Cineva care a trecut printr-o tradare in dragoste. Am nevoie se un sfat.

Este prima oară când mi-am făcut curaj să vorbesc despre problema mea pe forrum. Am 38 de ani iar soția 37, suntem împreună de 15 ani și avem și un copil de 9 anișori. În urmă cu 5 luni am aflat că soția m-a înșelat cu seful ei și mi-a mărturisit chiar ea. E mult de spus și nu știu cum să încep, am mai evoluat un pic de atunci. Intr-o seară bănuind ceva mi-a spus tot ce s-a întâmplat, bănuiesc că a fost prea mare presiunea asta pe ea. Am simțit cum se fărâmă tot sufletul în mii de bucăți, cum s-a innegrit tot ce trăisem până atunci, cum s-a distrus viața mea, nu am cuvinte să explic ce am simțit în momentul ăla și tot ceream detalii, căutam orice să nu fie adevarat. Nu am dormit toată noaptea, căutam explicații logice, căutam avocați pentru divorț, cautam soluții. Nu i-am dat nici un răspuns atunci, nu mă impresiona nici o lacrimă, nici o scuză nimic. A doua zi am plecat la muncă, am ajuns acolo dar nu am putut sa stau și am plecat acasă. Am găsit-o inconștientă, luase 2 cutii de barbituricee. După spital și încă o săptămână nu am avut cu cine vorbi, era distrusă. Nu am fost impresionat nici de asta, nici de copil, ma gândeam doar la suferința mea. Dar am avut timp să ma gândesc ce am de făcut in continuare ce sfaturi am primit de la prieteni, de la mama, ma descarcam unde puteam. Am luat decizia de ai mai acorda o șansă relației contrar multor păreri. Au urmat 4 luni de chin, de gânduri, de senzații urâte, noduri, capul si sufletul meu au fost bombardate nonstop de întrebări, de gânduri din cele mai urâte de sentimente si emoții ce nu am cunoscut până acum, simțeam că nu mai am pentru ce trăi, nopți nedormite, am slabit 10 kg. Am fost ca un zombi, nici nu știu ce-am făcut la servici. Dar am luat o decizie și încerc să-mi asum asta. Am început să comunicăm, ceea ce lipsise in urmă cu 5 luni de eveniment, tot in urma unui alt eveniment in care a facut ceva urât, ea intrase intr-o depresie urâtă, eu mă blocasem atunci, eram și eu intr-o depresie mică cred. Cum s-a întâmplat: șeful ei, o cunoștință a mea, a observat și a început cu complimente, mesaje, discuții lungi ( el fiind director la un spital de nebuni, iar ea asistenta acolo). Explicația ei a fost căi plăcea să vorbească cu el, se deconecta de la problemele ei și a intrat în jocul lui fără să-și dea seama, noi ne raceam pe zi ce trece si ea se afunda in jocul ăla mai mult. El genul de' băiat rău ' tot însurat si cu copii un mare cuceritor în spital cu un orgoliu mai mare ca casa poporului a fermecat-o repede, eu fiind primul bărbat din viața ei pana acum a convins-o ca nu se află dacă încearcă si ea alt ceva. A spus că a cedat ca un fel de multumire pentru el că a ascultat-o și îi facea complimente dar nu a însemnat nimic pentru ea citez: a fost singura și cea mai proastă experiență din viața ei pe care o regretă enorm și nu are nici o legătură cu iubirea, că mă iubește enorm si nu poate să trăiască fără mine. Recunosc și eu o iubesc enorm, dacă nu era asta luam altă decizie. Acum 5 zile am decis să nu o mai urmăresc nonstop să încerc să am incredere din nou ( ea lucrând încă acolo), să mai las gândurile de răzbunare ( gândindu-mă la consecințe). Gândurile urâte au început să se mai risipească decând nu au mai fost alimentate nonstop de ascultarea telefoanelor, oricum in 5 luni nu am mai aflat nimic incriminator, el fiind foarte rece si vorbeau strict de servici. Este prima oară în 5 luni de zile când mă simt mai bine, dar tot mai am stări ciudate, flashuri din trecut, furie multă, gânduri de razbunare..., dar și sentimentul de iubire. Ea e la fel de distrusă, nu știe ce să mai facă să mă simt bine, face terapie de atunci, se zbate, încearcă orice și simt că e la capatul puterilor cu stările mele si încă luptă și își cere iertare de fiecare dată când intru intr-o stare urâtă. Dacă e cineva care a trecut prin așa ceva să-mi spună care ar fi etapele de vindecare și de iertare sau ca timp. Eu sper ca și timpul sa fie un bun medicament.. oricum e diferență enormă față de ce simțeam in prima lună.

Multumesc pentru răspunsuri. E adevărat că si lipsa de comunicare a avut un rol decisiv, știu unde am greșit si eu, am acceptat faptul că tot ce s-a întâmplat este real și nu se poate schimba absolut nimic, durerea care a fost la inceput s-a redus considerabil, eu am încercat enorm să mă lupt cu reproșurile și criticile din cap, aveam la fiecare vorbă a soției un reproș pe care nu l-am spus dar cred că la simțit. Soția încearcă să facă orice sau îmi spune ca încearcă să facă orice să mă simt bine, doar ca nu știe ce si nici eu nu știu ce să-i cer. Oricum important este că am început să comunicăm mult mai mult si mai productiv față de trecut, viața sexuală este un pic mai intensă. Eu aș vrea să ne vindecăm împreună nu primul eu si pe urmă ea cum îmi spune mereu. Si sunt conștient că este un drum lung in toate si vreau să cred că pot să-mi asum consecințele deciziei mele.

Ceva a gasit la acela ce la tine nu a gasit, ori arata mai atractiv, ori stia sa discute, sa comunice cu ea, sa o asculte, sa se poarte mai frumos, mai cald, lucru pe care tu poate nu l-ai facut.
In loc sa fi furios ca a facut asta, mai bine gandeste-te ce ai facut tu de s-a ajuns aici, ce i-a dat el si tu nu !
Si remediaza-te cumva sa fie multumita sa nu mai aiba motive sa se duca la altul.
Deci nu e greu deloc.

Doamna Ciuperca, pai este simplu, nu i-a dat atentie, nu comunica cu ea bine, comportamentul nu era adecvat, asa ca a gasit la celalalt ce nu oferea el, ori alalalt era mai atractiv fizic, "cuceritorul", astia de obicei arata bine si atrag femeile de nu se poate.
Aveti dreptate, daca aveau depresie, ceva nu era in ordine, dar asta era, sa-si revizuiasca comportamentul el, sa discute cu ea, sa puna pe masa tot si se rezolva, nu e nevoie de ani de zile pentru asta.
Sau cealalta varianta ar fi, desi aceasta varianta este prea putin probabila in acest caz, pur si simplu avea femeia nevoie de diversitate si deci a mai schimbat si ea putin atmosfera, pana la urma daca mananci zilnic cartofi prajiti, e posibil la unii ca uneori sa vrei sa mai schimbi, si chiar asta poate ajuta apoi ca sa mananci cartofii prajiti din nou cu pofta.

Initiator ca sa treci peste cauta si tu o amanta si atunci o sa vezi ca nu o sa te simți asa de prost. Si sa nu uiti ca după câteva luni de relație sa ii spui si ei ca sa stie. Asa o sa ai satisfacția ca i ai plătit cu aceiași moneda.

Din ce povestesti, tu incerci sa faci tot posibilul sa salvezi casnicia, oricum e un caz mai deosebit de adulter, mai rar intalnit, daca datele sunt exact cum spui tu chiar pare ca e de iertat. Preferabil ar fi fost ca sotia sa-ti marturiseasca pana sa comita greseala, cand erau inca la stadiul de mesaje, dar s-a intamplat. Eu cred ca nu o sa mai greseasca, s-a descarcat poate si ca nu a mai cunoscut alt barbat in afara de tine, mai grav si de neiertat e in cazurile in care au destula experienta si desi sunt casatorite tot vor sa mai acumuleze experienta, dar nu e cazul tau. Oricum pare ca vreti amandoi sa treceti peste si merita sa incercati prin toate metodele posibile.

Acum parerea mea e ca nu trebuie sa gasesti o amanta sa i-o platesti sotiei, eu tare i-as fi platit-o aluia cu orgoliul cat casa poporului, sa simta si el si nevasta lui ce simtiti voi acuma, dece el sa traiasca linistit si voi sa treceti prin asemenea chinuri. Si eu chiar nu sunt o fire razbunatoare dar ala v-a mai distruge si alte cupluiri, cu siguranta, trebuie sa i se mai taie din avant.

În legătură cu amanta, m-am gândit mult si chiar nu pot, i-mi vine sa vomit doar cand ma gândesc că aș profita de soția altui fraier, nu e genul meu. În legătură cu răzbunarea, da, m-am gandit mult prea mult chiar am facut multe ședințe de psihoterapie din cauza asta si nu sunt răzbunător din fire. Sotia lui nu merită să sufere pentru un animal ca el, e prea mare durerea aia, nu aș dori-o nici la cel mai mare dușman. Cu el personal da, sunt de acord să-i fac rău macar pentru orgoliul meu, dar mă evită si nu pot lua contact cu el. Așa că aștept să-și facă singur rău mai ales că a făcut multe nefăcute la locul ăla de muncă.

Te-am mai intrebat, dar te mai intreb odata, tu nu ai facut nimic rau in aceasta relatie ?
Te-ai purtat frumos, i-ai dat atentie si s-a dus cu altul ?
Sau nu i-ai dat si acuma te miri ca de ce s-a dus cu altul ? Dar doar nu-ti dai seama ca ai fi tu de vina ?
Care din doua e valida ?
Ca daca e prima, e nasol, daca e a doua, tu esti de vina.
Si oricum a fost, a fost, mergi inainte, ce rost are sa te desparti doar ptr atat ? Alta crezi ca e mai buna ?
In caz ca nu tu esti de vina sa stii ca mintea umana e imprevizibila ! Daca ala arata bine si avea vrajeala in ea, i-a placut, nu e el de vina, ci ea ar fi ca a intrat in joc, avea familie, ce cauta sa faca asta ? Oricat si orice facea ala.
De ce sa ii faci lui rau ? Atata minte ai ? El nu are nici o vina, orgoliul tau e prostesc si nu-ti face bine, foarte bine ca te evita si nu se pune la mintea ta. Fa-i ei rau ca ea e de vina daca tot vrei, ce vina are ala ca ea a ridicat coda ? Ea avea familie, trebuia sa refuze.
Ala nu putea sa faca sex cu ea cu forta !

După părerea mea toți suntem vinovați intr-o oarecare masura, eu ca nu i-am acordat atenția necesară cand avea nevoie si nici nu stiam cum să gestioneze acea situație în care era, ea pe care o consider cea mai vinovată că a făcut pasul ăla dar cred că atât a stiut ea in acel moment sa facă și el care a știut situația si a profitat nu are nici o vina? Singurul lucru care mi l-a spus e ca eu nu trebuia să aflu și că nu am avut incredere in ea de aceea am aflat. Dar eu chiar aveam incredere in ea si cand am inceput sa bănuiesc ceva ea mi-a spus tot.

Ea este singura vinovata, tu nu ai nici o vina. Vezi sa nu joace teatru. Eu nu as mai lasa o sa lucreze cu ala... In cazul tau m a refer, ca in cazul meu ii dădeam papuci de cum aflam. Nimic nu scuza inselatul atat timp cat partenerul nu te inseala. Daca neapărat doresti sa ai o familie de fatada, stai cu ea dar inseal o si tu cu cine prinzi pentru ca ea oricum o sa o mai faca ca de.. Pasul odata facut...
Cuplurile astea in care se inseala rezista ori din cauza ca unu are personalitate si respect de sine 0 ori din cauza ca fiecare inseala cu cine apuca si in felul asta chit ca stie fiecare ce face celălalt nu sant stresati.
Asa ca alegerea e a ta.

, , Singurul lucru care mi l-a spus e ca eu nu trebuia să aflu și că nu am avut incredere in ea de aceea am aflat., , - asta e tare, adica tu trebuia sa ai incredere in ea chiar daca te insela sau nu.
Eu vad altfel lucrurile, nu cred ca e vina ta in aceasta relatie, ca dupa 15 ani nu mai poti fi ca la inceput, intervine monotonia, orice ai face deja va cunosteati foarte bine astfel incat e greu sa mai intreti relatia cu lucruri noi, ca la inceput. Dupa atatia ani trebuie doar sa nu calci stramb pentru ca te atasezi si respecti omul de langa tine, ai o familie si un copil cu el, ai o varsta la care sa nu mai pui botul la orice vrajeala, asta e cazul ideal, ca de foarte multe ori nu se intampla asa. Tu nu esti responsabil de actiunile sotiei, puteai fi si cel mai atent, cel mai tandru si sa faci totul pentru ea si ea sa te insele satula de atat bine. Daca erai un betiv, un curvar sau un om violent o absolveam de orice vina dar asa cum pari a fi om de casa nu prea ii gasesc scuza, nu a stiut sa aprecieze si a picat in pacat.
Ea are vina ca a pus botul la vrajeala, nu a stiut sa se opreasca la timp si ala a profitat.
Ala are are vina ca desi are familie si nevasta totusi ti-a corupt sotia sa pice in pacat, ala nu s-a gandit la nevasta-sa ca se poate afla? Tu de ce te gandesti? Eu l-as fi ars pe ala fara regrete, trebuia sa se gandeasca el la familia lui ca nu trebuie sa sufere, nu tu. Nevasta-sa nu are vina dar tu ce vina ai avut sa treci prin asa ceva?
Asta cu faza ca te evita e aiurea, ia gandeste-te ca ai fi surprins mesaje cand ala filtra cu sotia ta, pana sa se intample fapta, pai nu il cautai pe ala sa-l atentionezi, acum la bun lasai sa continue ca te evita?
Oricum e greu, noi ne dam cu parerea unde e vina si ce trebuie facut dar tu stii cel mai bine.

Incearca sa o ierti. Prin comportamentul ei a dat dovada ca i-a parut rau.
Cea mai importanta este familia. Cred ca a invatat din greseala asta si nu o sa o mai repete.

Cum adica e de vina ea ? Am aflat ce doream deci asa cum ai zis, nu i-ai dat atentie si asa mai departe, de aia a cautat in alta parte ce nu avea acasa !
Pana la urma tu esti de vina. De ce ai impins-o in alta parte prin comportamentul tau ?
Asta e..nici acela nu e de vina, pai orice barbat profita daca are ocazia, ea i-a dat sansa asta, deci in cel mai rau caz ea ar fi de vina daca e sa o iau asa, dupa tine care esti vinovatul nr unu.
E si ea de vina ca nu ti-a spus ce are pe suflet, daca ti-a zis si tu nu ai respectat ce a zis, ramai singurul vinovat !
Ce treaba avea el ?! Ea avea familie, ea decidea daca faceau sex sau nu.
Deci nu ai deloc dreptate sa-i faci rau lui ca sa dai dovada ca nu esti inteligent, ca un om destept stie ca ala nu e de vina absolut deloc !
De ce s-ar gandi el la familia ei ?! Chiar i-a facut un bine oferindu-i ce dorea, comportament frumos, sex, asa ca...aia e, s-ar fi suparat ea daca el ii zicea ca nu se baga ca..., dat fiind ca si ea dorea !

Da, are dreptata Clara, iart-o si gata, atat timp cat tu te vei comporta cum trebuie, nu va mai recidiva !
Daca nu te comporti...risti sa se repete.
Nu are sens sa o lasi ptr atat, alta nu e mai buna, stai tu linistit. Orice femeie ar face asa daca e neglijata de barbat, majoritatea ar face, multe si fac, ca multi barbati sunt ai dracu, gelosi, rai, posesivi, si o acuza pe ea in loc sa se acuze pe ei.
Stai cu ea, ai un copil, nu rupe familia ptr un rahat de care tu esti vinovat.
Sa iti revizuiesti comportamentul, sa te ierti si pe tine ptr ce ai facut si schimba-te !
Nu mai fiti ignoranti sa vedeti femeia doar ca pe o jucarie pe care o sexati cand vreti, si sa fie sluga in casa, fiti buni, atenti, asa cum si ea ar fi cu voi daca v-ati comporta cum trebuie.
O femeie ca si barbatul are nevoie de atentie, vorbe placute, sex, comunicare, mangaieri, daca ai acasa tot ce vrei, nu mai ai de ce cauta in alte parti.

Desi in mod real era vinovata, corect era sa spuna asa:
Draga, mie imi place altul mai mult si deci ne despartim desi ai fost okey si sexual si comportamental
Sau draga, nu te comporti bine, ori plec la altul ori te remediezi.
Insa NU prea avea voie sa te insele inainte sa zica una din astea doua, am stat si m-am gandit ca de fapt asa e normal sa fie.
Insa si in acest caz acela nu are vina deloc, ea a facut ce a facut.
Tu esti vinovat ca nu te-ai purtat bine insa asta nu o scuza sa te insele desi nu s-a despartit de tine.
Asa ca imi cam retrag ce am zis in postul anterior cum ca esti vinovat tu ca ea te-a inselat, adica ziceam ca si cum avea dreptul sa faca asta daca te-ai comportat asa, nu avea dreptul pana nu se despartea.

Bai Costy noi ne dam cu parerea fara sa stim cum s-au petrecut exact lucrurile, sa nu uitam ca ala e sef si ea subalterna. Daca se incadreaza la:, , Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, , atunci ii mai gasim ei vina? ca poate femeia a refuzat si ala a tot insistat, deci eu pe ala il vad cel mai mare vinovat si nu l-as fi iertat.
Daca un barbat se duce la o prostituata si afla nevasta, cine e vinovat, barbatul ca s-a dus sau prostituata?
Asa si in cazul de fata, barbatul e de vina ca a insistat, nu cred eu ca femeia a picat pe spate asa din prima, ala a tot luat-o cu vrajeala pana a picat, asa ca nu stiu de ce voi nu-l vedeti vinovat? Ala are cea mai mare vina deci trebuie ars din punctul meu de vedere, ca nu cred ca s-a dus femeia la el si i-a spus:, , sefu nu imi da barbatul atentie si as vrea sa o pun cu tine, , ca in cazul asta ar fi ea unica vinovata.

E mare diferenta intre o aventura de o noapte can ea pur si simplu a vrut sa si-o puna si aici ea ar fi 100% vinovata si intre o aventura pasionala cand ala s-a tinut de capul ei mult timp pana a picat si aici vad vina mai mult a barbatului, dar i-as transmite si felicitari ca e tare in vrajeala, i-as transmite prin sotia lui, normal :))))) ca nu mi-a lasat nevasta in pace.

De unde putem noi ști cine s a dus la cine?. Nici initiatorul nu stie.. Stie doar nevastasa. Si deoarece nu a facut reclamatie pentru, , pretindere de favoruri sexuale " bănuiesc ca a făcut-o de bunăvoie..
Asa ca.. Cam e vinovata.
Si chestiile astea nu se rezolva, , arzândul pala" pentru ca se numește infracțiune.

Nu sa-l arda la propriu, adica sa-l bata, sa-i aduca la cunostinta sotiei lui cu cine sta in casa. Femeia aia chiar nu merita un pic de atentie in toata povestea asta? Trebuie sa stie cu cine traieste in casa.

Oare adulterul nu se numeste tot infractiune??? Pai favorizam infractorul??? :)))

Oricum mi se pare foarte suspect ca sotia a recunoscut foarte usor, doar pe baza unor banuieli, avand in vedere ca infidelitatea este unul din cele mai grave si de neiertat lucruri ce se pot intampla intr-un cuplu. De obicei recunosti cand vrei sa-ti formezi o relatie cu celalat si vrei libertate, dar nu e cazul. Pare mai de graba ca a vrut sa scape de avansurile sefului demascand tot si de sot ce sa zic? Ce o fi avut cu el de a recunoscut asa usor? Pare prea sincera femeia dar nu prea cred eu in sinceritate de genul asta, ar fi putut sa spuna inainte sa se produca fapta, pare altceva...

Nu e de vina ala ca a insistat ! Ea daca nu vroia nu se intampla nimic, orice barbat insista, si eu fac la fel, de ce nu ? Ea daca vrea bine, daca nu aia este, insa si ei i-a placut. Ce ma intereseaza ca are sot ? Daca accepta e clar ca nu il place pe ala.
De fapt el nici nu a insistat, s-a bagat in seama, glumea, vorbea in mod natural, iar ei i-a placut.
Ce e aia sef - subalterna ? I-a zis barbatului ei "barbate, ala se da la mine, ce facem ?", fi serios.
A tacut ca i-a placut, a ascuns tot de asta.
Nu o mai scoate tu nevinovata, cum ca nu stim noi ce a fost, ca aia.., stim f bine, eu am luat cazul asa cum l-a prezentat initiatorul discutiei.

Tu vrei sa o scoti nevinovata ptr ca gandirea asta este de fapt a ta, tu daca ai avea o eventuala nevasta sau prietena, te-ai atasa, ai iubi-o tare, si daca te-ar insela, creierul tau se apara si incearca sa se minta ca nu e vinovata, asa ca tu la nivel constient simti doar "ca ala e de vina, a fost nu stiu ce, de aia s-a intamplat asta", gasesti n scuze, si tu chiar crezi astea, la nivel inconstient este un mecanism de aparare care zice "aa deci ma mint ca nu e vinovata ca nu as accepta adevarul si nu as mai sta cu ea daca era vinovata, asa...cred ca nu e vinovata si deci nu o pierd, ca o iubesc f tare, dar ma feresc si de durerea care as avea-o la confruntarea cu adevarul".

E vinovata 100 %, trebuia sa spuna clar barbatului si ce o deranjeaza, sa ii zica ca daca nu se remediaza, pleaca, daca i place mai mult ala sa fi zis clar asta si ca se desparte, daca era abuz din partea sefului iar trebuia sa spuna, nu a facut nimic din astea, deci nu are nici o scuza !
Chiar daca m-ar fi dat afara si tot nu ma f cu el obligat (desi nu era deloc abuz, iti zic eu ca nu asta era cum vrei tu sa spui), nu stricam eu relatie cu familia ptr un job, ma consultam cu barbatul, vedeam ce faceam.
Oricum o dai, nu da, nici nu trebe sa stii prea multe in acea situatie care e sablon, nu are voie sa te insele cand inca e in relatie ! Orice motiv ar fi, trebe sa spuna, sa se desparta si abia apoi are voie sa faca ce vrea. Iar daca e in santaj, trebe sa spuna si asta !

Bai Costy, am fost si eu inselat, azi am avut dovada si maine i-am spus-o in fata si ne-am despartit. Nu am mai stat la discutii sa vad ce si cum. Si am rupt-o total doar ca la mine era o relatie de cateva luni fata de cazul asta.
In mintea mea e ca nu m-as da la o femeie maritata, de aia ii gasesc aluia vina, sunt atatea femei libere daca tot vrei ceva, dar a gandit ca o femeie maritata nu o sa desconspire relatia, ca nici ea la randul ei nu ar vrea sa afle barbate-su, dar uite ca a desconspirat tot, prea usor si repede. Ce e aia ca s-a culcat cu el o data si nici nu i-a placut? Pai cand cineva te ia cu vrajeala si iti place, iti cam place si la pat, eu d-aia zic ca e suspect. A vrut sa scape si de avansurile sefului si a si recunoscut prea usor in fata sotului, doar pe baza unor banuieli.

Ai facut bine ca ai lasat-o, trebuia sa iti zica inainte ca se desparte, si apoi sa faca ce vrea, nu de alta dar cu alta ocazie repeta treaba.
Pai nu te-ai da tu la o femeie maritata, insa putin este asa aiurea, ce ma intereseaza pe mine ca e maritata, daca imi place, DAR si ei ii place ? Inseamna ca nu e multumita cu ala, e treaba ei ca se desparte sau nu, ce ma intereseaza pe mine ?
Daca i-as face rau ei, evident ca nu as vrea, dar doar ptr ca nu imi place sa fac rau, insa cand fac un bine, il fac de placere, si ptr mine si ptr celalalt, si la facultate...ma luau profii la trei ca de ce l-am ajutat pe cutare sa copieze..., eu am zis "stiu ca nu se face...DAR cand vad un om jos, nu pot s-al las acolo".

Ce e aia sa scape de avansurile..sefului, cand o femeie nu vrea, nu vrea din prima, nici nu te mai lasa sa faci vrajeala, aia e aiurea ca tu faci, tu nu faci nimic, ea oricum din prima te-a placut si ii place ce zici tu si cum te porti ! Cand nu te place, iti da semnale dure ca nu de la inceput, tu nici nu mai continui cu ceva, asa ca aia e.
I-a placut din prima asa cum zici si tu, aia e minciuna ca nu i-a placut din prima, cand te place si iti da voie sa faci asa zis-a vrajeala, e clar ca te vrea si in pat.
Nu e ceva suspect, ei i-a placut si deci dorea asta, trebuia sa spuna clar sotului dar inainte sa faca asta, si aia era. Toata vina ea o poarta.

Părerea mea este că această căsnicie nu poate fi salvată cu adevărat. Increderea este pierdută. Chiar dacă rămâneți împreună vei fi nefericit până la sfârșitul zilelor. De fiecare dată când o vei privi îți vei aduce aminte de infidelitatea ei. Așa ceva nu mai poate fi iertat indiferent ce vei face sau ce va face ea. Așa cum a spus un domn doctor sentimentele sunt ca cele ale unui doliu. Aceste sentimente chiar dacă se atenuează nu vor dispărea niciodată. Cu siguranță când o privești vizualizezi cum geme in brațele unui alt bărbat. Știu cum este, am trecut prin asta. Au fost clipe grele, m-am mutat până și în alt oraș dar nu regret nicio clipă divorțul. Dacă aș fi fost în locul tău aș fi divorțat sigur, ( ceea ce am și făcut) indiferent de consecințe. Nu este nevoie de un psihoterapeut pentru asta. Psihoterapia îți va spune că oamenii nu sunt perfecți, infidelitatea se întâmplă dar în final tu trebuie să decizi dacă soția ta este doar un simplu om și nu alegerea vieții tale. Dacă o iubești așa cum spui nu o vei ierta cu adevărat niciodată și asta pentru că într-adevăr, oamenii nu sunt perfecți, nu-i pot ierta pe cei în care au avut atâta încredere, oamenii cărora le-au dat viața lor pe tavă dar care au avut nesimțirea aș spune să nu prețuiască nimic din ce au primit. Fiind ca un doliu nu-ți va trece niciodată. O decizie va trebui luată altfel te vei distruge singur. Doar ca opinie, pentru sănătatea ta psihică va trebui să abandonezi căsnicia existenta complet, hotărât și fără remușcări.

Eu stau si ma gândesc si daca as fi pus in cazul initiatorului singura posibilitate pentru a mai putea trai împreună cu sotia ar fi sa o insel si eu cand prind ocazia pentru a fi eu impacat sufleteste cu faptul ca nu numai eu am căzut de fraier. Bineînțeles nici nu se discuta ca ea sa mai lucreze in același loc cu medicul cu care m a inselat...
Oare daca el nu avea banuiala si nu o lua la întrebări recunostea singura din proprie inițiativa??

Argent nu trebuie sa dovedesti tie in primul rand ca esti ca si ea, deci e cel mai prost lucru sa faci si tu la fel.
De vina sunt cumva amandoi, el ca nu i-a dat atentie, ea ca nu s-a despartit inainte sa il insele.

Ion.pana la urma hai sa vedem si vina sotului care nu a stiut sa se comporte, si ca sa o luam asa, a facut-o a facut-o, gata, nu inseamna ca o va face iar daca el s-ar schimba in bine si i-ar oferi ei ce doreste.
Nu stau acu obsedat o viata ca s-a culcat cu unu acum 20 ani sa zicem, s-a culcat si gata, mare chestie, pana la urma nici nu stiu daca e logic sa strici o familie doar ptr atat, in loc sa-ti revizuiesti comportamentul sa nu o mai impingi in bratele altuia neoferindu-i ce are nevoie.
Ca asa poate si ea afla ca tu ai fost cu alta si nu inseamna ca ar strica familia ptr asta, poate te iarta si aia e, nu mai repeti, isi da seama ca nu ti-a dat ce ai avut nevoie si aia este.
Daca pe tine te-a inselat desi acasa era foarte bine, atunci da, nu are nici o scuza, daca tot din cauza ta a facut-o...vede-te si pe tine.
Nu suntem perfecti, am zis ca e vinovata ca nu s-a despartit inainte de inselat insa gandeste-te ca daca unui om ii faci din astea sa nu-i dai atentie si altele, il dai peste cap psihic, nu stii daca gandeste corect ca sa faca ce trebuie, ca trebuia cum am zis sa nu mai stea cu cineva care nu se comporta bine, insa nu a putut, poate in fundal spera ca sotul sa-si revina, e mai complicat.
Deci asta este.
Deci la tine cum e ? De ce te-a inselat ? Ai fost de vina sau nu ?

Fiecare are dreptate in felul lui dar ce a fost acolo numai ei stiu 100%. Da, a fost o decizie grea si nu mă gândeam că o să fie așa greu dar am pus cam totul in balanță și am zis că mai merită o șansă mai ales că avem si un copil și faptul că și-a cerut iertare in genunchi si mi-a povestit totul mi-a înmuiat inima. Acum avem aproape 9 luni de când am aflat, suntem mai comunicativi, numai avem secrete cred eu, parcă si mai îndrăgostiți unul de celălalt. Increderea vine la pachet cu iertarea si cred ca mai are de recuperat. Eu am fost genul să aflu cat mai multe detalii din relatia aia, pe o parte mi-a făcut bine pe alta parte ni prea. Și da se simțea bine cand o băgă în seamă si cand a vazut că nu mai poate controla situația mi-a spus cam la 2 săptămâni după ce au avut contact. Din vrajeala lui am înțeles că a convins-o până la urmă să experimenteze si ea altceva asigurando ca nu o sa se afle nimic niciodată. Totul s-a întâmplat în timpul programului, el a inchiriat un apartament prin centru si s-au întâlnit acolo asta după ce s-a asigurat că am ajuns la servici. Cred ca la inceput a fost un pic de hărțuire până a inceput să-i placă vrajeala. Acum îmi aduc aminte cand i-mi arăta un nr de telefon care îi dădea bipuri mereu dar eu nu ma gândeam la asa ceva. Oricum nu regret alegerea care am făcut-o, există avantaje si dezavantaje in oricare alegere.

Deci am banuit bine, ala a hartuit-o pana a cedat. Pai si atunci tot nu-i vedeti vina voi ce spuneti ca el nu are nicio vina? Area vina 100% hartuitorul nu femeia. Femeia poate a cedat ca sa scape de el, poate e multumita de serviciul pe care il are si asa a gandit ca poate fi lasata in pace, a gandit prost ca asa poate scapa de avansuri nu zic nu. Plus ca aventura nu a continuat, ea a recunoscut foarte repede si usor greseala, pe baza unor banuieli nu a unor dovezi concrete. Considera ca a fost ceam mai proasta experienta, pai nu poti sa ai o experienta proasta cu un barbat de care ti-ar placea, eu cred ca nici nu l-a placut, de aia a si recunoscut repede sa scape de ala.
Ramane intrebarea de ce a ales ea calea asta? Aici a gresit. putea sa-i spuna sotului si poate gaseau alta cale impreuna.
Oricum tu deja incerci sa o ierti pentru ca simti ca poate fi iertata aceasta greseala, simti ca s-a profitat de ea si de momentul tensionat din cuplul vostru.

Felicitari ca v-ati impacat! :)

suflet pierdut, ai gandit f bine mai ales ca tu ai gresit, mergeti impreuna si fiti fericiti, nu mai conteaza ce a fost.
Pai vezi ca s-a simtit bine cand ala ii dadea atentie ? Adica exact ce tu nu i-ai dat, daca ii dadeai, nu se mai ajungea aici.
De fapt ai iertat pentru ca stii ca de la tine a pornit, asa ca nu vei mai face asta si o sa fie bine mereu, bravo pentru decizia ta.

Imi mentin parerea, hartuitorul nu e de vina, de fapt nu e hartuitor, nici o femeie nu se culca cu unu sa scape de el, asta e doar un motiv ca i-a placut de la inceput acel barbat, dar daca tu NoNumber vrei sa crezi asa, crezi asa, ti-am zis de ce si cum, sa vezi tu mai tarziu cum o sa fie, deocamdata esti tanar, crezi multe, speri multe.
Cand cineva este cu adevarat hartuit, acela nu doar ca nu se culca cu acela sau aceea, ci chiar reclama la politie incidentul, discuta cu familia, barbatul, deci daca intr-adevar nu vrea nimic cu acela.
Ai zis ca ea sa fi discutat cu barbatul sa vada ce face la o adica, pai s-a putut ?
Precis i-a zis de mai multe ori nemultumirea ei, iar el...nu si-a schimbat comportamentul, deci n-a mai zis nimic si a cautat ce nu a avut acasa, tot asa, nevrand sa rupa familia doar ptr asta, sperand probabil ca el sa-si revina.
Si uite ca asta s-a intamplat ! Acum or sa fie bine amandoi.
Au avut desula minte ca nici ea sa nu rupa familia ptr asta, dar nici el care si-a dat seama ca are vina.

Deci mai spun odata daca am spus, daca nu, zic acuma:
Ptr femei si barbati, nu mai fiti rai, egoisti, ai dracu, gelosi, posesivi, fiti buni, respectati-va partenerul de viata, dati atentie, comportati-va frumos, comunicati, satisfaceti si sexual si o sa vedeti ca rar se va intampla ca celalalt sa insele, tineti minte ca partenerul poate cauta mereu in alta parte ce nu are acasa !
Cine nu respecta asta, sa nu se mire de nimic, ce e aia cum tot aud la general "nu ma asteptam la asta", cum sa nu te astepti daca nu te comporti bine ?!