Febra faringoconjunctivala

Adenovirusurile sunt cele mai comune cauze ale infectiilor virale acute ale conjunctivei, aparind epidemic sau sporadic in toate anotimpurile. Clinic sunt recunoscute 4 sindroame de infectie virala oculara: keratoconjunctivita epidemica, febra faringoconjunctivala, conjunctivita foliculara sporadica nonspecifica si conjunctivita papilara cronica.

Febra faringoconjucntivala este o boala infectioaza grava caracterizata de febra, faringita, conjunctivita acuta foliculara si hiperplazie limfoida regionala cu adenopatie preauriculara sensibila. Este caracterizata de ochi rosii si faringita severa uneori acompaniata de febra, rinita si noduli limfatici mariti de volum. Febra este brusca sau gradata si variaza de la 48-48, 5 grade mentinindu-se 10 zile. Simptomele initiale oculare sunt pruritul, senzatia de arsura si lacrimare, posibila edematiere a pleoapelor.

Boala este observata in mici epidemii la copiii de virsta scolara. Afecteaza de obicei ambii ochi, unul fiind mai afectat decit celalalt. Tratamentul amelioreaza simptomele prin comprese reci si lacrimi artificiale.

Cauze si factori de risc

Adenovirusurile reprezinta un grup de 35 de virusuri ADN similare morfologic dar diferite antigenic care impart un antigen comun fixator de complement. Ubicuitare in lume, aceste organisme foarte stabile, rezistente la eter determina infectii ale tractului respirator superior si ochiului. Cel mai frecvent boala este cauzata de adenovirus serotipuri 3 si 7, dar serotipurile 2, 4 si 14 au fost deasemeni descoperite a fi agenti etiologici.

Transmiterea se face prin contact cu picaturile expulzate din tractul respirator superior sau prin apa din piscine in care excretia fecala a virusului este considerata a fi responsabila. Contagiozitatea variaza de la 100% in timpul primelor zile la 0% la 10-15 zile dupa debutul simptomelor. Perioada de incubatie dupa expunere este 5-12 zile.

Semne si simptome

Majoritatea cazurilor sunt auto-limitante si usoare, desi infectiile cronice au fost raportate. Sechelele oculare pe termen lung sunt rare. Boala este observata predominant la copii si indivizii institutionalizati, epidemiile aprind in familii, scoli, inchisori si organizatii militare.
Pacientii pot relata istoric recent de expunere la un individ cu ochii rosii acasa, la scoala sau la serviciu sau pot avea istoric de simptome recente de infectie a tractului respirator superior. Boala este caracterizata de manifestarile sistemice asociate. Pacientii acuza un debut brusc sau gradat al febrei, 38-39 grade care se mentine 10 zile. Mialgia, starea de rau si tulburarile gastro-intestinale sunt frecvent asociate cu febra. Faringita poate fi usoara sau dureroasa.

Simptomele initiale ale conjucntivitei variaza de la usor prurit si senzatie de arsura pina la iritatie marcata si lacrimare, dar usoara fotofobie. Edemul pleoapelor poate apare la 48 de ore. Semnele de boala cuprind epifora, hiperemia conjunctivala si chemozis, hemoragia subconjunctivala, reactie conjunctivala foliculara sau usor papilara si edemul pleoapelor. Formarea de cruste ale pleoapelor si drenajul pot apare, fiind de obicei seros. Boala este frecvent bilaterala, un ochi avind debutul cu 1-3 zile anterior celui de-al doilea. La boala bilaterala primul ochi este in general afectat mai sever.

Examen fizic:

La examenul general se va cauta roseata orofaringelui posterior acoperit de foliculi stralucitori. Limfadenopatia cervicala ferma sau moale alaturi de adenopatia preauriculara pot fi prezente.
La examenul oftalmic, conjunctivele prezinta initial o hiperemie difuza care este in general mai pronuntata in fornixul inferior dar se extinde prin mucoasa palpebrala si conjunctiva bulbara. Poate fi suficient de infiltrata pentru a da un aspect usor gelatinos tesutului. Pleoapa inferioara poate fi sensibila la palpare si echimotica dind aspectul de trauma locala recenta. Membranele conjunctivale si pseudomembranele sunt infrecvente dar pot fi prezente.

Complicatii:

- keratita punctata cu infiltrat subepitelial
- suprainfectia bacteriana
- infectia cronica
- dependenta de steroizi cu opacifiere corneana si evolutie prelungita a bolii.

Prognostic

Cele mai multe cazuri de febra faringoconjunctivala sunt acute, benigne si auto-limitante. Infectia se remite de obicei spontan in 2-3 saptamini. Infiltratul subepitelial poate dura citeva luni sau mai mult putind cauza vedere diminuata. Serotipurile specifice de adenovirus cuprinzind 8, 19, 29 si 37 pot fi asociate cu keratita.