Febra Q (Boala Derrick-Burnet)

Semne si simptome

Din punct de vedere clinic, Febra Q poate imbraca o forma acuta de manifestare, sau o forma cronica de manifestare. Perioada de incubatie a formelor acute de boala, este de maxim o luna de zile ; la debut, pacientul prezinta o serie de simptome asemanatoare cu cele generate de catre o infectie gripala : febra ridicata si prelungita, semne de pneumonie (pneumonia este o infectie pulmonara grava, in aceast caz, de etiologie bacteriana), semne de hepatita, semne de pericardita, miocardita sau meningita ; de asemenea, boala acuta poate debuta si sub forma unor infectii ce pot aparea in timpul sarcinii.

Simptomatologia din febra Q este nespecifica ; cel mai adesea, pacientul prezinta febra, astenie (stare de oboseala accentuata) si cefalee severa (dureri intense la nivelul regiunii cefalice) . Alte tipuri de simptome care pot aparea la mai putin de o cincime dintre pacientii cu febra Q : frisoane, transpiratii abundente, greturi, varsaturi si diaree. 50% dintre pacientii cu penumonie, vor prezenta tuse. In mod exceptional, febra Q, poate conduce la aparitia unor manifestari neurologice – semnele neurologice au fost decelate in cadrul anumitor cazuri de imbolnavire, care au aparut pe teritoriul Marii Britanii.

Analizele de laborator indica urmatoarele modificari patologice : un sfert dintre pacienti pot prezenta, in perioada acuta de manifestare a bolii, trombocitoza (scaderea numarului de trombocite, sub valoarea normala de 300. 000 trombocite pentru fiecare milimetru cub de sange), in timp ce numarul de leucocite se pastra intre limitele normale ; trombocitoza reactiva (cresterea numarului de trombocite, peste valoarea de 1 milion celule pentru fiecare milimetru cub de sange) se manifesta cel mai frecvent in perioada de convalescenta a bolii.

Trombocitoza reactiva poate conduce la aparitia tromboflebitei venoase profunde (inflamatia venelor profunde de la nivelul membrelor inferioare, si formarea de cheaguri de fibrina) ; tromboflebita venoasa profunda reprezinta o complicatie destul de severa a febrei Q.

Alte manifestari patologice, care pot acompania febra Q, rar semnalate, pot fi : nevrita optica, boala extrapiramidala neurologica, sindrom Guillain-Barre, secretie anormala de hormon antidiuretic (ADH – hormon implicat in mentinerea echilibrului hidric si electrolitic al organismului), epididimita, orhita, priapism, anemie hemolitica (scaderea numarului de eritrocite din sange, ca urmarea a distrugerii excesive a acestor celule), adenopatie mediastinala (marirea de volum a ganglionilor de la nivelul mediastinului, fapt ce mimeaza un limfom), pancreatita (afectiune grava a pancreasului, datorata activarii enzimelor digestive in interiorul organului), eritem nodos si paniculita mezenterica.

Imaginine radiologice pulmonare ale pacientilor cu febra Q, sunt similare cu cele obtinute in alte cazuri de penumonie – opacitati multiple, diseminate in ambele arii pulmonare ; pentru a suspiciona o penumonie care apare in contextul febrei Q, clinicianul trebuie sa tina cont de informatiile epidemiologice – pacient provenit dintr-o regiune endemica pentru febra Q. Daca febra Q, se complica cu endocardita a cordului drept, imaginile radiologice toracale, datorate emboliilor pulmonare septice, pot capata un aspect similar cu cel al unei penumonii.

Forma cronica de manifestare a febrei Q, va insotita in majoritatea cazurilor de endocardita ; endocardita reprezinta o leziune inflamatorie exsudativa si proliferativa a endocardului, localizata la nivelul valvelor cardiace, sau la nivelul peretilor cavitatilor cardiace (endocardul este tunica interna a cordului, ce captuseste la interior miocardul – componenta contractila a cordului, ce asigura functia de pompa a acestuia – si delimiteaza cavitatile cardiace. Endocardita care apare in febra Q, afecteaza mai ales pacientii care in antecedente prezentau leziuni valvulare, insuficienta renala cronica sau un anumit grad de supresie al sistemului imunitar ; atunci cand este prezenta, febra este in general scazuta ; de obicei, aceasta forma de endocardita este diagnosticata abia dupa un an, datorita simptomatologiei nespecifice de boala.

Doar o zecime dintre pacientii examinati cu ajutorul metodelor ecocardiografice prezentau formatiuni vegetative la nivelul aparatului valvular. Retinem faptul ca, toti pacientii care prezinta o afectare valvulara, eruptie cutanata purpurica de cauza necunoscuta, insuficienta renala cronica, accidente vasculare cerebrale sau insuficienta cardiaca lent-progresiva, trebuiesc suspicionati si testati pentru o eventuala infectie cu patogenul C. Burnetti.

Alte simptome care pot aparea la pacientii care sufera de forma cronica a febrei Q : hepatomegalie (marirea de volum a ficatului) si splenomegalie (marirea de volum a splinei) ; in cazul acestor pacienti, mai pot fi sesizate urmatoarele modificari ale analizelor de laborator - prezenta factorului reumatoid, accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH), cresterea concentratiei de proteina C reactiva, precum si cresterea concentratiei anticorpilor specifici in plasma pacientului investigat. Febra Q cu evolutie cronica, poate conduce la infectia protezelor vasculare, a anevrismelor (dilatatii ale structurilor arteriale) si a unor structuri osoase.