EXPOAstana 2017/Ambasadorul român la Astana:Kazahstanul va publica lista firmelor de stat ce urmează a fi privatizate;România trebuie să fie pregătită

Kazahstanul va publica în mai puţin de o lună lista celor 600 de firme de stat care urmează să fie privatizate, iar România trebuie să fie bine pregătită, în condiţiile în care această ţară doreşte să atragă investiţii şi 51% din comerţul său se desfăşoară cu ţări din Uniunea Europeană, care sunt deja prezente pe această piaţă şi se află în concurenţă cu Coreea, Rusia, Japonia şi, nu în ultimul rând, cu SUA, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul României la Astana, Cezar Armeanu.

De asemenea, diplomatul a vorbit despre oportunităţile pe care firmele româneşti le-ar avea pe piaţa din Kazahstan, în domenii precum agricultura bio, construcţii, IT, dar şi despre participarea României la expoziţia internaţională EXPO Astana 2017. Future Energy.

Cezar Armeanu a făcut referire şi la eforturile îndreptate spre deschiderea unei rute de zbor direct Bucureşti - Astana, măcar o dată pe săptămână, pentru început, pentru facilitarea extinderii relaţiilor economice dintre România şi Kazahstan.

AGERPRES: Care este importanţa participării la expoziţia internaţională EXPO Astana 2017 pentru România?
Cezar Armeanu: Consider că participarea ţării noastre la un astfel de eveniment ţine de normalitate. Orice participare la acest gen de evenimente înseamnă un plus pentru ţara în cauză, atât din punct de vedere al promovării acesteia, în ansamblu, prin diferitele componente bine ştiute, dar şi al promovării specifice, conform tematicii unui astfel de târg. Atâta timp cât la acest eveniment participă 115 state şi 20 de organizaţii internaţionale, participarea noastră este cu atât mai importantă, iar ceea ce s-a realizat în cadrul pavilionului românesc, prezenţa machetei laserului de la Măgurele, a reprezentat pentru specialişti - repet, pentru specialişti - un succes deosebit, un interes maxim, acest lucru fiind spus atât de reprezentanţii autorităţilor locale kazahe, cât şi de colegii ambasadori din celelalte ţări, care au regăsit tema pavilionului românesc - sau pilonul principal al participării noastre - ca pe o chestiune de nişă, care reprezintă un potenţial imens, respectiv acest laser deosebit de puternic pentru viitor. De aceea cred eu că participarea este deosebit de importantă, nu doar la astfel de evenimente. Acestea trebuie să continue!

În cadrul târgului vin foarte multe firme româneşti cu activităţi conexe şi este deosebit de important, având în vedere posibilitatea de a se genera efectiv parteneriate care aduc plusvaloare participanţilor ţărilor noastre.

AGERPRES: Cum apreciaţi prezentarea României la EXPO Astana 2017?
Cezar Armeanu: Avem 397 de metri pătraţi închiriaţi, iar macheta centrală este laserul de la Măgurele, aşa cum spuneam. În paralel, au fost prezentate câteva firme importante, atât în ceea ce priveşte interesul kazah în România, şi mă refer punctual la Rompetrol - este cel mai mare investitor kazah în străinătate-, dar şi la Petrom, care este unul dintre cei mai mari investitori şi este cel mai mare investitor român în Kazahstan, fie că acum se numeşte OMV Petrom. Petrom a început, a funcţionat şi a dezvoltat investiţii aici, în zona Aktau de la Marea Caspică. Sunt prezenţi, încă au activitate şi sper că vor începe în curând să dezvolte şi alte explorări în anumite zone petroliere de la Marea Caspică.

AGERPRES: Cum apreciaţi tema din acest an a expoziţiei internaţionale, respectiv "Future Energy"?
Cezar Armeanu: Tema este aleasă la nivel internaţional, propunerea a fost a părţii kazahe, şi este foarte bună. Fără energia viitorului nu avem ce face, trebuie să găsim surse alternative, iar tema este deosebit de generoasă. Atenţie! O ţară cum este Kazahstan, care este dependentă de exploatarea petrolului şi a gazelor, conştientizează şi, nu mai departe Norvegia, care este, tot aşa, o ţară dependentă de petrol şi gaze, conştientizează că la un moment dat aceste resurse se vor termina. Trebuie să găsim surse alternative, iar protecţia mediului, buna gestionare a resurselor s-au regăsit permanent în zonele dialogului, ale evenimentelor, conferinţelor, simpozioanelor organizate de acest forum.

Îmi amintesc că am citit într-un ziar acum vreo lună că preşedintele Nazarbaev (preşedintele Republicii Kazahstan - n. r.) spunea: ''Avem resurse, preferăm să le exploatăm, pentru că acestea, chiar dacă le păstrăm ca zăcăminte, probabil nu vor mai fi folosite. E o altă lume, ne îndreptăm spre alte variante de lucru". Şi făcea o comparaţie: "Dacă îi iau unui copil un radio nu îi dau aparatul de radio din anii '50, ci unul foarte modern, iar de acolo începe să lucreze", ceea ce explică foarte mult conceptul pe care vrea să îl genereze această ţară. Nu mai departe, aţi văzut pe străzile din Astana, un oraş construit în numai câţiva ani, în secolul 21, se caută să se folosească elemente generate de aceste surse alternative de energie.

AGERPRES: Vorbind despre investiţii, aveţi semnale - sau poate chiar discuţii cu oameni de afaceri români - că ar dori să investească în zona Kazahstanului? Sau oameni de afaceri din Kazahstan care sunt interesaţi de a investi în România?
Cezar Armeanu: Sigur. Chiar în aceste zile am avut discuţii cu câteva firme kazahe deosebit de importante, interesate unele să îşi diversifice prezenţa în România - sunt 36 de firme kazahe care lucrează în ţara noastră -, dar sunt şi firme româneşti. Din păcate, acum acestea lucrează mai mult ca şi subcontractori pentru diferite firme kazahe, însă sunt interesate să îşi dezvolte propriile afaceri. Aici, este important să realizezi un parteneriat cu partenerul kazah, pentru a fi privit cu mai multă simpatie de către autorităţi şi a reuşi să generezi plusvaloare pentru propria firmă.

Am un exemplu punctual, nu voi nominaliza. Este o firmă românească. Acesta lucrează pe această piaţă cam de 4 ani şi jumătate. Din considerente subiective, deci situaţia nu a fost cauzată de o greşeală a reprezentanţilor români în acest consorţiu, au avut de suferit nişte penalizări, iar atunci proprietarul român al acestei firme a venit la ambasadă şi i-am spus: ''Ai două opţiuni: ori închizi afacerea, ori plăteşti tu, urmând să îţi recuperezi banii, pentru un prejudiciu pe care anterior, deci fără nicio legătură cu firma românească, l-a făcut actualul tău partener kazah". Şi mi-a răspuns aşa - şi am reţinut: "Se câştigă atât de bine, este mult de muncă. Dacă am intrat şi am pus piciorul în această ţară, voi pleca foarte greu. Prefer să-i plătesc eu anumite datorii partenerului meu kazah, de care nu am ştiut, şi să continui să lucrez. Am utilaje performante aici, le-am adus, am beneficiat de scutirile şi facilităţile oferite de autorităţile locale şi doresc să rămân aici". Şi, atunci, am făcut demersurile oficiale, instituţionale şi s-a reglementat acest diferend. Acesta este un răspuns destul de elocvent.

Mai mult decât atât, menţionez că în perioada târgului, de la începutul acestui târg, de la 10 iunie, până acum - şi sper că nu greşesc cifra - s-au organizat 24 de misiuni economice. Au fost prezenţi la nivel de mediu asociativ, fie că vorbim de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, şi s-au semnat Memorandumuri de Înţelegere, fie că vorbim de universităţile din ţara noastră, care au semnat foarte multe contracte. De exemplu, Politehnica Bucureşti a semnat patru contracte acum cam o lună, în prezenţa domnului Costoiu, fie că vorbim de Camera Naţională de Comerţ a României. Chiar eu am fost împuternicit să semnez un contract şi l-am semnat - un agreement de colaborare între Camera Naţională a României şi Camera Internaţională de Comerţ Kazahă. Dar discutăm şi de firmele mai micuţe, care au fost mai ales în zona cu profil în exploatarea petrolului şi a gazelor, sau cele din IT, firmele specializate în domenii de cercetare, diferite sfere şi specializări, cu interes pentru zona agricolă, agricultură bio, interes pentru dezvoltarea unor parteneriate în zona produselor farmaceutice. Imediat voi lansa o invitaţie celor de la Antibiotice Iaşi să analizeze posibilitatea să vină pe această piaţă.

Nu în ultimul rând, chiar în discuţiile bilaterale - şi în această perioadă au fost nişte discuţii deosebit de bune, cu substanţă, atât între primul ministru kazah, dar şi ministrul de Externe kazah, şi domnul ministru Meleşcanu - deci, atât în discuţiile bilaterale, dar şi în plenurile care s-au realizat, chiar primul ministru kazah a spus: "Pe vremuri aveam mobilier din România, aveam confecţii, aveam încălţăminte - am completat eu 'aveam vinuri, multe alte produse' - le vom repoziţiona". De fapt, punctul principal al mandatului meu este orientat către dezvoltarea relaţiilor economice, către aducerea pe această piaţă a firmelor româneşti, poziţionarea solidă a acestora pe piaţă, pentru că există potenţial.

Ţara este mare, este de 10 ori mai mare ca suprafaţă decât România, sunt 18 milioane de locuitori, dar, lucrând în Kazahstan, deja poţi lucra pe pieţele celorlalte ţări din zona Asiei Centrale. Deci, acesta este targetul nostru.

Am mai spus-o o dată - şi am comentat chiar în cadrul întâlnirii cu primul ministru Bakytzhan Sagintaev - că doresc posibilitatea de a scurta distanţele geografice dintre noi. Aţi venit până aici, aţi văzut ce lungă a fost călătoria... Mi-am propus să fac toate eforturile ca să organizăm o linie directă Bucureşti-Astana sau cu o oprire probabil în zona Aktau, la Marea Caspică, unde lucrează firme româneşti în domeniul petrolului, şi apoi Astana. Dar să nu mai fie aceste perioade lungi de aşteptare prin aeroporturile curselor care operează în prezent zboruri spre Astana, cu legătură pe Bucureşti.

Scurtând distanţele geografice, este mai uşoară realizarea unor parteneriate, fie că vorbim de situaţii economice, fie că vorbim de învăţământ, cercetare sau cultură. Este un element care ne poate îmbunătăţi foarte mult prezenţa pe piaţa kazahă, pentru că firmele româneşti m-au întrebat nu cât costă biletul, ci cât durează drumul.

Eu am făcut deja demersuri, am discutat cu reprezentanţii conducerii Air Astana, am repus tema pe tapet şi domnul ministru de Externe Meleşcanu a îmbrăţişat, firesc, această propunere, de a se analiza posibilitatea să se opereze de pe aeroportul Otopeni pe aeroportul din Astana curse directe. Trebuie, firesc, să discutăm şi despre eficienţa unei astfel de curse, dar, dacă discutăm de măcar două curse pe săptămână pentru început sau să începem cu una, eu cred că se va putea uşura, facilita accesul firmelor româneşti aici, dar şi invers, al celor kazahe către România.

AGERPRES: La întâlnirea cu domnul ministru Meleşcanu şi cu autorităţile locale din Karaganda s-a vorbit despre un sistem special de taxe şi impozite de care ar beneficia investitorii în cea zonă. Există un astfel de sistem extins la nivelul întregului Kazahstan?
Cezar Armeanu: Da, este politica dusă de preşedintele Nursultan Nazarbaev. A oferit facilităţi la nivelul întregului Kazahstan - guvernatorul din Karaganda a exploatat acest lucru, firesc, ca să îşi atragă investitorii în zona lui şi, atenţie, regiunea Karaganda este de două ori mai mare decât România şi este locuită doar de 1,5 milioane de persoane. Există facilităţi, dar în primul rând aici nu se vinde pământ. Ţi se închiriază pe perioade lungi de timp, pe primii 10 ani nu plăteşti taxe, impozite, pentru activităţile pe care le desfăşori, timp de 3 ani nu plăteşti taxe pentru aducerea de echipamente, în special pentru echipamentele noi, ceea ce înseamnă o ofertă foarte generoasă din partea statului kazah.

Mai mult decât atât, preşedintele Nazarbaev a lansat - şi cred că în mai puţin de o lună va fi publicată lista celor 600 de firme kazahe de stat care se vor privatiza. Aici trebuie să fim bine pregătiţi, pentru că nu vor privatiza - asta a fost şi o întrebare pe care am avut-o la nivelul Corpului Diplomatic pentru preşedintele Nazarbaev - nu pot privatiza firme neatractive. Tema generală este de a trage investiţie, iar ţările Uniunii Europene, care reprezintă principalul partener comercial pentru Kazahstan, 51% din comerţ se desfăşoară cu ţările UE, sunt deja prezente aici, dar îşi vor intensifica prezenţa pe piaţa kazahă, bineînţeles în concurenţă cu, de ce să nu recunoaştem, China, care este deosebit de activă în domeniul ăsta, Coreea, Rusia, Japonia şi, nu în ultimul rând, cu SUA.

AGERPRES: Ce înseamnă România pentru Kazahstan, având în vedere şi faptul că la noi se află cea mai mare investiţie a statului kazah, în afara graniţelor sale, respectiv Rompetrol?
Cezar Armeanu: România şi românii sunt deosebit de bine apreciaţi în Kazahstan. Oriunde mă duc şi află că sunt reprezentantul României sunt privit cu o deosebit de mare simpatie. Ştiu ce se întâmplă în ceea ce priveşte relaţia cu Rompetrol, înţeleg foarte bine întrebarea dumneavoastră. În schimb, chiar discuţiile pe care le-a purtat domnul ministru Meleşcanu cu omologul său şi cu primul ministru, dar şi la nivelul conducerii Senatului kazah, s-a înţeles foarte bine că, deşi este deschidere totală din punct de vedere al Guvernului ţării noastre, trebuie lăsată justiţia să îşi spună cuvântul. Nu putem să intervenim în actul de justiţie, iar kazahii au înţeles acest lucru şi chiar am discutat recent cu preşedintele KazMunayGas, care mi-a spus: "Înţelegem şi avem speranţa că în curând acest subiect delicat va fi rezolvat'.

Cu toţii, în discuţiile atât informale, cât şi oficiale, au spus că înţeleg situaţia şi aşteaptă rezolvare, fără să aibă cât de cât o nuanţă discuţiile purtate, că ar fi nemulţumiţi de modul în care abordează autorităţile române acest subiect. Dimpotrivă.

AGERPRES: Am văzut că se construieşte foarte mult, atât în localităţi, cât şi în afara lor. Se lucrează la drumuri. Văd că în timp ce se fac autostrăzile se merge pe o bandă, iar pe celelalte se lucrează? Sau sunt doar în reparaţie?
Cezar Armeanu: Sunt drumurile vechi şi se fac aceste modernizări, ei aşa le numesc. Da, modernizează şi se lucrează într-un ritm intensiv. Aţi văzut ce se întâmplă pe străzi, pentru că ţinta este de a se dezvolta infrastructura foarte repede. Ţara este foarte mare, iar acel culoar pe care noi am trecut în drum spre Karaganda este de fapt viitorul "Drum al Mătăsii', "One belt, One road" cum îl numesc acum, de care sunt deosebit de interesaţi în special chinezii, dar şi kazahii, firesc, pentru că ţara lor devine tranzit pentru transportul de mărfuri.

AGERPRES: Aţi avut până acum vreun interes din partea constructorilor români pentru drumurile din zona asta sau încă nu se cunoaşte potenţialul?
Cezar Armeanu: Am transmis firmelor specializate din ţară această oportunitate. Chiar în acest grup (vizita ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, ăn Kazahstan - n. r.) este o firmă care a venit să prospecteze piaţa şi a găsit deosebit de mare interes din partea kazahilor, pentru că vine cu un produs de nişă, care ajută foarte mult la întărirea şi garantarea pe o perioadă mai îndelungată a rezistenţei şoselelor, pistelor de aeroport etc.

De asemenea, există interes din partea companiilor care au activitatea în domeniul căilor ferate de a veni pe această piaţă şi a se poziţiona. Este potenţial, trebuie să îl fructificăm, dar pentru asta, aşa cum spuneam la început, ne-am propus ca în mandatul acesta să redimensionez, să repoziţionez România din punct de vedere economic - şi cred eu că vom reuşi.

De exemplu, este o firmă în România care produce nişte baterii şi creează o autonomie de minus 24 de ore pentru o garnitură de tren de vreo 30 de vagoane cu costuri infime. Cred că baterii pe litiu, dacă nu greşesc, şi ei vor veni aici, cred că la finalul lunii august, la o conferinţă şi vor prezenta oferta. Kazahii au fost foarte interesaţi. Bine, cum am găsit şi în alte ţări: 'Cumpărăm patentul'. 'Stai, să vină şi partenerul român, să fie de acord cu această propunere'.

AGERPRES: Împreună cu domnul ministru Teodor Meleşcanu, aţi fost în Karaganda, unde v-aţi întâlnit cu reprezentanţii comunităţii de români de acolo. Ce v-au transmis aceştia? Au avut solicitări?
Cezar Armeanu: Noi avem trei comunităţi de români mai importante: la Almaty, Pavlodar şi în Karaganda. În toate aceste zone funcţionează aceste asociaţii culturale, dar cea mai activă este Asociaţia Culturală Dacia (din Karaganda - n. r.). În Kazahstan, conform statisticilor, trăiesc 20.400 de români, în special români basarabeni. Toţi au fost, adică familiile lor, bunicii şi părinţii, au avut de suferit, au fost deportaţi. Am avut de-a face cu patru valuri de veniri din Moldova către Karaganda, majoritatea deportaţi sau prizonieri politici, care s-au stabilit aici. Multora li s-a promis că li se dă pământ ca să îl lucreze şi astfel vor avea oportunitatea să îşi crească nivelul de trai. Însă, venind aici, au constatat că solul nu este tocmai prielnic. Cu toate acestea, marea lor majoritate, fiind oameni serioşi şi muncitori, şi-au găsit locul în societate şi chiar există mici comunităţi, mici cartiere, sate, în care sunt case aşezate, cu flori la ferestre, cu acele împrejurimi curate, gardurile vopsite, ceea ce înseamnă respectul pentru ei înşişi şi pentru modul în care înţeleg să se comporte, iată, deja la mii de kilometri de zona din care au fost aduşi, de ce să nu recunoaştem, forţat.

Aceşti oameni nu cer nimic. Ei vor pur şi simplu să conserve aceste tradiţii culturale, vorba, dansul, obiceiurile pentru sărbătorile tradiţionale româneşti. Îi sprijinim atât cât putem. Ajutăm tinerii să se instruiască, să se ducă la cursuri în România - este programul de schimburi de studenţi şi, firesc, prefer să îi încurajez să se ducă -, apoi aceştia participă la o serie de festivaluri organizate în ţară (în România - n. r.) şi căutăm să nu scăpăm niciun prilej, dar şi să aducem formaţii de diferite genuri să performeze pe scenele din Kazahstan. O rugăminte din partea lor a fost dacă s-ar putea cumva să îi ajutăm cu un microbuz, pentru ca formaţia artistică se deplaseze mai uşor la diferite evenimente. Firesc, a fost preluată rugămintea domniilor lor şi cred că se va putea rezolva această minimă dorinţă.

AGERPRES: În Karaganda câţi români sunt?
Cezar Armeanu: În Karaganda, cred că sunt acum, declaraţi, cam 2.800 de români. Nu uitaţi că ţara este imensă! Vorbesc de oraşul Karaganda. Oricum, i-aţi văzut, mulţi dintre ei nu mai vorbesc bine româneşte, dar înţeleg, însă sunt alţii care vorbesc româneşte şi plin de patriotism - şi asta mă bucură - şi normal că ne vom duce către aceşti oameni. Şi, nu uitaţi, există acea Catedră de Limba Română la Universitatea din Karaganda, sprijinită de statul român. Profesorul Stanciu îmi spunea că sunt 19 studenţi care învaţă limba română, dar nu numai kazahi, ci provin din toate celelalte ţări din Asia Centrală care frecventează cursurile Universităţii din Karaganda.

AGERPRES: Aţi făcut referire la agricultura bio, care s-ar putea face în Kazahstan. Totuşi, este vorba de stepă. Sunt terenuri bune pentru agricultură?
Cezar Armeanu: Sunt zone unde există terenuri fertile. În schimb, în această imensitate, cum este Karaganda, sunt foarte multe firme italiene, belgiene, franţuzeşti. Au venit cu tehnologii noi, statul kazah i-a ajutat în a crea infrastructura, concret irigaţii. Producţiile sunt bune, reuşesc să asigure parte din cerinţele locale, dar să şi exporte.

Noi trebuie - şi am discutat la nivelul Ministerului Agriculturii - să venim aici. Au fost mai multe discuţii şi în anii precedenţi, am observat în arhivele ambasadei, pentru că eu sunt de puţin timp aici, şi au fost nişte schimburi de experienţă între fermieri români şi kazahi. Dacă venim cu elemente de noutate în ceea ce priveşte realizarea unei producţii bio, unde, firesc, preţul de vânzare final va fi puţin mai mare, există pătura de populaţie în Kazahstan care să achiziţioneze şi aceste produse. Dar mai este şi posibilitatea de a realiza parteneriate în ceea ce priveşte procesarea şi semiprocesarea produselor agricole. Dacă venim cu utilaje, putem să găsim o nişă foarte bună pe piaţa kazahă.

AGERPRES: Unde vedeţi statul Kazahstan în termen de 20 de ani?
Cezar Armeanu: Preşedintele Nazarbaev a lansat programul Strategia 2050. L-a lansat în 2012, în 2015 l-a definit şi şi-a propus ca până în 2050 statul kazah să fie în primele 30 de puteri economice ale lumii. Aşa cum se lucrează, determinarea şi seriozitatea cu care se pune în aplicare fiecare pilon al acestui proiect mă determină să cred că va avea succes.

El a mai propus proiecte privind privatizarea administraţiei publice locale, doreşte eliminarea corupţiei, cum s-a spus şi în discuţiile oficiale, şi apropo, dacă putem fi prezenţi cu astfel de elemente pe piaţa kazahă... Are un concept: întâi economia, apoi politica declarată. Deci, vrea să îşi dezvolte economic ţara, ceea ce înseamnă foarte mult, cu toate că rolul politic al Kazahstanului, ştiţi bine, este deosebit important în Asia Centrală, fiind statul care încearcă să realizeze un echilibru între puterile care îl înconjoară, dar şi între ceea ce se întâmplă în imediata lor vecinătate, ţări unde infracţionalitatea, traficul etc. sunt destul de periculoase pentru populaţia acestei ţări.

AGERPRES: Ce v-aţi propus în mandatul dvs.?
Cezar Armeanu: Sunt foarte determinat de a dezvolta latura economică în relaţiile atât cu această ţară, dar şi cu Tadjikistan şi Kârgâzstan, unde, de asemenea, sunt acreditat. Miza este de a organiza pentru început măsuri economice, cu sprijinul Guvernului României, astfel încât firmele care vin aici să poată înţelege mecanismele prin care se poate lucra pe aceste pieţe. Este o altă cultură aici, trebuie să recunoaştem, dar, dacă intri, având în vedere totuşi simpatia cu care suntem priviţi şi deschiderea partenerilor kazahi, kârkâzi şi tadjici putem avea succes. Ştiu că avem de a face cu distanţele şi aşa mai departe, e ok. Trebuie să găsim formule, iar acele externalizări ale serviciilor, iată, pot deveni un subiect important.

Vreau să fac misiuni economice, să se cunoască modalitatea şi oportunităţile care pot apărea pentru firmele româneşti.

De asemenea, pot să vă spun că am avut discuţii cu ministrul energiei din Tadjikistan şi mi-a spus: "Orice vrei, orice doreşti, uşa mea-i deschisă întotdeauna pentru tine, pentru România şi vreau să facem nu numai discuţii pe teme energetice'. El e foarte interesat de dezvoltarea parteneriatului în ceea ce priveşte energia regenerabilă - ei au multă energie hidro -, dar eu vreau să avem şi schimburi culturale, trebuie să ne cunoaştem mai bine.

De altfel, ministrul Educaţiei din Kârgâzstan, medic fiind, mi-a spus: "Avem nevoie de expertiza voastră, veniţi cu know-how-ul vostru în ceea ce priveşte creşterea nivelului de educaţie, suntem dispuşi să trimitem copii la studii în ţara voastră".

Şi, în ultimă instanţă, fie că vorbim despre studenţi din Kârgâzstan, Tadjikistan sau Kazahstan, orice student învaţă în ţara noastră devine automat ambasadorul ţării noastre aici. Apar piloni educaţi, oameni educaţi, care vin şi nu vor face decât să ne deschidă şi mai bine porţile. De asta trebuie să multiplicăm pe mai multe planuri aceste parteneriate cu ţările din această zonă.