Exoftalmia

Exoftalmia

Exoftalmia sau proptoza este proeminența accentuată a globilor oculari, în afara orbitelor, constituind un simptom al anumitor boli și este cel mai frecvent semn al afectării orbitei.

Protruzia ochilor vizibilă încă de la naștere reprezintă o trăsătură de familie și este vorba de exoftalmie doar dacă ochii încep să proemine odată cu trecerea anilor.

Pacienții cu exoftalmie pot observa proeminența globului ocular atunci când sclera (partea albă a ochiului) devine vizibilă deasupra și dedesubtul irisului (partea colorată a ochiului) și când simt rigiditatea pleoapelor superioare, încetinirea ridicării pleoapei (clipitul fiind mult mai rar), tremor la închiderea fantei palpebrale, tremor fin fibrilar al pleoapei. (1)

Exoftalmia trebuie deosebită de pseudoexoftalmie, caz în care există de fapt o protruzie normală a globului ocular (ochii sunt mai mari, fără să fie deplasați anterior) și volumul globului ocular poate fi mărit (hidroftalmie) sau poate crește axul antero-posterior (miopie forte) dând impresia unei false exoftalmii. (1, 2)

Clasificare

  • Din punct de vedere anatomic, exoftalmia poate fi unilaterală (este afectat un singur ochi) sau bilaterală (sunt afectați ambii ochi)
  • Reductibilă (globul ocular poate fi împins parțial în spate) sau ireductibilă
  • Axială (globul ocular se deplasează direct înainte) sau laterală (globul ocular este deplasat într-o parte)
  • Acută sau cronică


Exoftalmia unilaterală este de cele mai multe ori de cauză locală, traducând un proces patologic strict orbitar sau propagat de parțile vecine și poate fi:

  • Traumatică (plăgi orbitare, rupturi de mușchi extrinseci, hematom orbitar)
  • Inflamatorie (periostită, celulită orbitară și pseudotumori inflamatorii), manifestate prin edem, roșeața pleoapelor și semne generale: febră, frison
  • Vasculară (varice orbitare, angioame ale orbitei, anevrisme)
  • Parazitară (chist hidratic)
  • Tumorală (tumori benigne sau maligne ale orbitei)


Sindromul exoftalmic poate evolua rapid (în emfizem orbitar traumatic, procese inflamatorii orbitare) sau lent (anevrisme arterio-venoase, angioame, tumori orbitare).

Exoftalmia bilaterală este de cele mai multe ori de cauză generală, fiind determinată de deformarea pereților osoși și stări infiltrative ale țesuturilor orbitare și poate fi un simptom al anumitor boli:

  • Boli endocrine (oftalmopatia distiroidiană din boala Basedow-Graves, acromegalie) - exoftalmia tiroidiană este frecvent bilaterală, dar poate fi și unilaterală, fiind însoțită de manifestări sistemice de hipertioidism (tahicardie, transpirații abundente, creșterea poftei de mâncare)
  • Inflamații (tromboflebite de sinus cavernos) – prin pereții săi, orbita comunică cu toate sinusurile anterioare și posterioare ale feței și ale endocraniului, deci orice proces inflamator dentar, endocranian sau sinusal se poate propaga la conținutul orbitei și invers.
  • Neoplazii (limfom malign, neuroblastom)
  • Boli sangvine (leucemii, scorbut)
  • Rahitism, hidrocefalie
  • Craniostoze (3, 4)

Diagnostic

Investigațiile care se fac pentru diagnosticarea exoftalmiei:

Anamneza cuprinde vârsta, debut, durata, cronologia simptomelor.

Examen oftalmologic complet:

  • Inspecție (se examinează aspectul regiunii orbitare sau raportul globului ocular cu pereții și țesuturile din orbită, poziția globului ocular, mărimea, integritatea pereților orbitari)
  • Palparea (starea conținutului orbitar)


Examinări imagistice (ecografie)

Investigații de laborator: în cazul în care se presupune a fi o exoftalmie tiroidiană, se fac investigații pentru a determina nivelul T4 (tiroxina), nivelul crescut de T4 – indicator de hipertiroidism, nivelul crescut de T3 (triiodtironina) și TSH (hormon de stimulare tiroidiană). Excesul hormonal poate afecta musculatura oculară cu formare de depozite grăsoase la nivelul orbitei.

Exoftalmometria se efectueaza cu ajutorul exoftalmometrului Hertel care apreciază gradul protruziei globului ocular:

  • când apexul cornean proemină între 16-18 mm, este vorba de o exoftalmie usoară
  • 18-20 mm – exoftalmie medie
  • 20-25 mm – exoftalmie mare
  • peste 25 mm – exoftalmie foarte mare


În exoftalmiile mari, cu inocluzia pleoapelor, globul ocular suferă prin contactul continuu și direct cu exteriorul. (5)

Tratament

Tratamentul exoftalmiei se adresează fiecărei cauze:

  • În exoftalmia din boala Basedow-Graves se poate face tratament: medical (blocarea sintezei hormonilo tiroidieni), chirurgical (îndepartarea țesutului tiroidian) sau cu iod radioactiv (limitează producția hormonilor tiroidieni)
  • În exoftalmiile infecțioase se face tratament cu antibiotice cu spectru larg și antiinflamatoare
  • Exoftalmiile tumorale necesită tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie
  • În anomalii vasculare, exoftalmii traumatice se intervine neurochirurgical (3, 4)

Data actualizare: 30-01-2014 | creare: 10-01-2014 | Vizite: 11589

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK