Fistule ureterovaginale si vezicovaginale
©
Autor: Dr. Filip Teodor
Fistule ureterovaginale si vezicovaginale reprezinta comunicari anormale intre calea urinara si vagin favorizate de raporturile anatomice stranse intre aparatul urinar si cel genital la femeie. In marea lor majoritate acestea se formeaza dupa interventii chirurgicale in sfera genitala, radioterapie sau in stadiile foarte avansate local ale unor cancere de vecinatate. Malformatiile congenitale sunt o cauza mult mai rara.
Consecintele pe plan clinic ale fistulelor urovaginale sunt: pierderea involuntara de urina prin vagin fapt care produce o marcanta scadere a calitatii vietii pacientelor si favorizarea aparitiei cu o frecventa mai crescuta a infectiilor urinare.
Diagnosticarea presupune imbinarea anamnezei cu examenul obiectiv local si explorari paraclinice.
Anamneza poate releva existenta in antecedentele patologice a unor afectiuni oncologice genitale si eventual a efectuarii tratamentului chirurgical sau radioterapie.
Un test foarte simplu si ieftin consta in introducerea unui tampon intravaginal dupa ce in prealabil s-a administrat pacientei pe cale orala o solutie apoasa de albastru de metilen; dupa o perioada variabila de timp la extragerea tamponului se va obverva colorarea acestuia in albastru.
Testul celor trei tampoane este un alt test extrem de util. Acesta presupune plasarea intravaginal a trei tampoane suprapuse si apoi introducerea in vezica prin intermediul unei sonde uretrale a unei solutii de indigocarmin sau albastru de metilen. Dupa 15 minute se face examinarea tampoanelor astfel: daca tamponul superior este ud si necolorat inseamna ca exista o fistula ureterovaginala, daca este insa ud si colorat aceasta dovedeste existenta unei fistule vezicovaginale; daca tamponul inferior este insa ud si colorat aceasta presupune o pierdere de urina transuretrala.
Urografia cu cistografie mictionala si cistoscopia sunt explorarile paraclinice care ofera cele mai multe informatii in sprijinul diagnosticului corect.
Tratamentul este chirurgical presupunand indepartarea traiectului fistulos si inchiderea celor doua orificii vaginal si vezical. Se instituie doar la un interval de trei luni de la momentul primei operatii (cea care a avut drept complicatie aparitia fistulei), rezultate mai bune inregistrandu-se in cazul fistulelor postoperatorii fata de cele postradice. In cazul fistulelor ureterovaginale interventia consta in reimplantarea ureterovezicala.
Consecintele pe plan clinic ale fistulelor urovaginale sunt: pierderea involuntara de urina prin vagin fapt care produce o marcanta scadere a calitatii vietii pacientelor si favorizarea aparitiei cu o frecventa mai crescuta a infectiilor urinare.
Diagnosticarea presupune imbinarea anamnezei cu examenul obiectiv local si explorari paraclinice.
Anamneza poate releva existenta in antecedentele patologice a unor afectiuni oncologice genitale si eventual a efectuarii tratamentului chirurgical sau radioterapie.
Un test foarte simplu si ieftin consta in introducerea unui tampon intravaginal dupa ce in prealabil s-a administrat pacientei pe cale orala o solutie apoasa de albastru de metilen; dupa o perioada variabila de timp la extragerea tamponului se va obverva colorarea acestuia in albastru.
Testul celor trei tampoane este un alt test extrem de util. Acesta presupune plasarea intravaginal a trei tampoane suprapuse si apoi introducerea in vezica prin intermediul unei sonde uretrale a unei solutii de indigocarmin sau albastru de metilen. Dupa 15 minute se face examinarea tampoanelor astfel: daca tamponul superior este ud si necolorat inseamna ca exista o fistula ureterovaginala, daca este insa ud si colorat aceasta dovedeste existenta unei fistule vezicovaginale; daca tamponul inferior este insa ud si colorat aceasta presupune o pierdere de urina transuretrala.
Urografia cu cistografie mictionala si cistoscopia sunt explorarile paraclinice care ofera cele mai multe informatii in sprijinul diagnosticului corect.
Tratamentul este chirurgical presupunand indepartarea traiectului fistulos si inchiderea celor doua orificii vaginal si vezical. Se instituie doar la un interval de trei luni de la momentul primei operatii (cea care a avut drept complicatie aparitia fistulei), rezultate mai bune inregistrandu-se in cazul fistulelor postoperatorii fata de cele postradice. In cazul fistulelor ureterovaginale interventia consta in reimplantarea ureterovezicala.
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum