Blocaje in comunicare si modalitati de prevenire a acestora
Comunicarea interpersonala este caracteristica cea mai importanta a omenirii si cea mai mare realizare a sa. Este abilitatea oamenilor de a transforma vorbele fara 14114w2216o noima in cuvinte, prin care ei sunt capabili sa-si faca cunoscute dorintele, ideile si sentimentele.
Este un proces deosebit de complex de care depinde "structura reusitelor, miracolelor sau dezastrelor umane".
In termeni simplificati, comunicarea este procesul prin care un emitator si un receptor schimba mesaje intre ei, mesaje care contin deopotriva idei si sentimente. Emitatorul codifica mesajele folosind elemente verbale, vocale si vizuale; receptorul primeste mesaje si le decodeaza, punând in ordine si interpretând cele trei elemente in functie de propriile experiente, credinte si nevoi.
Este un proces deosebit de complex de care depinde "structura reusitelor, miracolelor sau dezastrelor umane".
In termeni simplificati, comunicarea este procesul prin care un emitator si un receptor schimba mesaje intre ei, mesaje care contin deopotriva idei si sentimente. Emitatorul codifica mesajele folosind elemente verbale, vocale si vizuale; receptorul primeste mesaje si le decodeaza, punând in ordine si interpretând cele trei elemente in functie de propriile experiente, credinte si nevoi.
5 comentarii
De ce avem nevoie de comunicare
Nu suntem singuri. Suntem fiinte sociale, traim împreuna, avem nevoie unii de altii. Comunicam ca sa: ne cunoastem, ne impartasim emotiile, schimbam informatii, construim relatii.
Priviti-i pe profesori !
Profesorul clasic, personaj sobru si autoritar, distant si sever, doct si infailibil, care "preda" un set de cunostinte, apoi "pretinde", examineaza si noteaza. Arma sa cea mai de temut este catalogul si uneori alte sanctiuni care au scopul de a obtine ceea ce vrea de la elevi. In plan educativ mânuieste, cu usurinta data de repetie, un set de principii morale seci si dogmatizate carora elevii trebuie sa li se supuna. Acest model intercaleaza in relatia profesor-elev o distanta ca "de la cer la pamant", comunicarea fiind univoca, de la profesorul care stie aproape totul, la elevul care nu stie aproape nimic. Acest profesor nu va cobora niciodata din "sfera sa inalta", va fi misterios si greu accesibil si asta pentru ca este nepregatit pentru o relatie de comunicare cu elevii. El nu are puterea de a se racorda la problemele elevilor, de a lasa la o parte inhibitii si false pudori.
Profesorul democratic, cel mai bun dintre profesori, este reformator, va cere "formatie si nu informatie", se va implica intr-o relatie permisiva si democratica, deschisa si amicala cu elevii. Intre acestia se instaureaza un climat de comunicare libera, deschisa si complexa. Acest model de profesor va sti sa "coboare stiintele din empireu", va sti sa-si momeasca elevii cu o retorica a utilitatii practice, a aplicatiilor multiple si neasteptate ale disciplinei sale. Va sti sa inlature riscurile pe care le presupune relatia de comunicare apropiata cu elevii: familiarismul si eroarea in formularea solutiilor si sfaturilor date elevilor.
Nu suntem singuri. Suntem fiinte sociale, traim împreuna, avem nevoie unii de altii. Comunicam ca sa: ne cunoastem, ne impartasim emotiile, schimbam informatii, construim relatii.
Priviti-i pe profesori !
Profesorul clasic, personaj sobru si autoritar, distant si sever, doct si infailibil, care "preda" un set de cunostinte, apoi "pretinde", examineaza si noteaza. Arma sa cea mai de temut este catalogul si uneori alte sanctiuni care au scopul de a obtine ceea ce vrea de la elevi. In plan educativ mânuieste, cu usurinta data de repetie, un set de principii morale seci si dogmatizate carora elevii trebuie sa li se supuna. Acest model intercaleaza in relatia profesor-elev o distanta ca "de la cer la pamant", comunicarea fiind univoca, de la profesorul care stie aproape totul, la elevul care nu stie aproape nimic. Acest profesor nu va cobora niciodata din "sfera sa inalta", va fi misterios si greu accesibil si asta pentru ca este nepregatit pentru o relatie de comunicare cu elevii. El nu are puterea de a se racorda la problemele elevilor, de a lasa la o parte inhibitii si false pudori.
Profesorul democratic, cel mai bun dintre profesori, este reformator, va cere "formatie si nu informatie", se va implica intr-o relatie permisiva si democratica, deschisa si amicala cu elevii. Intre acestia se instaureaza un climat de comunicare libera, deschisa si complexa. Acest model de profesor va sti sa "coboare stiintele din empireu", va sti sa-si momeasca elevii cu o retorica a utilitatii practice, a aplicatiilor multiple si neasteptate ale disciplinei sale. Va sti sa inlature riscurile pe care le presupune relatia de comunicare apropiata cu elevii: familiarismul si eroarea in formularea solutiilor si sfaturilor date elevilor.
Barierele comunicarii
Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci când comunicarea este complet intrerupta.
In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza comunicarea:
* bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele culturale);
* bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);
* bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva);
* bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de
autenticitate, izolare).
Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:
* bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc);
* bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informationale inadecvate, etc);
* bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stângacie a mesajului de catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj).
Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea procesului de comunicare:
* bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependenta excesiva de opiniile altora, etc);
* bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);
* bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de vedere).
Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci când comunicarea este complet intrerupta.
In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza comunicarea:
* bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele culturale);
* bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);
* bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva);
* bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de
autenticitate, izolare).
Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:
* bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc);
* bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informationale inadecvate, etc);
* bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stângacie a mesajului de catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj).
Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea procesului de comunicare:
* bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependenta excesiva de opiniile altora, etc);
* bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);
* bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de vedere).
Modalitati de ameliorare a comunicarii
* utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii),
focalizate pe ceea ce simte emitatorul si pe comportamentul
interlocutorului, prevenind astfel reactiile defensive in comunicare;
procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emotiile si
descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;
* fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non-acceptare si neincredere in deciziile luate;
* ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de interlocutor;
* evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid;
* lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;
* utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema;
* evitati amenintarile, insistând in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme/situatii veti genera sentimente negative;
* evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;
* dati dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregatire profesionala;
* tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
* solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cate una pe rând, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gândurile si sentimentele sale, este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;
* utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;
* dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obtinerea unui angajament;
* folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;
* utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;
* cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor, tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;
* asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.
* utilizati mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii),
focalizate pe ceea ce simte emitatorul si pe comportamentul
interlocutorului, prevenind astfel reactiile defensive in comunicare;
procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emotiile si
descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;
* fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non-acceptare si neincredere in deciziile luate;
* ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de interlocutor;
* evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid;
* lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;
* utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema;
* evitati amenintarile, insistând in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme/situatii veti genera sentimente negative;
* evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;
* dati dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregatire profesionala;
* tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
* solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cate una pe rând, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gândurile si sentimentele sale, este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;
* utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;
* dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obtinerea unui angajament;
* folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;
* utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;
* cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor, tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;
* asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.
BIBLIOGRAFIA
1. Abric, J., Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002;
2. Baban, A., Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
1. Abric, J., Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002;
2. Baban, A., Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
Mai e loc si de programare neuro-lingvistica, de un curs, de ceva pregatire in domeniu, care sa ne faca mult mai imuni la blocajele comunicarii si care ne-ar invatat niste tehnici minunate.Ce zici, Clara?
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 2intarziere in dezvoltarea limbajului
- 3sindrom cerebelos bipolar... nu isi mentine echilibrul si vorbeste greu
- 3instabilitate, dezechilibru si incoerenta in pronuntarea cuvintelor
- 5fetita 2 ani si 5 luni nu vorbeste deloc
- 23Urgent, Cerebrolysin sau Risatarun!?
- 8Vorbitul singur?
- 8dureri in gat si deficiente de vorbit
- 4Tatalui meu nu mai putea sa vorbeasca
- 3nu poate vorbi coerent!
- 3dementa mixta, atrofia musculara, nu poate vorbi si pneumonie
- 1tulburare de limbaj
- 0De ce sunt rarait? Ajutati-ma va rog!
- 8Copil de 4 ani si 4 luni nu vorbestr
- 0Fetita de 5 ani cu retard psihic mediu si retard limbaj grav expresiv
- 0Interpretare RMN fetita de 5 ani
- 1Copil 4 ani jumate întârziere in limbaj și vorbire
Mai multe informații despre: tulburarile de limbaj
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: