dr.Claudia Nicolae

Acest utilizator poartă marca de "Colaborator pe Forumul ROmedic" și are identitate confirmată de medic sau alt tip de terapeut (psiholog, dietetician, kinetoterapeut etc).

medic primar alergologie, imunologie clinica
Servicii medicale alergologice


1.Testarea cutanată alergologică
- este utilă pentru completarea anamnezei alergologice
(discuţiei libere cu pacientul alergic sau familia lui)şi a examenului clinic.
-principiul pe care se bazează este reproducerea la scară redusă a reacţiei alergice.

2.Testarea prick (prin înţepare percutanată)
-se aplică picături de extracte alergenice prin care se înţeapă (nesângerând)pielea.
-reacţiile la alergeni se compară ce cele la un control negativ şi unul pozitiv(histamină).
-tratamentul cu antihistaminice trebuie întrerupt cu un interval mediu de 1 săptămână înaintea testării.
-în cazul alergenelor de mediu(acarieni din praf de casă, mucegaiuri, polenuri, peri de animale)un test pozitiv incriminează alergenul respectiv drept cauză a bolii(rinită, conjunctivită, astm, dermatită atopică), iar în cazul alergenelor alimentare corelaţiile sunt mai slabe şi sunt mai utile la copii.

3.Testarea intradermică (intracutanată)
-constă în injectarea strict intradermică a unei concentraţii mai mici de alergen decât la testarea prick, fiind mai sensibilă, dar producându-se şi multe reacţii fals pozitive.
-este utilă în anumite protocoale de testare medicamentoasă.

4.Testarea epicutanată(patch)
-constă în aplicarea pe suprafaţa pielii a unui set de substanţe timp de 48 de ore, cu ajutorul unor plasturi, cu intenţia de a reproduce în miniatură o dermatită alergică de contact.
-reacţia se citeşte la 48 de ore, 72 de ore şi uneori şi la o săptămână.
-trebuie amânată dacă pacientul se află sub tratament sau dacă leziunile pielii sunt extinse sau acute.
5.Testele funcţionale respiratorii.
-presupun investigarea funcţiei pulmonare prin determinarea volumelor pulmonare.
-sunt utile în diagnosticarea unor boli precum astmul bronşic la copil şi adult, bronşite cronice, bronhopneumopatia cronică obstructivă, emfizemul pulmonar.
-spirometria cu dilatare bronşică cu medicaţie inhalatorie este o metodă rapidă de diagnostic al astmului, efectuându-se înainte şi la 10-15 minute după administrarea bronhodilatatorului.

6.Peak flow-metria(determinarea fluxului expirator de vârf)
-oferă o alternativă comodă şi ieftină de monitorizare a treptei de severitate a astmului, care poate fi făcută şi la domiciliu, fiind recomandat ca fiecare pacient să dispună de un astfel de dispozitiv personal simplu denumit peak flow meter.

7.Testele de laborator
-combinate cu celelalte teste alergologice sunt utile pentru diagnosticul bolilor alergice
-alergologia are la îndemână un număr relativ mare de teste de laborator uzuale, dar şi imunologice, de strictă specialitate.

8.Metodele educative adresate pacientului alergic
- vizează iniţial profilaxia bolilor alergice care se realizează prin instruirea pacientului şi familiei în sensul reducerii expunerii la alergene, fără să-i afecteze excesiv stilul de viaţă sau să-i oblige la sacrificii financiare.
-contribuie şi la succesul tratamentului bolilor alergice presupunând o colaborare eficientă, pe termen lung dintre medicul alergolog, pacientul alergic şi familia acestuia.





9.Vaccinarea cu alergene (imunoterapia specifică)
-constă în administrarea repetată a unor cantităţi progresive de alergene care sunt relevante clinic pentru afecţiunea pacientului.
-este utilă în tratamentul rinitei, conjunctivitei şi astmului alergic, în forme uşoare şi medii, la copii de peste 5 ani şi tineri până la 35 de ani.
-constă în administrarea subcutanată a extractelor(injectabilă) sau sublinguală care este aplicabilă şi la domiciliu, este mai comodă şi are efecte secundare la administrare mai reduse.
-durata tratamentului este între 3 şi 5 ani, iar efectul terapeutic se extinde pe durate variabile după oprirea imunoterapiei.

10.Nebulizarea şi administrarea de medicamente în aerosoli
-este utilă în tratamentul rinitelor şi astmului alergic atât în formele cronice, cât şi în criză atunci când administrarea pe calea clasică a medicamentelor devine dificilă şi poate fi practicată la orice vârstă.



















Bolile alergice - o problemă de sănătate publică

-afectează peste 30% din populaţia generală.
-urbanizarea favorizează alergia prin interacţiunea dintre alergene şi factorii poluanţi(fumul de ţigară, noxele din carburanţi, temperaturile crescute din mediul înconjurător)
-simptomele alergiei au devenit mai severe şi persistente şi debutează cât mai precoce, încă de la vârsta sugarului.

Rinitele alergice
-se manifestă prin rinoree(secreţie nazală), strănut, mâncărime şi obstrucţie nazală(senzaţie de nas înfundat).
-poate fi cauzată de alergia la praf de casă, polenuri, peri de
animale sau mucegaiuri.
-2/3 din pacienţii cu rinită alergică suferă de una sau mai multe afecţiuni alergice concomitente, între 50-80 % din pacienţii cu astm au şi rinită.
-în diagnosticarea lor sunt foarte valoroase testele cutanate prick
-pe lângă tratamentul medicamentos pot beneficia de imonoterapie specifică.

Conjuctivitele alergice
-formele cele mai frecvente sunt sezoniere, fiind cauzate de polenuri şi asociate rinitei alergice.

Astmul alergic
-este cea mai frecventă boală cronică şi urgenţă pediatrică.
-are o incidenţă familială mare.
-cel tipic se manifestă prin dificultăţi de respiraţie, şuierături cu tonalitate muzicală(wheezing)şi tuse iritativă, uneori nocturnă sau la efort, la râs, plâns sau modificari de presiune atmosferică.
-wheezingul este foarte frecvent la copiii mici, are adeseori o cauză virală, este recurent şi poate dispărea după 3 ani.
-astmul debutat în copilărie este de obicei alergic la cei care au istoric familial alergic sau au dermatită atopică.
-testele funcţionale respiratorii sunt utile pentru confirmarea diagnosticului, dar pot fi făcute doar la vârste de peste 5ani.
-pacientul poate beneficia de imunoterapie specifică în formele uşoare şi medii, dar şi de tratament medicamentos şi este instruit în privinţa utilizării corecte a medicaţiei inhalatorii şi monitorizării personale a bolii prin teste specifice

Urticaria şi angioedemul
-pot să apară singure sau în asociere.
-10-20 % din populaţie prezintă un episod în decursul vieţii.
-cel mai frecvent sunt cauzate de alimente, medicament sau înţepături de insecte, dar şi de frig, presiune, expunerea la soare.
-adeseori urticariile cronice sunt expresia unor boli endocrinologice, pazaritare, infecţii sau boli autoimune.

Alergia la medicamente
-este în creştere datorită introducerii unui număr mare de medicamente şi a utilizării abuzive a acestora.
-există protocoale de testare pentru anumite medicamente, în special antibiotice şi anestezice locale, pentru restul
utilizându-se teste de laborator în funcţie de mecanismul imun al reacţiilor.

Alergia alimentară
-este cel mai adesea produsă de laptele de vacă, ouă, peşte,
crustacee, cereale, nuci, arahide, fructe şi legume.
-cele mai frecvente manifestări sunt cutanate(urticarie,
angioedem), dar şi digestive(greţuri, vărsături, diaree, colici abdominale), respiratorii(strănut, rinoree, bronhospasm)

Dermatita alergică de contact
-beneficiază de testarea patch pentru demonstrarea sensibilizării la cosmetice, metale, coloranţi sau medicamente, fiind astfel diferenţiată de cea iritativă.


Dermatita atopică
-apare frecvent la copii şi tineri cu istoric familial de atopie.
-este caracterizată de mâncărime, uscăciunea excesivă a pielii şi erupţie de tip eczemă.
-este utilă identificare cauzelor pentru că afectează grav calitatea vieţii copilului, dar şi familiei sale şi cele alergice, cu teste prick pozitive, asociază uneori rinită şi astm alergic.
-sunt necesare metode educative şi o colaborare îndelungată între alergolog, pediatru, dermatolog şi pacient.

Şocul anafilactic
-este forma clinică cea mai severă a reacţiei alergice şi trebuie considerată întotdeauna o urgenţă medicală
-cauzele cele mai frecvente sunt antibioticele, urmate de înţepăturile de himenoptere(albine, viespi), iar pentru reacţiile fals alergice substanţele de contrast radioopace şi aspirina şi celelalte antiinflamatoare înrudite cu aceasta.
-pacienţii cu risc mai mare de anafilaxie vor fi instruiţi aparte, vor fi purtători de card alergic şi de trusă de urgenţă.