Dependenta de sex, chat cu baieti si virginitate

Salut. Am 22 ani si sunt un student foarte bun, am avut in liceu rezultate f bune la concursuri internationale, ceea ce profesorii si parintii numesc un elev/copil model. La suprafata cel putin, pentru ca din pacate nu am reusit niciodata sa vorbesc cu parintii mei despre sexualitatea mea. De obicei cand fac o pasiune pentru o fata, dureaza mult timp si imi ramane obsesiv in minte, ceea ce s-a intamplat in liceu, cand ma izolam in general de toata lumea pentru a invata si visam la tipa respectiva. Pentru ca ea m-a refuzat, plus izolarea, am inceput sa am perioade destul de lungi de depresie, iar in cele din urma am ajuns sa intru pe internet pt sex chat, pe mirc. Era comod si destul de rapid pentru a ma masturba, si era mai bine decat sa o fac singur, acasa, cel putin de partea cealalta era cineva. Si puteam sa imi pastrez fara probleme anonimatul.
Pe canalele acelea sunt foarte multi baieti si mai deloc fete. Si desi nu m-am simtit niciodata atras de vreun baiat, am inceput sa intru si pe canale gen bisex, gay. In perioada adolescentei, am devenit curios sa vad ce inseamna asta, si neavand cu cine sa discut, am continuat sa fac acelasi lucru, in stari depresive, si mai tarziu. Astazi, dupa 6 ani, intru in continuare pe chat cu baieti, stabilim eventual intalniri reale pe internet, apoi ma masturbez si renunt, inchid, nu ajung oricum sa ii intalnesc. Si nici nu vreau.
O singura data am avut o perioada in care eram f deprimat si am intalnit un baiat. Mi-a facut felatie, am ejaculat f repede pt ca eram excitat de acasa -sau poate am o disfunctie dar asta nu am deocamdata cum sa stiu, nu mi-a placut si am plecat fara sa se intample nimic altceva.
E singurul contact sexual pe care l-am avut vreodata. Cu baieti sau fete. Poate si pentru ca ma masturbez aproape zilnic, si pentru ca intru pe internet si rezolv mult mai usor, pentru ca am ales de prea multe ori fata gresita si am fost dezamagit... nu am incredere in mine sa cuceresc o fata draguta si sa uit de aceasta problema. Ba mai mult, nu stiu daca pot renunta de aceasta dependenta stupida de sex chat, care nu e doar nesanatoasa ci si ia mult timp.
Fara indoiala, aceasta problema si starile de neincredere si depresie imi afecteaza si relatiile cu prietenii si cei din jur.
Ce sa fac?

Am facut acest pas astazi pentru ca ieri am reusit sa vorbesc despre toata aceasta problema cu o prietena. Insa intr-adevar, parintilor mei deocamdata nu le pot spune. Va fi cam dificil la inceput sa am bani pentru consultatii, care oricum am inteles ca sunt foarte scumpe.
Deocamdata am o programare la un psihoterapeut pentru miercurea viitoare, sper sa fie bun. Oricum, pentru a scapa de dependenta nu este totusi nevoie de psihiatru, nu?

Necazul la noi este ca nu exista o educatie potrivita pentru a sti toata lumea cu ce anume se ocupa psihiatrul si cu ce psihologul si psihoterapeutul. de aceea majoritatea ajung, fara a fi nevoie, la psihiatru care, neavand o formatie psihoterapeutica, nu stie altceva decat sa administreze medicatie psihiatrica pt orice prolema, inclusiv / majorittatea / cele banale. astfel, multi pacienti ajung dependenti de farmacologie, fara sa aiba, in mod real, nici un fel de indicatie pt asta.
in afara acestui aspect, psihiatrii nu isi trimit pacientii la terapie pt ca astfel pierd o importanta, eventual vesnica sursa de venit. dar adevarul e ca foac, de multe ori, foarte mult rau. din nefericire, absolut toti pacientii care mi-au intrat in cabinet fusesera mai inai la psihiatru si m-am ingrozit sa aflu ca pt un banal atac de panica un facut tratamente abracadabrante de cate doi ani. in psihoterapie, medicatia este considerata ca un al treile participant la terapie. este extrem de trist.

o alta problema o reprezinta faptul ca psihoterapeuti exista nu foarte multi in tara asta, in schimb, foarte multi psihologi fara formare in psihoterapie si mai ales f multi nepsihologi se dau psihoterapeuti. orasele mici nu au psihoterapeuti, asa ca eventualii clienti au sanse mult mai mari sa intalneasca sarlatani. ca sa va feriti de astfel de specimene, cereti-i celui in cainetul caruia ajungeti dovada formarii intr/una din scolile de psihoterapie aprobate prin lege. este dreptul D-voastra de pacienti si obligatia respectivului de a demonstra ca functioneaza legal. daca va da la intors, nu ati nimerit unde treuia.

ps formarea in psihoterapie este o formare de lunga durata, postuniversitara. psihanaliza necesita cel mai mult timp (8-9 ani) deoarece este singura metoda care merge pana in inconstientul, adica in zona arhaica a istoriei personale. de aceea si rezultatele obtinute prin psihanaliza sunt vesnice sau, oricum, de durata infinit mai indelungata decat cele obtinute prin alte forme de terapie.

pps hipnoza NU este o forma de terapie, ci doar o metoda.

Avand in vedere ce a spus dl dr mai sus, adica penuria de psihoterapeuti si psihanalisti, ma gandesc de ce nu incerci sa vorbesti cu o profesionista a sexului si sa incerci rezolvarea practica, cu toate masurile de rigoare care se impun.
Nu e ceva de recomandat in general, dar in situatia ta nu prea ai de ales.
Nu poti face incercari cu o fata care poate te doreste sincer.
Vei vedea atunci daca poti avea sau nu un act sexual normal, poate ajutat de ea.
E mult mai usor decat sa discuti cu parintii, care nu vad cum te-ar putea ajuta.
Probabil ca le vei da o sarcina pe care nu vor putea sa o rezolve si se vor ingrijora.