Fiica unui medic român se mândreşte cu ajutorul acordat de tatăl său Chinei în al doilea război chino-japonez (Xinhua)

Data publicarii: 14-07-2015

Tania Iancu, fiica medicului militar român David Iancu, s-a declarat foarte mândră de ceea ce a făcut tatăl său în China în timpul celui de al doilea război chino-japonez (1937-1945), împreună cu medici din alte ţări, într-un recent interviu pentru agenţia Xinhua.

"Ei au fost un exemplu de solidaritate internaţională pentru a ajuta oameni în suferinţă care aveau nevoie de asta", a spus ea.

Pe când avea 29 de ani, dr. David Iancu a făcut parte dintr-o misiune internaţională a Crucii Roşii, cuprinzând 20 de medici din Europa, printre care şi un alt medic român, Bucur Clejan, care au participat ca voluntari în China pentru a acorda asistenţă medicală cât mai multor unităţi militare posibil. David Iancu a lucrat împreună cu asistente din China între anii 1939-1945.

"Am fost profund impresionată de toate poveştile tatălui meu despre China. Am înţeles că a fost o ţară îndepărtată, cu tradiţii şi cu o viaţă de zi cu zi cu totul diferite, însă el s-a bucurat trăind alături de oameni obişnuiţi şi lucrând cu asistente medicale din China", a spus Tania Iancu.

Dr. Iancu s-a adaptat la mediul nou, total diferit, şi a făcut eforturi pentru a învăţa limba chineză, a spus fiica sa.

"Puterea morală a tatălui meu de a începe de la zero a fost extrem de impresionantă", a declarat Tania Iancu, precizând că el a improvizat o unitate de intervenţie chirurgicală, a început să formeze tineri chinezi cu educaţie şcolară, a trimis soldaţi să găsească materiale pentru a construi paturi şi a creat, de asemenea, o unitate de sterilizare pentru bandaje.

Când medicul german Baer s-a îmbolnăvit, dr. Iancu a mers timp de patru zile pentru a ajunge la prietenul său şi a-l trata el însuşi deoarece echipa de tineri chinezi nu era încă pregătită să-l vindece.

Dr. Iancu s-a îmbolnăvit în 1942 de tifos exantematic iar asistenta lui chineză l-a îngrijit şi i-a salvat viaţa. Tania Iancu are două fotografii cu această asistentă şi şi-a exprimat regretul că nu a păstrat legătura ea.

Tania a mai spus că tatăl său şi-a pierdut slujba din armata română după ce s-a înapoiat în ţară în 1945 şi a avut nevoie de ceva timp pentru a fi reabilitat.

Autorităţile române verificau toate persoanele care au fost în China, Spania şi Franţa de teama că ar fi putut să fie "spioni sau trădători", în conformitate cu procedurile acelor vremuri confuze, de după Al Doilea Război Mondial. Dr. Iancu a trimis apoi o scrisoare premierului chinez Zhou Enlai pentru a solicita un certificat care să ateste că a lucrat împreună cu poporul chinez, iar acel certificat l-a ajutat să revină la profesiunea de medic militar.

În anii următori a studiat medicina nucleară şi a înfiinţat în România un laborator de izotopi radioactivi.

Dr. Iancu a restabilit contactul cu China abia în 1978, când prietenul său Wang Bingnan, şef al Asociaţiei Chineze de Prietenie cu Străinătatea, a condus o delegaţie chineză la Bucureşti şi a vrut să-l întâlnească personal, invitându-l cu această ocazie să viziteze China.

În 1979, dr. Iancu, împreună cu soţia sa, au vizitat timp de o lună China, după 34 de ani. Foarte tânărul său traducător din timpul acelei vizite a fost Liu Zengwen, care, mulţi ani mai târziu, a devenit ambasadorul Chinei în România.

Tania a mai spus în interviul pentru agenţia Xinhua că, atunci când tatăl său a murit în anul 1990, Liu Zengwen a ajutat familia pentru a-l transporta la crematoriu, unde dr. Iancu a fost incinerat.

Tania Iancu a păstrat uniforma, binoclul, lanterna, aparatul de luat tensiunea arterială folosite de dr. Iancu în perioada în care a lucrat ca voluntar în China.

Greutăţile din timpul acelor vremuri au creat o legătură puternică între medicii voluntari care au lucrat în China în timpul războiului. După ce au părăsit China în 1945, medicii europeni au menţinut o corespondenţă regulată şi chiar s-au vizitat reciproc. Fiica doctorului Iancu îşi aminteşte de întâlnirea cu dr.Freudmann din Austria, cel mai bun prieten al tatălui său din perioada cât a stat în China, şi a dr. Kaneti din Bulgaria.

Copiii acelor medici menţin comunicarea între ei şi sunt invitaţi de guvernul chinez la reuniuni aniversare. În acest fel ei călătoresc dinspre ţările lor pentru a se întâlni în China, scrie Xinhua.

Fostul preşedintele chinez Hu Jintao a menţionat, în cadrul vizitei sale oficiale în România din anul 2004, activitatea excepţională din China în timpul războiului a medicilor David Iancu, Bucur Clejan şi a soţiei sale şi s-a întâlnit personal cu fiica doctorului Iancu, Tania.

Aceasta a mai spus în interviu că tatăl său a început să-şi scrie memoriile după 30 ani de la întoarcerea din voluntariatul din China, cartea apărând la 63 de ani după război.

Sursa: Agerpres, 14-07-2015, Vizualizari 714
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK