Agorafobie - grup de suport

11-07-2009
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Deschid acest topic pentru cei care sufera sau au suferit de agorafobie si care pot ajuta cu experientele si sugestiile lor. Orice informatii cu privire la acest subiect si orice persoana care doreste sa isi exprime opinia sunt binevenite.

Ramona Cristina te astept si pe tine aici.

Multumesc tuturor celor care vor scrie la acest topic si imi exprim speranta ca o vom face cu respect pentru parerea celuilalt.
567 comentarii 12 ..... 18 19 Înainte ›
0
11-07-2009, ora 19:15
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Mama mea sufera de agorafobie si mi-ar placea sa se deschida acest toping ptr ca asa as afla multe despre aceasta boala si cum s-o ajut. De asemenea orice voi afla despre aceasta boala voi posta aici
0
11-07-2009, ora 20:05
Mr. Nick
Nu este medic/terapeut
Mr. Nick
" AGORAFOBIE

GENERALITATI!

Pana de curand agorafobia era definita ca teama de spatii deschise. In momentul de fata include mai multe caracteristici, cum ar fi: teama de a intra in magazine, teama de multimi si locuri publice, sau teama de a calatori singur cu trenul, autobuzul sau avionul. De asemeni include anxietatea asociata inabilitatii de a ajunge repede intr-un loc unde sa se simta in siguranta.
Atacurile de panica sunt o caracteristica comuna a agorafobiei. Atacul de panica este un atac neasteptat de teama intensa si anxietate. Deoarece atacul de panica poate fi imprevizibil, pacientii se tem ca acesta sa nu apara cand se afla intr-un spatiu public. Astfel persoana poate incepe sa evite orice situatie in care ar putea apare un atac de panica.
In cazurile extreme, persoanele cu agorafobie pot deveni incapabile sa paraseasca locuinta daca nu sunt insotite de persoane de incredere.
De obicei, agorafobia apare spre sfarsitul anilor 20 si este mai frecventa la femei decat la barbati (desi acest lucru poate apare pentru ca barbatii cauta mai rar ajutor).
Aproximativ 5% din adulti prezinta agorafobie. Uneori apare brusc, alteori treptat. De cele mai multe ori nu exista o cauza evidenta. Fara tratament, agorafobia poate dura mai multi ani si se agravaza in timp.
Multi dintre pacientii cu agorafobie pot avea si alte fobii.


SIMPTOME!

Persoanele cu agorafobie pot prezenta o parte sau toate simptomele de mai jos, cand se afla in locuri publice:
- tremuraturi
- puls rapid
- transpiratii profuze
- dureri toracice
- dificultati de respiratie
- senzatie de sufocare
- greata
- ameteli
- senzatia de pierdere a controlului
- teama ca va lesina
- teama ca va muri.
Rareori se intampla ca o persoana sa prezinte toate simptomele in acelasi timp. Totusi daca o persoana experimenteaza o parte din aceste simptome in acelasi timp, probabil prezinta un atac de panica.
In cazurile extreme, simptomele il pot face pe pacient sa fuga din locul in care se gaseste intr-un loc in care se simte in siguranta. Acest lucru il poate face sa evite pe viitor situatiile care ar putea declansa simptome.
Desi unii pacienti cu agorafobie simt anxietate marcata si disconfort cand pleca de acasa sau cand se gasesc intr-un loc public, totusi nu dezvolta un atac de panica.
Unii dintre agorafobici pot prezenta semne minime de anxietate intrucat pot evita situatiile care le determina fobia. Agorafobia este de asemeni legata de alte tulburari cum ar fi depresia si tulburarea obsesiv compulsiva.

DIAGNOSTIC!

Diagnosticul este de obicei stabilit de medicul psihiatru pe baza descrierii simptomelor. Totusi trebuie avute in vedere si urmatoarele situatii:
- simptomele se datoreaza anxietatii si nu trebuie sa apara secundar altor simptome cum ar fi halucinatiile sau obsesiile
- anxietatea trebuie sa apara in cel putin doua din urmatoarele situatii: multimi, locuri publice, calatorii departe de casa, calatorie de unul singur
- evitarea situatiilor care determina anxietate trebuie sa fie sau a fost o caracteristica proeminenta.

CAUZE!

CAUZA de baza a agorafobiei este necunoscuta.
Studiile au aratat ca agorafobia are tendinta de a apare la mai multi membrii ai aceleiasi familii, dar nu este foarte clar daca este implicat un factor genetic sau sunt factori de alta natura.

TRATAMENT!

Agorafobia poate fi tratata folosid medicamente sau "terapie prin vorbire" cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala, psihanaliza si terapia de grup.

Tratamentul medicamentos

Antidepresivele (in mod special cele cunoscute sub numele de Inhibitori ivi ai recaptarii serotoninei - ISRS), sunt cele mai frecvent prescrise medicamente pentru atacul de panica. In mod obisnuit ameliorarile apar in 6-8 saptamani. Benzodiazepinele sunt folosite doar pe termen scurt, pentru calmare in cazurile severe, intrucat pot determina dependenta. Administrarea se va face pentru cel mult 4 saptamani, iar scoaterea medicatiei se face treptat pentru a evita fenomenul de "rebound" (aparitia intr-o forma mai grava a simptomelor de anxietate la intreruperea brusca a medicamentului).

Tratament nemedicamentos

Exista evidente pentru folosirea psihoterapiilor in tratamentul agorafobiei si al atacului de panica. Terapia cognitiv-comportamentala combina doua tipuri de psihoterapie: terapia cognitiva si terapia comportamentala. Se bazeaza pe teoria conform carei reactiile emotionale si comportamentale sunt invatate si scopul este de a dezvata persoana de raspunsurile nedorite si invatarea de noi cai de reactie la situatii.
Discutarea si impartasirea experientei in psihoterapia individuala si de grup ajuta la intelegerea simptomelor si recuperarea din agorafobie."

copyright - www.sfatulmedicului.ro

Sper sa va fie de folos informatiile de mai sus! Va doresc multa sanatate si numai binecuvantari de la Bunul Dumnezeu!

Cu multa placere,
NICK:)
0
11-07-2009, ora 20:22
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Tratamente pentru agorafobie
O alta cale de vindecare a agorafobiei consta in urmarea unui program de terapie comportamentala care presupune mai ales tehnicide desensibilizare. Persoanele trebuie sa devina constiente ca aceasta frica este una invatata. Ele trebuie sa se familiarizeze cu ea, trebuie sa invete modul cum functioneaza, ce reactii fiziologice produce, cum le influenteaza viata si ce anume fac ele pentru a o mentine. Sfatul specialistilor pentru persoanele care sufera de aceasta tulburare este aceala de a nu incerca sa se trateze singure. Doctorul psihiatru este cel mai in masura sa stabileasca de ce fel de tratament au nevoie pentru a se vindeca si in ce doza.
0
11-07-2009, ora 20:27
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Bine ai venit Lumi. Si eu sper sa facem un schimb de informatii care sa ne fie de folos. Poate ne spui un pic mai multe despre agorafobia mamei tale.

Multumim pentru informatii NICK.
0
11-07-2009, ora 20:56
Mr. Nick
Nu este medic/terapeut
Mr. Nick
Placerea a fost de partea mea! Toate cele bune ;)
0
12-07-2009, ora 12:52
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Agorafobia mamei mele s-a declansat pe la inceputul anilor 90 era in metrou in Bucuresti( sunterm din provincie dar la inceput ii placea sa calatoreasca) apoi treptat nu mai putea suporta transportul in comun iar in 96 dupa moartea bunicii ii era frica si sa iasa din casa sa se duca la servici sau la cumparaturi. Desi lua un tratament foarte scump nu parea sa dea rezultate dar treptat a inceput sa se duca sau sa vina singura de la servici dar cu teama de a i se face rau si cu pastilele dupa ea. La tara nu poate pleca fara sa ia medicamentele care ii dau starea aceea de "siguranta" si oriunde ar pleca face la fel. Ii e teama sa parcurga distante mai lungi. De aproape 20 de ani nu a scapat de aceasta fobie. Aceasta povestea agorafobiei mamei mele care a schimbato complet
0
12-07-2009, ora 14:44
Mr. Nick
Nu este medic/terapeut
Mr. Nick
LUMI27, roaga-te la Dumnezeu pt mama ta si se va face bine. S-ar putea sa iti par absurd, dar sa stii ca Dumnezeu este TOT, fara EL nu putem face nimic (Nihil sine deo - Nimic fara Dumnezeu)...da acatiste la biserica si vei vedea ca incet-incet mama ta se va face bine! Speranta moare ultima in conditiile in care ceri de la Dumnezeu; cu siguranta ti se va da!
0
12-07-2009, ora 16:00
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Sa va povestesc experienta mea.

Agorafobia mea s-a declansat imediat dupa primul atac de panica. Aveam atunci doar 14 ani si eram convinsa ca sufar de o boala incurabila, de origine necunoscuta iar faptul ca nimeni nu putea sa imi puna un diagnostic corect si sa ma ajute in mod real imi intarea si mai mult aceasta parere.

Am fost internata pentru un timp dar starea mea se inrautatea asa ca am ales sa plec acasa. A fost o perioada cumplita care a durat cativa ani, inclusiv anii de facultate. Era un chin sa merg la scoala pentru ca trebuia sa gasesc mereu variante astfel incat sa ma insoteasca cineva. Era un adevarat cosmar daca trebuia sa raman singura in casa. Si trebuia sa ascund toate acestea. Familia mea nu intelegea nici ea prea bine dar empatizau, mai ales tatal meu, si incercau sa imi ofere sprijin moral.

In tramvai, in drum spre facultate incercam sa leg conversatii cu persoane necunoscute, care nu ma interesau, doar pentru ca simteam ca sunt in pragul unui atac de panica. Mi se facea rau la ore si trebuia sa gasesc tot felul de strategii de distragere si disimulare pentru ca profesorii si colegii mei sa nu afle ca am aceasta problema. Inca nu stiam ca toate aceste stari au un nume: atac de panica iar teama mea de a calatori singura si a sta singura este, de asemenea, o tulburare si nu un moft.

Am terminat facultatea si m-am angajat. Drumul dura aprox o ora si jumatate iar jobul meu, de profesor de matematica, ma obliga sa imi tin atacurile de panica sub control. Nu imi permiteam sa mi se faca rau in fata elevilor.

Apoi, incet, incet agorafobia mea a inceput sa scada si atacurile de panica s-au rarit. Intr-o zi am uitat sa imi pun in noua poseta pastiluta pe care o purtam dupa mine, just in case si am realizat ca nu mai am nevoie de ea. Incepusem sa inteleg ca sufar de o tulburare emotionala care probabil nu ma va omora dar inca nu stiam cat de multe persoane erau in aceeasi situatie. Si inca nu primisem un diagnostic corect si nici ajutor profesionist.

Perioada de acalmie a durat cativa ani cand, parca dintr-o data, am inceput din nou sa am simptome de anxietate. Mai intai ameteala, senzatia aceea de picioare moi si starea de neliniste. Apoi agorafobia a revenit, mai intai pentru distante mai lungi, apoi din ce in ce mai scurte. A reinceput sa imi fie teama sa merg cu liftul, cu metroul etc si intr-o zi cand am coborat in fata blocului am realizat ca nu sunt capabila sa merg la serviciu.

Din acel moment agorafobia a redevenit severa, atat de severa ca nu puteam iesi din casa dar nici nu puteam sa stau singura decat cu calmante. Si bineinteles, atacurile de panica au revenit in forta. Am inceput sa iau la nevoie Xanax, o pastila de 0.25 care, trebuie sa recunosc, ma ajuta pentru cateva ore.

Acela a fost momentul in care am fost practic constransa sa culeg mai multe informatii. Nu puteam trai asa, eram de fapt un mort viu. Am inceput sa ma documentez si aproape ca mi s-a luat o piatra de pe inima cand m-am autodiagnosticat si am inteles ca exista un tratament pentru tulburarea de care sufeream. Poate nu care sa vindece dar care sa amelioreze suficient cat sa poti avea o viata implinita si sa poti face in mare masura ceea ce iti doresti.

Am inceput sa caut psihoterapeuti, proces care nu a fost deloc usor. Nu reuseam sa intru in nici un fel de comunicare cu nici unul. Abia a 7-a incercare s-a dovedit cea norocoasa si nu spun asta in gluma.

In timpul terapiei am invatat multe despre mine si am reusit sa infrunt cateva dintre fobiile mele, printre care si fobia de a avea un copil. Am reusit sa depasesc fobia sociala, sa scap de atacurile de panica si sa devin mai toleranta si mai echilibrata. Terapia m-a ajutat sa trec peste niste crize din viata mea, mi-a creat obisnuinta de a intelege ce se intampla deep inside la mine si la cei din jur si m-a scapat de multe obiceiuri care imi faceau rau.

Insa in ceea ce priveste agorafobia progresele au fost lente si mai putin spectaculoase decat am sperat. As spune ca acum am o agorafobie moderata, spre exemplu nu as pleca singura la Targu Mures sau in orice caz nu fara sa fi luat in prealabil un calmant. Bineinteles ca asta imi limiteaza viata si de aceea as vrea sa incerc si un alt gen de terapie. In cea mai mare parte am facut psihoterapie psihanalitica dar am incercat si terapie cognitiv comportamentala la care am renuntat dupa 10 sedinte.

Stiu ca recomandarea cvasigenerala este de terapie cognitiv comportamentala dar mie mi se pare superficiala si stiu ca efectele ei dureaza o perioada nu prea lunga. Este firesc daca te gandesti ca se aplica strict simptomelor si nu cauzei generatoare. Nu contest, este o terapie eficienta in cazul unei crize care trebuie rezolvata rapid. Din pacate la mine efectul a fost 0.

Apropo de medicatie, in afara de Xanax in trecut si acum ½ Lexotan, luate la nevoie, singurul tratament pe care l-am facut a fost cu Coaxil. Am renuntat insa dupa 1 ½ luna pentru ca nu ma ajuta. Trebuie sa admit ca am o reticenta vis-à-vis de medicamente, desi cunosc situatii in care au fost salvatoare. Nu stiu, poate ca la un moment dat voi apela la un psihiatru dar deocamdata nu simt ca trebuie sa fac asta.

Fiecare are experienta lui si propriile strategii de a depasi anxietatea (si implicit extensiile ei) si va rog sa le impartasiti cu noi. Sigur ne vor ajuta.

Lumi cred ca am dovedit ca se poate si mai rau. Inteleg ca mama ta nu a facut psihoterapie. Nu stiu ce parere are despre asta, dar poate ca nu ar fi o idée rea. Si poate ca un alt tratament, mai bine gandit, ar putea sa determine o imbunatatire considerabila.
0
14-07-2009, ora 09:18
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Am gasit o forma de tratament nu stiu cat de buna e Tratament:
Pentru ca exista mai multe cauze care produc atacurile de panica, agorafobia etc, nu voi putea sa dau un tratament general valabil, ci voi incerca sa trasez caracteristici generale ale tratamentelor:
-Se vor administra uramtoarele vitamine si minerale:
-In cazul durerilor sau al intepaturilor din zona inimii:
Ca, Mg, vitamnia A+D2, Aspacardin, valeriana.
-In cazul hipoglicemiei: glucoza, Ca, vitamnia E, Mg, vitamina A+D2.
-In cazul sufocarilor: Fier, vitamnina C, vitamnia B.
Nu sunt indicate suplimentele alimentare(vitaminele) cu multe minerale si polivitamnie(in ciuda publicitatii agresive).Vitamine cu multi minerale nu sunt indicate din smplu fapt ca vitamniele se exclud unele pe altele.Ex:Calciu nu se ia cu Fier si cu vitamnia C, in caz contrar nu se va depune nici calciul si nici feierul.Magneziu nu se ia cu fier.Zincul nu se ia cu fier si cu magneziu si exemplele ar putea continua.Regimul alimentra este foarte important si va fi cat mai bogat in calciu.Se vor prescrie infuzii, tincturi, decocturi, macerate, uleiuri, carbune, oteturi aromatice si din fructe etc..Si psihoterapia este f eficienta in aceste cazuri.Fiecare forma de agorafobie sau atac de panica va fi luat in parte si analizat in consecinta.Nu exista adevaruri, sau tratamente general valabile pentru toti pacientii.Fiecare individ este unic si deci si psihicul sau este unic, chiar daca siptomul somatic este acelasi.De ce psihoterapie si cu ce ne poate ajuta vorba si nu anxioliticele??Pentru ca prin psihoterapie vomi intra in legatura cu incosnstientul si vom afla de ce suntem bolnavi si cum putem scapa de nevroza.Medicatia este utila numai ca adjudvant si nu ca tratament si in nici un caz medicamente din gama prozac(retrese de fapt si divedite ca ineficiente.
0
14-07-2009, ora 19:57
l68dani@yahoo.com
Nu este medic/terapeut
l68dani@yahoo.com
Ma bucur ca s-a redeschis acest subiect despre agorafobie.Lumi, as vrea sa te intreb, aceasta schema de tratament cu minerale si vitamine pe ce perioada se poate lua?Eu iau cam de 2 ani aceste suplimente, binenteles cu pauze intre ele, efectul nu e asa vizibil.Oare situatile stresante nu amplfica starea de panica?Depinde de la om la om cit de bine face fata situatiilor stresante, alteori credem ca o situatie presanta nu ne afecteaza prea tare, ca apoi dupa ceva timp sa ne fie rau, sa incercam sa gasim cauza pentru care ne simtim asa, sa uitam de fapt ca de la ea a pornit totul.Nesuferita boala, asa cum spuneai, te face sa te shimbi complet.Inainte de anii 90(daca nu ma insel)nu se pomenea sau mai bine zis nu stiau multi despre asa ceva.Si ma intreb, oare ce declanseaza simptomele, ce "mecanism"se deregleza, si cum putem sa spunem intr-o zi-gata, am scapat?-A reusit cineva sa nu se mai intilneasca cu episoade de atac de panica?Sau un tratament naturist pentru aceasta problema a reusit sa faca minuni?
0
14-07-2009, ora 20:08
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Nu scria unde am gasit dar stiu ca o perioada avea si mama o schema asemanatoare dar... nu s-a vazut mare lucru. Acum depinde de fiecare organism in parte. Starile de stres poate agrava oarecum boala de aceea trebuie total ignorat si pus la zid
0
17-07-2009, ora 12:51
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
LUMI vitaminele sunt indicate daca ai un dezechilibru de vitamine. Daca anxietatea este la un nivel ridicat probabil va nu vei mai acorda mare atentie dietei si oricum vei avea un consum mai ridicat. De asemenea se stie ca Mg si Ca actioneaza ca tranchilizante naturale si deci sunt si mai utile. Dar nu cred ca acest tratament este eficient pentru agorafobie.

Eu cred din ce in ce mai mult ca agorafobia, atacurile de panica, OCD sunt o manifestare a anxietatii si nu se vindeca definitiv dar poti avea perioade in care sa fi complet neagorafobic si panic attack, respectiv OCD free.

Cred ca este foarte important sa abordezi cauzele generatoare (ma refer la proastele obiceiuri adanc inradacinate in noi) si sa schimbi ceea ce este evident ca produce anxietate. Eu cred cu tarie ca nu pe ceilalti trebuie sa ii schimbam ci pe noi insine si ca nu trebuie sa fugim de situatii ci sa schimbam perceptia si reactia noastra la ele.

Insa, probabil ca in anumite puncte ale personalitatii noastre raul este deja facut si ceea ce am invatat sau nu in mica copilarie nu mai poate fi modificat iar remodelarea noastra este imposibila. Asa incat, in anumite situatii, probabil cele de criza, anxietatea si cortegiul ei de manifestari vor reveni. Eu stiu deja asta, am acceptat ca asa va fi si nu ma mai sperie atat de mult aceasta posibilitate.

Dani, am avut ani in care nu am avut nici un atac de panica, nu am fost agorafoba, claustrofoba etc. si aproape ca am uitat de anxietate si nu a mai trebuit sa duc cu mine peste tot un tranchilizant, pentru orice eventualitate.

Ideal ar fi sa avem si niste strategii care sa ne ajute in situatiile in care anxietatea pare sa scape de sub control. Asta presupune pe de o parte sa ne cunoastem bine si sa apreciem suficient de exact si onest ceea ce ne afecteaza in acel moment iar pe de alta parte sa avem instrumente de contracarare si aplanare a anxietatii.

Haideti sa impartasim fiecare ce facem in mod concret in perioadele in care anxietatea o ia razna.
0
17-07-2009, ora 14:13
raluca g
Nu este medic/terapeut
raluca g
ma numesc raluca am 26 de ani si ma confrunt si eu cu aceste atacuri de panica de 3 ani.am urmat tot felul de tratamente cu cipralex si xanax dar totul a fost de moment.cand imi spunea medicul sa le opresc simptomele imi reveneau.as dori sa intreb un specialist daca voi ramane insarcinata(pentru ca imi doresc tare mult un bebe)aceste atcuri de panica pot afecta fatul?va multumesc
0
17-07-2009, ora 16:40
eleni theutokopulis
Nu este medic/terapeut
eleni theutokopulis
raga raluca, audiaza emisiunea Traieste sanatos de pe antena 2 din 17 iulie, adica de azi, inregistrare,
abordeaza tema "atacuriel de panica si anxietatea"
cred ca iti va fi de folos!
0
17-07-2009, ora 17:51
l68dani@yahoo.com
Nu este medic/terapeut
l68dani@yahoo.com
raluca, in ultimul timp se vorbeste mult despre asta, de vina zic unii ca e stresul.Probabil cind vei afla ca esti insarcinata vor dispare si aceste stari de panica, si iti vei schimba si modul de a gindi, de a percepe lucrurile.Trebuie sa gindim pozitiv.De fapt eu nu spun noutati, spun din ceea ce am citit pe site despre aceasta boala ca sa ii zic asa.Stiu ca nu trece cu una cu doua.Cum spunea si mariuca, episoadele pot disparea ani de zile ca apoi sa revina.Totul tine de autocontrol, depinde de noi cum infruntam situatia.Mai mult ca sigur nu o sa ai voie sa iei medicamente.Incearca si cu ceaiuri sau tratament naturist.Efectul nu se vede imediat, dar eu cred ca nu are ce rau sa faca.Multa sanatate!
0
17-07-2009, ora 20:51
flower
Nu este medic/terapeut
flower
Buna Raluca, agorafobia ca si toate celelalte fobii fac parte din grupa dezechilibrelor PSIHICE, NU PSIHIATRICE, motiv pt care nu se trateaza prin medicamente. Singurul mod de a scapa de ele este terapia cognitiv-comportamentala pe care ti-o poate face orice psihoterapeut. Nu dureaza foarte mult in 2-3 luni cu siguranta te vei simti mai bine. Medicamentele de tip Xanax creeaza dependenta atat fizica cat si psihica si da iti pot afecta si fatul in cazul in care ramai insarcinata. Pana nu inveti cum sa-t controlezi aceste atacuri de panica ele vor continua sa-ti apara la nesfarsit pentru ca deja organismul tau s-a obisnuit cu ele si astfel apar la orice mic disconfort. Iti vb din perspectiva unui psiholog dar si din perspectiva unui fost pacient - am suferit din cauza acestor atacuri de panica aproape juma de an, am fost si la psihiatru in nestiinta de cauza si mai mult rau mi-au facut.
Multa sanatate si stai linistita ca se rezolva
0
17-07-2009, ora 22:51
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Raluca eu iti vorbesc din punctul de vedere al unei femei cu diagnosticul de tulburare de panica si care s-a confruntat ani de zile cu fobia de a ramane insarcinata, respectiv de a naste. Pe langa faptul ca eram ingrozita de posibilitatea de a suferi atacuri de panica in acea perioada fara sa pot apela la benzodiazepine eram pur si simplu inspaimantata de nastere si de sarcina in sine.

Dar surpriza, am avut o sarcina frumoasa, fara evenimente neplacute, daca ma uit in urma cred ca a fost cea mai fericita perioada din viata mea. Si am intrat atat de senina in sala de operatie ca parca nici eu nu ma recunosteam. Cred ca oricine care nu imi cunostea istoria personala ar fi spus ca sunt un om perfect echilibrat.

Toata sarcina am luat o singura pastila de Lexotan, cate 1/4 de fiecare data, pentru ca pur si simplu nu am avut nevoie. Explicatia cred ca rezida in hormonii care se secreta in timpul sarcinii si care produc o stare de bucurie si de liniste. As spune ca natura stie foarte bine ce face, viitorul pui de om trebuie sa fie cat mai protejat.

Totusi, exista medicamente care se pot lua si in timpul sarcinii, unele antidepresive, spre exemplu si daca este o urgenta nu se intampla nimic daca iei un Xanax, cu conditia sa nu repeti prea des asta. Despre toate acestea ar trebui sa stie medicul ginecolog si probabil si doctorul psihiatru. De ce nu ii intrebi?

Dar nu as vrea sa uit de terapie care m-a sustinut foarte mult pe toata durata sarcinii si dupa nastere. Eu am facut psihoterapie psihanalitica si imi exprim inca o data convingerea ca este mai important sa stabilesti o relatie buna cu terapeutul decat sa urmezi un anumit tip de terapie.

Curaj, daca si eu am nascut un copil, crede-ma ca se poate. Si eu aveam 39 de ani cand s-a intamplat asta.

Inca ceva, ultimul atac de panica l-am avut in prima luna de sarcina si au trecut de atunci 3 ani.

Numai bine
0
18-07-2009, ora 10:08
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Raluca ptr a stii cu adevarat ce tre sa faci consulta mai intai medicul de familie si apoi terapeutul(a). Dar conteaza mult si cum te simti tu psihic si daca iti doresti asta vei reusi ptr ca autosugestia de multe ori face minuni. Succes in a fi bine psihic si un bebe sanatos.
0
20-07-2009, ora 10:12
raluca g
Nu este medic/terapeut
raluca g
va multumesc mult pentru raspunsuri.un alt lucru pe care vreau sa-l mentionez este faptul ca am mers la prima sedinta de psihoterapie si dupa multe discutii, psihologul m-a sfatuit sa iau si magne b6 pentru ca in momentul cand ai un atac de panica se pierde mult magneziu din corp si acest lucru reduce puterea organismului de a lupta cu aceasta boala.va doresc multa sanatate
0
20-07-2009, ora 19:11
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Ma bucur ca ai inceput psihoterapia.

MgB6 poate sa produca o stare de relaxare intr-adevar, cunosc pe cineva care avea o senzatie chiar de sedare atunci cand il lua dar nu stiu daca este chiar vital in anxietate. Ma refer la situatia in care nivelul tau de Mg seric este normal. Dar daca iti creeaza o stare de bine, de ce nu?
0
20-07-2009, ora 20:30
l68dani@yahoo.com
Nu este medic/terapeut
l68dani@yahoo.com
Medicii recomanda magneb6 in situatii de stres, pentru buna functionare a inimii, pentru o mai buna adaptare a organismului la diferite situatii.Eu stiu ca se ia 10 zile pe luna, se face pauza si se reia tratamentul dupa alte zece zile.Nu stiu sigur daca se asociaza si cu alte minerale, cum ar fi calciul.Unii sint de parere ca nu are importanta, altii spun ca nu se asociaza.Eu am luat magne b6 o perioada scurta si am constatat diferenta, dar m-am ferit sa iau calciu si am avut in acea perioada crize de spasmofilie, ce e drept nu asa de speriat dar suficient sa ma ingrijoreze si sa fac atacuri de panica.Fiecare am trait o situatie care n-am inteles-o, atunci am crezut ca nimanui nu i se poate intimpla decit noua, si totusi de unde provin aceste trairi?Sa fie vorba de dezechilibre emotionale, de boli endocrine, de stres ?Am citit de multe ori in diverse postari, multi se intreaba cind poti spune ca ai scapat definitiv de tulburarea de panica.Sint bune si tratamentele naturiste.A incercat cineva ?Valeriana si ceaiul de sunatoare sint recomandate.
0
20-07-2009, ora 21:14
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Dani ai dreptate apropo de Ca si Mg. Oricum stiu sigur ca sunt bune tranchilizante, pe mine mai ales Ca ma ajuta. Dar sa stii ca nu sunt crize de spasmofilie ci in perioadele de anxietatate mare, si, mai ales in timpul unui atac de panica, Ca ionic scade foarte mult si de aici senzatiile respective. Adica prima este anxietatea, respectiv atacul de panica si apoi reducerea cantitatii de Ca ionic care determina toate acele simptome. Cel putin asa am citt eu si asa mi s-a explicat.

Eu cred ca exista o predispozitie catre tulburari emotionale care provine dintr-un complex de factori: mostenirea genetica, experientele noastre din copilaria mica (atunci cand se formeaza valorile, conceptiile, modul in care privim lumea si cum reactionam la diversele situatii etc) dar si un dezechilibru biochimic.

Si nu cred ca se vindeca definitiv pentru ca nici unul dintre acesti factori nu poate fi modificati complet, nici macar dezechilibrul biochimic. Dar sunt optimista pentru ca majoritatea celor care au apelat la ajutor profesionist si anume terapie si de ce nu medicatie au putut duce o viata foarte apropiata de normal.

Voi ce credeti?
0
21-07-2009, ora 10:44
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Apropo la comentariul tau Mariuca probabil ca nu se poate vindeca complet dar se poate tine sub control. Conteaza mult si psihicul in aceasta situatie pentru ca la mama agorafobia s-a declansat in urma unui soc emotional iar ea spunea ca nu a avut traume sau ceva legat de mostenire genetica dar depinde de persoana.
0
21-07-2009, ora 22:10
raluca g
Nu este medic/terapeut
raluca g
din cate am inteles mariuca ai avut un bebe sanatos desi te confruntai cu aceste atacuri de panica.medicii ce ti-au spus in timpul sarcinii, nu exista nici un risc sa afecteze fatul?
0
22-07-2009, ora 14:23
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Lumi nu ma refeream la niste traume propriu-zise. Nici eu nu am avut, din fericire, parte de asa ceva. Dar niste parinti absenti la propriu sau figurat, dominatori sau alcoolici, spre exemplu, pot sa lase urme adanci. Apropo de mostenirea genetica in familia mea aproape toti sunt depresivi sau anxiosi iar una dintre surorile mamei mele sufera de atacuri de panica. Deci am un bagaj genetic de toata frumusetea. Tot ce sper este sa nu se transmita si fetitei mele.

Eu nu cred ca tulburarea de panica si anxietatea (ma refer la cea patologica) apar fara nici un motiv, dar bineinteles ca nu este valabil pentru toata lumea.

Raluca da am avut si am Doamne ajuta o fetita sanatoasa, desteapta si bineinteles frumoasa. Eu am pornit in acest proces cu mai multe potentiale "handicapuri": varsta, faptul ca eram ingrozita de sarcina si de nastere si posibilitatea sa fac atacuri de panica si sa nu pot folosi benzodiazepine.

Dar nimic din toata aceste spaime nu au devenit reale: nu am avut nici o problema in sarcina, am facut foarte multa miscare, de indata ce copilul a miscat am uitat complet de fobia mea de sarcina, de nastere si de atacurile de panica. Nu am avut de ce sa discut cu doctorii despre tulburarile mele pentru ca nu a fost nevoie. Nu spun ca nu am mai fost anxioasa, de data asta grija mea era sa nu pierd sarcina sau sa nu aiba probleme fetita dar multe viitoare mame trec prin asta. Eu cred ca o sa faci fata mult mai bine decat crezi.
0
24-07-2009, ora 19:55
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Cel mai bine e sa incercati sa fiti optimiste, relaxate si sa nu va axati neaparat boala in sine ci sa o priviti ca pe ceva ce trebuie sa traiti cu ea. Cel putin asa gsndeste si mama dar am gasit si pe net unde spunea acest lucru
0
06-08-2009, ora 11:15
mariuca_
Nu este medic/terapeut
mariuca_
Buna fetelor,

Ce mai faceti?

Raluca ce mai faci?

Lumi ai dreptate, este vital sa fii optimist si relaxat dar dupa cum stii si tu uneori este aproape imposibil. Oricum indiferent daca te ajuta sau nu in acel moment eu si eu cred ca este benefic sa faci aceste exercitiu (pentru ca asta este pana la urma) zi de zi. De fiecare data cand esti asaltat de ganduri negre sa le spui sa plece si sa incerci sa te bucuri de tot ce exista bun in viata ta. Sa privesti comedii, sa eviti stirile negative si sa cauti compania persoanelor tonice. In timp ajuta, intr-adevar, chiar daca nu rezolva problema in sine.
0
06-08-2009, ora 11:23
LUMI27
Nu este medic/terapeut
LUMI27
Mi-ar placea ca printre noi sa fie si un psiholog(in cazul psihoterapiei) sau psihiatru( in cazul tratamentului medicamentos)asa ar fi mai usor sa stim mai multe despre aceasta boala si cum poate fi ea tratata.
0
09-08-2009, ora 12:10
raluca g
Nu este medic/terapeut
raluca g
buna.multumesc pentru intrebare mariuca sunt bine.merg in continuare la psiholog si ma ajuta sa-mi recapat increderea in mine.mai am inca probleme la trecerea unei strazi late simt ca mi se face rau cand vad spatiu mare dar in rest celelalte probleme au trecut.sper ca si voi sunteti bine.si eu mi-as dori sa fie printre noi un psiholog pentru ca tot nu sunt lamurita 100% daca aceste atacuri de panica afecteaza fatul in cazul in care voi ramane insarcinata.sanatate multa tuturor
0
18-08-2009, ora 10:59
verticala
Nu este medic/terapeut
verticala
buna mariuca, am citit posturile tale si mi se pare incredibil cate asemanari am gasit cu suferinta mea: reticenta fata de medicamente, faptul ca nu am avut nici o trauma in copilarie, parintii mei sunt super ok, faptul ca sarcina a fost un vis m-am simtit minunat: linistita, fericita, puternica desi mi-era groaza sa am un copil si de asemenea faptul ca am "preluat" afectiunea din familie ( mama mea a avut aceleasi probleme) cu diferenta ca eu nu sufar dw agorafobie ci de migrene severe, motiv pt care imi cer scuze ca postez aici - am vazut ca e un topic destinat doar agorafobiei :) motivul pt ca te-am apelat e faptul ca esti singura persoana care a urmat sedinte de psihanaliza ceea ce vreau sa fac si eu si vroiam sa te intreb la ce specialist ai fost pt ca si eu am o problema in a gasi psihoterapeutul pe aceeasi lungime de unda cu mine. ceea ce m-a dezamagit un pic e faptul ca ai spus ca nu te-a ajutat in ameliorarea afectiunii tale adica exact ce era mai important! eu vreau sa merg pe varianta psihanaluza deoarece mi se pare de profunzime comparativ cu cea cognitiv comportamenrala care actioneaza mqi mult asupra simptomelor si nu cauzei, aceasta ramanand mai departe ingropata in subconstient. te rog spune-mi mai multe despre sedintele tale: ce psihanalist, de ce ai intrerupt tratamentul, costuri ( macar aproximativ) stiu ca e destul de scump. mulrumesc mult de tot si scuze pt greselile de ortografie am scris de pe tel mobil si mi-am fracturat degetele:) inca o data multumesc si promit ca nu mai postez aici dar nu am stiut cum sa trimit PM. o zi minunata la toata lumea!
Adaugă un comentariu / răspuns
567 comentarii 12 ..... 18 19 Înainte ›

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomanda un Psihoterapeut sau cauta unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care va prezinta peste 2500 de terapeuti din Romania. Avantajul acestui site este ca pune mare pret pe recomandarile pacientilor. Gasiti prezentari detaliate ale serviciilor psihologice, cititi recomandari, va puteti programa online. In plus, exista o sectiune cu o multime de articole interesante si teste psihologice.
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK