Fobia sociala

Introducere

Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotivitate exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbitul in public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un "dat" si foarte multa vreme a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii ca "sunt timid din fire" sau "sunt foarte emotiv" atesta acest lucru.

Simptomatologia fobiei sociale a fost incadrata intr-un diagnostic abia prin anii '70, gasidu-si locul nu printre tulburarile de personalitate ci printre cele anxioase. In scurt timp i s-au descris raspandirea, cauzele, subtipurile, evolutia si tratamentul. Acest lucru a transformat-o dintr-un dat intr-o problema rezolvabila.

Foarte multi oameni simt cum le bate inima mai repede sau le transpira mainile in anumite situatii sociale pe care le infrunta cu teama sau cu un anume grad de tensiune interioara. Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci cand mergi la prima intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public, cand mergi la o petrecere unde este multa lume necunoscuta sau cand iei masa cu seful. Ceea ce este diferit la fobia sociala, cunoscuta si sub denumirea de anxietate sociala, este teama foarte puternica si persistenta de a fi judecat de alti oameni sau de a te purta intr-un fel nepotrivit, ridicol si in consecinta umilitor in situatiile respective. Gandul ca ai putea fi in centrul atentiei sau ca ai putea atrage privirile tuturor printr-un comportament nepotrivit devine de nesuportat.

Expunerea la astfel de situatii duce la manifestari anxioase care pot atinge cotele unui atac de panica. Poti sa rosesti, sa ai palpitatii, respiratia sa devina dificila, sa-ti tremure mainile, sa transpiri abundent sa ai ameteli si greata. In momentul aparitiei acestor simptome, teama cea mai mare e ca ceilalti le vor sesiza si vei sfarsi prin a te face de ras.

O persoana care sufera de fobie sociala indura cu stoicism anxietatea si nu este atat de preocupata de starea de rau pe care o traieste, cat de faptul ca ea ar putea fi remarcata.

Anxietatea apare inainte de confruntarea cu situatia temuta, persista pe toata durata ei si inca destul timp dupa incheierea acesteia. Analiza retrospectiva a propriilor reactii in situatia tocmai incheiata este un lucru de la care persoana nu se poate abtine iar concluziile asupra prestatiei sale sociale sunt intotdeauna negative. Acest lucru conduce la o conduita de evitare a situatiilor problema. Evitarea se instaleaza insidios iar urmarile ei afecteaza toate aspectele vietii cotidiene : 40% dintre pacienti nu se casatoresc niciodata, nu au prieteni sau au foarte putini, pot abandona studiile in ciuda unor rezultate incurajatoare, refuza avansarile profesionale, etc. Acest lucru se intampla cand vorbim de subtipul generalizat al fobiei sociale , in care anxietatea si evitarea apar in aproape toate situatiile sociale. Cel de-al doilea subtip descris se numeste anxietate de performanta si el poate afecta cariera unui muzician, profesor, actor sau a altor profesionisti a caror activitate ii situeaza in centrul atentiei unei audiente.

Fobia sociala apare in copilarie si adolescenta si este a treia tulburare ca frecventa dupa depresie si alcoolism. Femeile sunt afectate in egala masura cu barbatii desi barbatii solicita mai des tratament.

Cifrele statistice cu privire la frecventa, evolutia si complicatiile fobiei sociale sunt grevate de subdiagnosticarea sau diagnosticarea ei gresita. Sentimentul de jena specific acestei tulburari, presiunea anturajului sau chiar a medicilor care minimalizeaza problema si-i cer pacientului « un pic de vointa » explica de ce acesta se prezinta la psihiatru sau psiholog dupa 10 ani sau mai mult. In acest rastimp de evolutie naturala cei mai multi reusesc sa mentina o viata sociala fara modificari semnificative dar exista si un procent important de persoane al caror mod de functionare se deterioreaza, ducand la o izolare sociala din ce in ce mai mare. In conditiile unei evolutii nefavorabile a acestei tulburari, printre consecintele redutabile figureaza abuzul de alcool, droguri si medicamente anxiolitice, depresia si tentativele de suicid. Daca una dintre aceste complicatii este motivul prezentarii la psihiatru, in foarte multe cazuri fobia sociala este ignorata si se trateaza doar complicatiile.