucat rata de vindecare e invers proportionala cu timpul scurs pana la ajungerea la spital si primirea tratamentului antitrombotic.

Data actualizare: 27-02-2014 | creare: 21-02-2013 | Vizite: 11080

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Copiii cu o bună condiție fizică au materia albă din creier mai compactă decât copiii care nu sunt în formă
  • Apatia la vârsta a treia ar putea indica micșorarea creierului
  • O parte a creierului rămâne tânără și la vârstă înaintată
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK