Boala sau ipohondrie

Buna ziua.ma numesc Codruța, am 23 de ani și sunt studenta la facultatea de medicina in anul 4.Intrebarea mea va fi legată de sora mea geamănă.Ea este o fire depresiva și ipohondra de multi ani și preocupată de sănătatea ei, la cele mai mici simptome ia pastile, in fiecare zi trebuie sa aibă în geantă punga de medicație.Dar calvarul a început cam acum 3 luni de zile când au apărut schimbări în viața ei :s-a despărțit de iubit (ceea ce ea afirmă că Nu afectat o foarte tare), a murit câinele nostru pe care il.aveam de 15 ani(timp in care plângea mereu) iar apoi au apărut problemele sub forma unor dureri epigastrice care au alarmat-o foarte tare, desi durerile nu erai puternice.a fost la.doctor și i a dat medicație cu debridat și antispastice care i au calmat simptomele, in schimb au apărut lipsa poftei de mâncare, greata, gust amar acru metalic in gura și hipersalivatie, semne clasice de reflux gastro esofagian.a făcut hemoleucogramă, 4 ecografii și o radiografie cu bariu dar totul a fost în.limite normale.Tin sa precizez că a slăbit 4 5 kg in decurs de aproximativ 4 luni de când a început totul dar a ținut și un regim alimentar cu foartr puține dulciuri și mâncare mai ușoară.Frica ei este aceea de a avea cancer și de aceea a continuat analizele in urma căreia i s a descoperit candidoza intestinala care a fost tratata cu 2 antifungice.in timpul tratamentului i au apărut bube pe fata și lipsa de respirație, a oprit tratamentul dar dispneea a continuat cu senzație de slăbiciune și somn foarte.mult cu atacuri de depresie acuta in care zicea că moare că îi pare rău că viața ei sa a terminat si că are o boala grava nedescoperită.urmeaza tratament antidepresiv de 5 ani iar recent i au fost schimbate medicamentele, mai exact xanax a fost înlocuit cu anxiar și urmează tratament cu venlafaxina.Acum este in ultimul hal, gândește negativ tot timpul, fiecare simptom care îi apare il considera semn de boala, că îi cedează organele că nu știe dacă mai ajunge la spital desi situația nu e chiar asa, întrucât mănâncă bine (pofta de mâncare i a revenit o data cu injecții cu b urî) dar persistă greata.a făcut teste pt boala celiaca(negativ) și teste pentru tiroida (negativ), helicobacter pilori(negativ), singurul lucru găsit a fost candidoza intestinala.am citit multe despre aceasta candidoza și am văzut oameni care au ajuns la.disperare din cauza ei, cu fel și fel de manifestări depresive și simptome variate.Intrebarea mea e, posibil sa fie un cancer ? Sau mai degrabă totul a pornit de la candidoza aceea din cauza abuzului de medicamente antidepresiva și alte medicamente pe care ea le lua în exces ? Sau poate fi vorba de o boala autoimuna, sau boala Addison ? Am nevoie de sfaturi pentru că simt și eu la randul meu că cedez.am postat la secția de probleme gastrice întrucât vreau sa ii iau în serios simptomele și după să le pun pe baza ipohondriei !lipsa de respirație ar fi putut fi declansata de fluconazol ? Și mai.apoi desi a oprit tratamentul sa fi fost panica ei care îi întreține starea ? Precizez că fumează, nu la fel de mult dar chiar și în atacurile de depresie cu respirația pe care afirma că e încetinită ea fumeaza.va mulțumesc !

Va multumesc.Ea face ședințe de psihoterapie, puțin îi crește moralul dar apoi o ia de la capăt.Deci am impresia că nici asta nu o ajuta.Oare ar trebui schimbata medicamentația cu ceva mai puternic ? În.prezent ia doar anxiar și venlafaxina.

Pt. Psiholog Cristina Stoian

Va mulțumesc frumos pentru răspuns ! În momentul de fata ia Anxiar și venlafaxina, și merge la un doctor psihiatru dar în ultima perioada nu a reușit să ajungă de multe ori întrucât zice că nu are putere fizica sa meargă ( asta probabil din cauza deficitului de dopamina).A recunoscut de multe ori, mai exact după ce lua xanax și momente in care era mai lucidă, că se simte mai bine, avea din nou pofta de mâncare și nu îi mai era rău.Cu timpul insa a dezvoltat toleranta și nu-și mai făceau efectul, drept urmare nici Raul nu i trecea.Acum nu mai zic, de când a înlocuit xanax cu Anxiar mi se pare că a devenit mai rău.Efectiv in anumite părți ale zilei plângea, zicea că moare, că viața i s a terminat și trebuia să i dam rapid Anxiar ul pe care o mai calma după jumătate de oră de plâns.

Mulțumesc mult domnule doctor Pescaru Valentin.Si eu am zis la fel, că e de vina ipohondria și chiar daca are o afecțiune relativ ușoară(candidoza intestinala) ea își amplifica simptomele din cauza fricii de moarte.Ea se enervează foarte tare când îi spunem că e ipohondra, ne spune că o să ne para rău că o tratam că și cum ar fi nebună și tot ce are ea este real.O înțeleg că are simptome, nu neg asta, dar le amplifica și nu e normal.Momentul in care mi am dat seama că chiar are o problema a fost in ziua in care am găsit o in baie in poziție șezânda, ghemuită, plângând, spunând că o să moară, că a avut o viața frumoasa și îi pare rău, că nu mai poate sa respire și dacă plânge ii face bine.Atunci mi am dat seama, de la poziția ghemuită și locul unde a ales sa se retragă, la vorbele pe care le spunea, mi am dat seama că a ajuns intr un stadiu rău.Ea recunoaște că e mai sensibila de fel dar știe că e așa din cauza bolii care îi provoacă aceste stări.Ce nu îmi place mie este slăbitul, pentru că știm prea bine că nu e un semn bun, a început să slăbească in momentul pierderii câinelui și în timp a ajuns sa asocieze moarte câinelui cu posibilă ei moarta, gen spunea "vezi cum a ieșit câinele asta din casa ultima.oara și nu știa că moare așa poate o sa pățesc și eu " sau "vezii băiatul ăsta de 23 de ani și a dus în spital și a murit, daca și eu voi pati la fel, daca merg in spital și nu mai ies".Copiaza situații și asta e rău.Deci slăbitul asta poate fi și pe.fondul pierderii unei.fiinte totuși dragi?chiar daca a fost un câine, a fost alaturi de noi 15 ani și n am văzut o sa plângă așa de mult vreodată.nu vreau sa pun toate astea pe seama asta pt că acest lucru s a întâmplat acum 4 luni dar de atunci îi este rău constant.In prezent este foarte slăbită, afirma că nu mai are puterea fizica sa se ridice din pat (probabil din cauza deficitului de dopamina), că îi amorțesc mâinile și picioarele, că nu are aer, că îi e greata etc.I am zis că ea nu conștientizează durerea strict fizica, ea o experimentează pe cea psihica care îi provoacă simptomele.fizice, i am.spus că am văzut oameni în spital atât de bolnavi care își găseau puterea sa fie.pozitivi, i am zis că numai un om care află că are diagnosticul de cancer reacționează așa, in schimb ea nu are niciun diagnostic cert și de aia ii este frica de o boala rara.Un doctor i a dat să facă niște analize pentru sindromul carcinoid și asta a panicat o și mai tare.Dar din păcate asta e singura metoda sa o linistim, sa facem și restul analizelor pe care nu le a făcut..

Psihoterapia ajuta extraordinar de mult daca, si numai daca exista un tratament bun, potrivit, care s-o scoata din depresie !!! Intocmai ca si la o masina fara baterie, daca motorul porneste repede si impinsul devine dintr-o data usor, daca nu, poti sa impingi mult si bine !!
La extrema, poti sa nici nu mai ai motor, platesti 2 oameni (psihoterapeuti :) sa iti impinga masina in fiecare zi pana unde ai nevoie ! Ajungi mult mai incet dar intr-un final tot ajungi daca exista suficient de multa..perseverenta ! :)

Domnisoara studenta, daca vreti sa va ajutati sora cautati sa isi schimbe tratamentul actual sau medicul actual, 4 luni sunt suficiente pt a-si da seama oricine ca nu functioneaza schema recomandata ! Asta e cel mai mare ajutor pe care i-l puteti da ! Restul sunt speculatii gratuite sau platite !

Nu ii functioneaza venlafaxina si asta ii agraveaza boala psihica. Sa mearga la doctor sa i-o schimbe. Sunt suficiente 4 luni de cand o ia.

Venlafaxina o ia de maxim 2 luni.a schimbat-o recent.dar mulțumesc pentru sfat, am sa discut cu psihiatra sa vad ce zice și ea.