Excesul de sucuri îndulcite crește riscul de steato-hepatită la copii

Conform unui studiu publicat în Journal of Hematology, copiii și adolescenții care au consumat cantități crescute de fructoză – provenită în principal din băuturile răcoritoare și sucurile îndulcite- au fost mai susceptibili să dezvolte steato-hepatită nonalcoolică, o formă a afecțiunii cunoscute sub denumirea de ficat gras non-alcoolic sau steatoză hepatică.


Excesul de greutate este de asemenea un factor de risc pentru steatohepatita non-alcoolică. Se estimează că 9.6% dintre copii și 38% dintre copiii cu obezitate din țările occidentale prezintă o formă de steatoză hepatică, implicit steato-hepatită nonalcoolică.   

Potrivit autorilor, cercetările anterioare au indicat faptul că aportul dietetic excesiv de fructoză conduce la creșterea acidului uric în plasmă, iar hiperuricemia și excesul de fructoză, împreună, au fost prezente la pacienții cu ficat gras non-alcoolic.

Studiul de față a dorit să identifice dacă concentrația crescută de acid uric sau consumul excesiv de fructoză este cel responsabil în mod independent de apariția steato-hepatitei nonalcoolice, confirmate în urma puncției biopsie hepatică. Astfel au fost analizate biopsiile provenite de la 271 de copii și adolescenți cu obezitate. Aceștia au completat și un chestionar alimentar, consemnând alimentele, cantitatea și frecvența consumului pentru a estima aportul dietetic de fructoză.

Cercetătorii au descoperit că băuturile răcoritoare acidulate și sucurile îndulcite reprezintă sursa majoră de fructoză din alimentație. Mai mult decât atât, participanții au declarat că beau astfel de băuturi cel puțin o dată pe săptămână. De asemenea, gustările și mesele compuse din pizza, biscuiți, iaurturi cu adaos de zahăr și alte tratații sărate (covrigei, chips-uri etc.) au fost raportate de către 95% dintre participanți.

37.6% dintre biopsiile hepatice realizate au fost pozitive pentru steato-hepatită nonalcoolică. Incidența hiperuricemiei a fost mai mare (47%) în cazul pacienților cu diagnostic confirmat de SHNA, comparativ cu 29.7% în alte tipuri de steatoză hepatică. De altfel, aportul dietetic crescut de fructoză a fost observat în special în rândul copiilor și tinerilor cu steatohepatită non-alcoolică și a fost recunoscut drept factor de risc independent, fiind asociat pozitiv cu SHNA.

Rezultatele studiului susțin recomandările cu privire la reducerea aportului de băuturi îndulcite necarbogazoase și acidulate mai ales în rândul copiilor și adolescenților, pentru a diminua aportul de fructoză din dietă și implicit riscul de sindrom metabolic și ficat gras non-alcoolic la vârste fragede.

Sursa: Medical News Today