Dezorientare in viata de cuplu - regasirea de sine
Salut,
Subiect: "Nu mai tin la tine ca atunci cand ne-am cunoscut prima ora, dar te iubesc"
numele meu este Andrei, am 29 de ani, si sunt casatorit de 5 ani (sotia este de aceeasi varsta cu mine). Eu o iubesc ca in prima zi daca nu chiar mai mult pot spune, insa de 5 luni de cand a schimbat pozizia in firma la care lucreaza s-a schimbat situatia dintre noi intr-un mod neplacut (stres, venit la ore tarzii - 21.00 de la servici etc)
Am avut parte de un eveniment neplacut cand am vazut-o 2 saptamani mult mai distantata de mine si nu intelegeam de ce, si am abordat-o insa rezultatul a fost ceva ce nu ma asteptam - mi-a spus ca in toti ani in care am fost casatoriti nu i-am dat foarte mare atentie la lucrurile minore - condiderate de mine (iesit cu role, mai mult excursii, mai mult timp pentrecut in vacanta etc) si am fost mult mai mult orientat in a cumpara un apartament, masina etc; si in consecinta in acest moment nu ma mai doreste, nu mai simte pentru mine ceea ce simtea inainte cand ne-am cunoscut - fapt pentru care acum facem sex de aproximativ 4 ori pe luna.
Sufar foarte mult avand in vedere ca stiu, ca sotia mea ma trateaza cu indiferenta, chiar daca fac totul posibil in ultimul timp sa lupt cu aceasta ideea si sa o faca sa-si recapete dorinta de a face dragste cu mine.
Am auzit ca multe cupluri au asftel de probleme, insa eu sunt de parere ca o astfel de probleme trebuie rezolvata in 2 si nu o singura persoana trebuie sa incerce sa o rezolve iar cealalata sa astepte ca ceva sa se intample.
Va rog sa-mi dati un sfat, pentru ca cu fiecare zi care trece sufar mai mult.
Multumesc,
Andrei
Subiect: "Nu mai tin la tine ca atunci cand ne-am cunoscut prima ora, dar te iubesc"
numele meu este Andrei, am 29 de ani, si sunt casatorit de 5 ani (sotia este de aceeasi varsta cu mine). Eu o iubesc ca in prima zi daca nu chiar mai mult pot spune, insa de 5 luni de cand a schimbat pozizia in firma la care lucreaza s-a schimbat situatia dintre noi intr-un mod neplacut (stres, venit la ore tarzii - 21.00 de la servici etc)
Am avut parte de un eveniment neplacut cand am vazut-o 2 saptamani mult mai distantata de mine si nu intelegeam de ce, si am abordat-o insa rezultatul a fost ceva ce nu ma asteptam - mi-a spus ca in toti ani in care am fost casatoriti nu i-am dat foarte mare atentie la lucrurile minore - condiderate de mine (iesit cu role, mai mult excursii, mai mult timp pentrecut in vacanta etc) si am fost mult mai mult orientat in a cumpara un apartament, masina etc; si in consecinta in acest moment nu ma mai doreste, nu mai simte pentru mine ceea ce simtea inainte cand ne-am cunoscut - fapt pentru care acum facem sex de aproximativ 4 ori pe luna.
Sufar foarte mult avand in vedere ca stiu, ca sotia mea ma trateaza cu indiferenta, chiar daca fac totul posibil in ultimul timp sa lupt cu aceasta ideea si sa o faca sa-si recapete dorinta de a face dragste cu mine.
Am auzit ca multe cupluri au asftel de probleme, insa eu sunt de parere ca o astfel de probleme trebuie rezolvata in 2 si nu o singura persoana trebuie sa incerce sa o rezolve iar cealalata sa astepte ca ceva sa se intample.
Va rog sa-mi dati un sfat, pentru ca cu fiecare zi care trece sufar mai mult.
Multumesc,
Andrei
11 comentarii
buna... eu sunt femeie . sunt si eu casatorita de 3 ani... nu am inca copii dar ne dorim.
dupa primul an de casnicie ne-am cumparat si noi apartament, masina noua.. si au intervenit insa rate la bani, stres, ore de lucru peste program astfel incat din punct de vedere al relatiilor de cuplu... sa zicem ca au mai scazut din frecventa... dar ne iubim mult si intervin si alte sentimente mai profunde decat nevoia sau dorinta de a face dragoste. intervine responsabilitatea in relatie, intervine respectul, cunoasterea celuilalt, nevoia de confort social.
nu ne temem nici unul din noi ca daca vezi tu nu mai facem dragoste la fel ca atunci cand stateam cu chirie si mergeam cu maxi. acum ne distantam... s-a schimbat doar situatia... si noi zicem in bine si cred ca dragostea dintre noi e mai profunda... si vb aia suntem tineri..eu am 29 de ani iar sotul meu 34..
asa ca nu iti fa griji doar pt asta... vb cu sotia ta, despre temerile tale, despre nevoile tale ca barbat... dar incearca sa o intelegi si pe ea... intr-o lume plina de griji, probabil ca ea daca ramane peste program o face pentru voi amandoi.. nu pt ea.. eu si sotul meu lucram in acelasi loc... si uneori stam si pana la 2 - 3 noaptea pt a finaliza unele sarcini...
in ziua de azi oamenii au si 2 sau chiar 3 job-uri. deci.. uneori nevoia de odihna te face sa lasi unele aspecte ale vietii de cuplu pe planul 2... cred ca cel mai bun sfat e sa aveti parte de comunicare... numai bine
dupa primul an de casnicie ne-am cumparat si noi apartament, masina noua.. si au intervenit insa rate la bani, stres, ore de lucru peste program astfel incat din punct de vedere al relatiilor de cuplu... sa zicem ca au mai scazut din frecventa... dar ne iubim mult si intervin si alte sentimente mai profunde decat nevoia sau dorinta de a face dragoste. intervine responsabilitatea in relatie, intervine respectul, cunoasterea celuilalt, nevoia de confort social.
nu ne temem nici unul din noi ca daca vezi tu nu mai facem dragoste la fel ca atunci cand stateam cu chirie si mergeam cu maxi. acum ne distantam... s-a schimbat doar situatia... si noi zicem in bine si cred ca dragostea dintre noi e mai profunda... si vb aia suntem tineri..eu am 29 de ani iar sotul meu 34..
asa ca nu iti fa griji doar pt asta... vb cu sotia ta, despre temerile tale, despre nevoile tale ca barbat... dar incearca sa o intelegi si pe ea... intr-o lume plina de griji, probabil ca ea daca ramane peste program o face pentru voi amandoi.. nu pt ea.. eu si sotul meu lucram in acelasi loc... si uneori stam si pana la 2 - 3 noaptea pt a finaliza unele sarcini...
in ziua de azi oamenii au si 2 sau chiar 3 job-uri. deci.. uneori nevoia de odihna te face sa lasi unele aspecte ale vietii de cuplu pe planul 2... cred ca cel mai bun sfat e sa aveti parte de comunicare... numai bine
Este intr-adevar greu de multe ori sa gestionam in cuplu toate prioritatile. Evident, si casa e importanta, si masina, si vacantele, si timpul liber...
Insa tot la fel de clar este ca stabilirea acestor prioritati trebuie facuta in doi in cadrul cuplului, intrucat altfel unul ia deciziile iar celalalt... e liber sa se supere, sa saboteze corabia (cuplul) cu alte cuvinte celuilalt nu-i ramane de multe ori decat optiunea de a fi sa nu de acord cu o decizie.
De multe ori, un partener poate spune: e LOGIC ca mai intai trebuie sa ne preocupam mai intai de casa ! Numai ca de obicei evolutia unui cuplu nu se bazeaza pe criterii logice, ci afective... (tocmai de aceea e necesar ca prioritatile in cuplu sa fie stabilite pe baza nevoilor AMBILOR parteneri... a da bani pe (inca) un concediu poate parea o tampenie din punct de vedere logic, dar pe termen lung se poate dovedi o alegere excelenta pentru soliditatea cuplului.
Viata voastra sexuala e numai efectul secundar al fostelor si actualelor tensiuni in cuplu. Ca atare ea se va putea schimba in mod real numai ca urmare a schimbarii modului in care se iau deciziile, si in care se obtine placerea in cuplu (vezi role, investitii in masina, casa).
Nu stiu daca ar fi o idee buna sa o iei prin surprindere in acest weekend sau in urmatorul cu o pereche noua de roti pentru role, sau cu o iesire din oras dar cred ca ar fi cazul sa creezi (sa creati ar fi mai corect, dar deocamdata tu esti cel care ai intrat aici pe forum) un mediu placut in care sa poti purta o discutie ne-incordata despre unde ati ajuns si ce optiuni aveti de acum incolo. Printre optiuni desigur poate fi si vizita la un psihoterapeut (bun) de la voi din oras, dar cel mai important lucru e sa reveniti in pozitia in care puteti discuta despre voi intr-un mod implicat dar relaxat.
Tu stii mai bine ce anume ar putea fi o surpriza blanda si placuta care sa deschida terenul catre o discutie despre optiuni.
Iar subiectul cu viata sexuala, lasa-l pentru putin mai incolo cand ai dovada ca poti (puteti) genera momente placute in cuplu si cand deja se vor fi acumulat o serie de astfel de momente in viitorul apropiat.
Toate cele bune,
Andrei Dumitrescu
Insa tot la fel de clar este ca stabilirea acestor prioritati trebuie facuta in doi in cadrul cuplului, intrucat altfel unul ia deciziile iar celalalt... e liber sa se supere, sa saboteze corabia (cuplul) cu alte cuvinte celuilalt nu-i ramane de multe ori decat optiunea de a fi sa nu de acord cu o decizie.
De multe ori, un partener poate spune: e LOGIC ca mai intai trebuie sa ne preocupam mai intai de casa ! Numai ca de obicei evolutia unui cuplu nu se bazeaza pe criterii logice, ci afective... (tocmai de aceea e necesar ca prioritatile in cuplu sa fie stabilite pe baza nevoilor AMBILOR parteneri... a da bani pe (inca) un concediu poate parea o tampenie din punct de vedere logic, dar pe termen lung se poate dovedi o alegere excelenta pentru soliditatea cuplului.
Viata voastra sexuala e numai efectul secundar al fostelor si actualelor tensiuni in cuplu. Ca atare ea se va putea schimba in mod real numai ca urmare a schimbarii modului in care se iau deciziile, si in care se obtine placerea in cuplu (vezi role, investitii in masina, casa).
Nu stiu daca ar fi o idee buna sa o iei prin surprindere in acest weekend sau in urmatorul cu o pereche noua de roti pentru role, sau cu o iesire din oras dar cred ca ar fi cazul sa creezi (sa creati ar fi mai corect, dar deocamdata tu esti cel care ai intrat aici pe forum) un mediu placut in care sa poti purta o discutie ne-incordata despre unde ati ajuns si ce optiuni aveti de acum incolo. Printre optiuni desigur poate fi si vizita la un psihoterapeut (bun) de la voi din oras, dar cel mai important lucru e sa reveniti in pozitia in care puteti discuta despre voi intr-un mod implicat dar relaxat.
Tu stii mai bine ce anume ar putea fi o surpriza blanda si placuta care sa deschida terenul catre o discutie despre optiuni.
Iar subiectul cu viata sexuala, lasa-l pentru putin mai incolo cand ai dovada ca poti (puteti) genera momente placute in cuplu si cand deja se vor fi acumulat o serie de astfel de momente in viitorul apropiat.
Toate cele bune,
Andrei Dumitrescu
In primul rand va multumesc pentru gandurile impartasite.
In al doilea rand vreau sa mai adaug ceva la cele spuse. De cand am avut discutia aceea deschis cu sotia, am incercat sa organizez iesiri din oras, sa mergem cu rolele etc - lucruri pe care si le dorea insa raspunsul a fost pe langa faptul ca ne-am simtit bine - "ma sufoci"
Un lucru poat logic avand in vedere ca aceste lucruri au venit toate deodata (ex. prgatire o cina romantica acasa, vin, lumanari etc). Toate acestea le-am facut din placere si o sa le mai fac din placere nu stiu - este o enigma pentru mine - de ce nu le-am bagat mai devreme inseama.
Acum incerc sa-i dau mai mare atentie modului in care reactioneaza, in care simte anumite lucruri, incerc sa-i ofer atentia pe care o dorea.
Insa am primit "ma simt sub lupa"
Sunt constient ca raspunsul la ceea ce incerc sa ofer acum o sa-l primesc mai tarziu. Insa ce facem cum faptul ca atunci cand vrei sa ajuti persoana iubita poate exagerezi, poate dandu-i ceea ce doreste ii creezi un disconfort ? Cum ramane cu celalalt partener care a semnalat problema in sensul ca trebuie rezolvata si nu mai are puterea de participa in rezolvarea ei sau poate nu doreste ? Cum ramane cu cel care incearca sa faca tot posibilul sa puna o relatie pe picioare si nu vede decat raceala in partea cealalta ?
In al doilea rand vreau sa mai adaug ceva la cele spuse. De cand am avut discutia aceea deschis cu sotia, am incercat sa organizez iesiri din oras, sa mergem cu rolele etc - lucruri pe care si le dorea insa raspunsul a fost pe langa faptul ca ne-am simtit bine - "ma sufoci"
Un lucru poat logic avand in vedere ca aceste lucruri au venit toate deodata (ex. prgatire o cina romantica acasa, vin, lumanari etc). Toate acestea le-am facut din placere si o sa le mai fac din placere nu stiu - este o enigma pentru mine - de ce nu le-am bagat mai devreme inseama.
Acum incerc sa-i dau mai mare atentie modului in care reactioneaza, in care simte anumite lucruri, incerc sa-i ofer atentia pe care o dorea.
Insa am primit "ma simt sub lupa"
Sunt constient ca raspunsul la ceea ce incerc sa ofer acum o sa-l primesc mai tarziu. Insa ce facem cum faptul ca atunci cand vrei sa ajuti persoana iubita poate exagerezi, poate dandu-i ceea ce doreste ii creezi un disconfort ? Cum ramane cu celalalt partener care a semnalat problema in sensul ca trebuie rezolvata si nu mai are puterea de participa in rezolvarea ei sau poate nu doreste ? Cum ramane cu cel care incearca sa faca tot posibilul sa puna o relatie pe picioare si nu vede decat raceala in partea cealalta ?
Buna, vandrei
si eu am pb. de genul acesta (eu sant femeie), poate citesti la ceea ce am scris eu.
In primul rand incearca sa comunici cu ea, este cel mai important lucru intr-o relatie.Si sotul meu spune acelasi lucru :ma sufoci si m-ai sufocat tot timpul.
Este f. important, stiu ca este f. greu dar las-o mai libera, comunica cu ea dar fara sa o sufoci, fara sa se simta presata, dar las-o o vreme mai libera, si urmareste-i reactia.
Noi santem impreuna de 10 ani si avem copii impreuna si toata viata mea am fost trup si suflet ptr. familia mea, iar acum de 4luni de cand avem pb. constat cu stupoare ca ultimii3ani , spune el, au fost ptr. el un chin.La fel imi reproseaza si el ca lucrurile marunte l-au indepartat treptat de mine.Din pacate (ptr. mine)el si-a gasit"coltisorul linistit"pe mess cu o fota colega, dupa care se pare ca si-a pirdut capul.Nici eu nu stiu ce sa ma mai fac ptr. ca si in ziua de azi l-am prins ca vorbeste cu ea, cu toate ca mi-a spus ca a terminat cu ea.Ma minte si ma umileste.Sufar pentru ca il mai iubesc si pe deasupra avem si copii.
Este f. greu sa vezi ca persoana pe care o iubesti si pe care pana ieri ai crezut ca iti impartaseste sentimentele se indeparteaza de tine, desi tu faci tot ce poti ca sa-i faci pe plac.Cred ca noi iubim prea posesiv iar persoana de langa noi doreste mai multa libertate, ceea ce contravine cu felul nostru de a fi.
Te sfatuiesc, cu toate ca iti este greu incearca sa o lasi o vreme in pace, nu o mai "sufoca "ptr. ca ai sa o indepartezi si mai tare de tine.
Eu din pacate nu am reusit sa fiu indiferenta si pe zi ce trece il vad ca este tot mai departe si mai distant.Ptr. mine este valabila vorba "teoria ca teoria dar practica ne omoara".Teoretic stiu ce sa fac dar practic nu pot sa fiu indiferenta la ceea ce face.
Poate tu ai sa reusesti swa fi indiferent si sa comunici si sa-i spui ceea ce te doare dar sa nu insisti, nu o sufoca o vreme vezi reactia ei.
si eu am pb. de genul acesta (eu sant femeie), poate citesti la ceea ce am scris eu.
In primul rand incearca sa comunici cu ea, este cel mai important lucru intr-o relatie.Si sotul meu spune acelasi lucru :ma sufoci si m-ai sufocat tot timpul.
Este f. important, stiu ca este f. greu dar las-o mai libera, comunica cu ea dar fara sa o sufoci, fara sa se simta presata, dar las-o o vreme mai libera, si urmareste-i reactia.
Noi santem impreuna de 10 ani si avem copii impreuna si toata viata mea am fost trup si suflet ptr. familia mea, iar acum de 4luni de cand avem pb. constat cu stupoare ca ultimii3ani , spune el, au fost ptr. el un chin.La fel imi reproseaza si el ca lucrurile marunte l-au indepartat treptat de mine.Din pacate (ptr. mine)el si-a gasit"coltisorul linistit"pe mess cu o fota colega, dupa care se pare ca si-a pirdut capul.Nici eu nu stiu ce sa ma mai fac ptr. ca si in ziua de azi l-am prins ca vorbeste cu ea, cu toate ca mi-a spus ca a terminat cu ea.Ma minte si ma umileste.Sufar pentru ca il mai iubesc si pe deasupra avem si copii.
Este f. greu sa vezi ca persoana pe care o iubesti si pe care pana ieri ai crezut ca iti impartaseste sentimentele se indeparteaza de tine, desi tu faci tot ce poti ca sa-i faci pe plac.Cred ca noi iubim prea posesiv iar persoana de langa noi doreste mai multa libertate, ceea ce contravine cu felul nostru de a fi.
Te sfatuiesc, cu toate ca iti este greu incearca sa o lasi o vreme in pace, nu o mai "sufoca "ptr. ca ai sa o indepartezi si mai tare de tine.
Eu din pacate nu am reusit sa fiu indiferenta si pe zi ce trece il vad ca este tot mai departe si mai distant.Ptr. mine este valabila vorba "teoria ca teoria dar practica ne omoara".Teoretic stiu ce sa fac dar practic nu pot sa fiu indiferenta la ceea ce face.
Poate tu ai sa reusesti swa fi indiferent si sa comunici si sa-i spui ceea ce te doare dar sa nu insisti, nu o sufoca o vreme vezi reactia ei.
Cum ramane cu cel care incearca sa faca tot posibilul sa puna o relatie pe picioare si nu vede decat raceala in partea cealalta ?
La fel este si la mine, nu as vrea sa te dezamagesc dar poate a intrvenit o alta persoana.Trebuie dupa cum am mai spus sa fii indiferent, stiu ca este fff greu(eu de ex. nu reusesc)dar este important sa nu te vada ca suferi.Indiferenta doare, dupa cum bine vezi.Daca insisti nu vei face altceva decat sa o indepartezi.Incearca sa-i intorci cu aceaiasi moneda.
Mult succes si sa fi tare!!
La fel este si la mine, nu as vrea sa te dezamagesc dar poate a intrvenit o alta persoana.Trebuie dupa cum am mai spus sa fii indiferent, stiu ca este fff greu(eu de ex. nu reusesc)dar este important sa nu te vada ca suferi.Indiferenta doare, dupa cum bine vezi.Daca insisti nu vei face altceva decat sa o indepartezi.Incearca sa-i intorci cu aceaiasi moneda.
Mult succes si sa fi tare!!
"poate a intervenit o alta persoana" sunt sigur ca nu - si m-a asigurat si ea. Ea a discutat aceasta problema impreuna cu nasa noastra, si la sfaturile ei a vorbit cu mine. Dupa care am vorbit cu totii nasi - fini, o discutie echilibrata si matura asupra problemei.
Din punctul meu de vedere, trebuie sa incerc sa nu iau in tragic acest eveniment, si sa incerc sa-l tratez cu rabdare si discernamant, insa sunt atatea intrebari si temeri incat uneori imi este frica sa ma gandesc.
Eu am ingredere in sotia mea - 100% si aici nu este loc de indoiala; de aceea incerc sa lupt sa o readuc la mine.
Nu vreau sa acuz pe nimeni, insa eu unul in ultima perioada mi-am dat seama ca nimic in lumea asta nu conteaza mai mult ca familia. Celelalte lucruri masina, casa, cariera sunt lucruri complementare si absout trecatoare. Ce este in sufletul omului, ce lasa in urma lui in sufletele celor din jur poate si nu poate ci sigur asta conteaza.
Cand ne-am casatorit ea isi dorea un copil dar datorita faptului ca alergam toata ziua la servici si veneam seara tarziu, am fost prea orb sa vad lucrurile spuse mai sus, si am amanat loarea deciziei. Acum, roata s-a intors eu imi doresc si ea nu-si mai doreste (cel putin pana acum 4 luni ne faceam planuri de a face un copil in 2009), sau cel putin mi-a spus ca nu este pregatita (ii este foarte mare teama de un copil, tin acum mult la cariera ei si mai este si acest lucru despre care v-am spus ca mi l-a marturisit).
Ceea ce este straniu si nu-mi pot explica cum de nu am vazut in acest timp lucrurile astea asa "marunte" pe care le ravnea si nu le-am tratat cum dorea ea sa le tratez. Nu ca nu as fi putut face. am fost orb si poare pentru asta.
Se pote intampla oricui acest lucru eu ii spun ratacire, si trebuie sa-l facem pe celalalt sa ne regaseasca. nu stiu nu sunt filosof, sunt un sot care in acest moment ar face totul pentru a readuce zambetul si fericirea sotiei alaturi de el.
Din punctul meu de vedere, trebuie sa incerc sa nu iau in tragic acest eveniment, si sa incerc sa-l tratez cu rabdare si discernamant, insa sunt atatea intrebari si temeri incat uneori imi este frica sa ma gandesc.
Eu am ingredere in sotia mea - 100% si aici nu este loc de indoiala; de aceea incerc sa lupt sa o readuc la mine.
Nu vreau sa acuz pe nimeni, insa eu unul in ultima perioada mi-am dat seama ca nimic in lumea asta nu conteaza mai mult ca familia. Celelalte lucruri masina, casa, cariera sunt lucruri complementare si absout trecatoare. Ce este in sufletul omului, ce lasa in urma lui in sufletele celor din jur poate si nu poate ci sigur asta conteaza.
Cand ne-am casatorit ea isi dorea un copil dar datorita faptului ca alergam toata ziua la servici si veneam seara tarziu, am fost prea orb sa vad lucrurile spuse mai sus, si am amanat loarea deciziei. Acum, roata s-a intors eu imi doresc si ea nu-si mai doreste (cel putin pana acum 4 luni ne faceam planuri de a face un copil in 2009), sau cel putin mi-a spus ca nu este pregatita (ii este foarte mare teama de un copil, tin acum mult la cariera ei si mai este si acest lucru despre care v-am spus ca mi l-a marturisit).
Ceea ce este straniu si nu-mi pot explica cum de nu am vazut in acest timp lucrurile astea asa "marunte" pe care le ravnea si nu le-am tratat cum dorea ea sa le tratez. Nu ca nu as fi putut face. am fost orb si poare pentru asta.
Se pote intampla oricui acest lucru eu ii spun ratacire, si trebuie sa-l facem pe celalalt sa ne regaseasca. nu stiu nu sunt filosof, sunt un sot care in acest moment ar face totul pentru a readuce zambetul si fericirea sotiei alaturi de el.
Nu trebiue sa te superi pe mine ca ti-am spus ca poate a intervenit o alta persoana, dar eu incercam sa-ti spun ca exact la fel a reactionat si sotul meu spunea ca este prea sufocat, ca el a cedat prea mult...El spune ca din cauza ca s-a simtit prea sufocat a gasit un refugiu in mess cu o fosta colega cu care si azi este in legatura, si ca doar eu sant vinovata.
Probabil ca sotia ta se simte si ea prea "tinuta sub lupa"si de aceea reactioneaza asa.Trebuie doar sa poti sa-i dai libertatea pe care ti-o cere pentru ca altfel o pierzi.Eu din pacate nu am putut sa procedez asa si simt cum se departeaza pas cu pas.
Esti un suflet bun si meriti sa ai parte de multa fericire.Trebuie doar sa sti cum sa o faci sa inteleaga cat de mult o iubesti.
Nici eu nu imi dau seama cum am reusit sa nu vad lucrurile "marunte"care ne-au adus in situatia actuala.Trebuie sa ai rabdare si sa lasi timpul sa treaca ptr. ca timpul este cel mai bun sfatuitor.Ai nevoie de multa rabdare, intelepciune si incredere.
Important este ca sa existe o comunicare reala intre voi.
"A comunica nu inseamna doar sa-i spui celuilalt ce ai facut intr-o zi sau o simpla idee care ti-a trecut prin minte. Inseamna sa transmiti si sa intelegi emotii si ganduri, pentru ca fiecare in parte sa inteleaga sistemul de gandire a celuilalt, cat si felul in care simte.
Prin urmare, in momentul in care nu-l mai asculti sau nu te mai asculta, se instaleaza o tacere intre voi, intre mintile si sufletele voastre. Posibil sa vorbiti toata ziua si totusi sa nu va spuneti nimic cu adevarat! Daca va povestiti unul altuia tot felul de lucruri si asta nu are nici un fel de impact asupra voastra si nu transmite nimic, nu mai e vorba de comunicare"
Probabil ca sotia ta se simte si ea prea "tinuta sub lupa"si de aceea reactioneaza asa.Trebuie doar sa poti sa-i dai libertatea pe care ti-o cere pentru ca altfel o pierzi.Eu din pacate nu am putut sa procedez asa si simt cum se departeaza pas cu pas.
Esti un suflet bun si meriti sa ai parte de multa fericire.Trebuie doar sa sti cum sa o faci sa inteleaga cat de mult o iubesti.
Nici eu nu imi dau seama cum am reusit sa nu vad lucrurile "marunte"care ne-au adus in situatia actuala.Trebuie sa ai rabdare si sa lasi timpul sa treaca ptr. ca timpul este cel mai bun sfatuitor.Ai nevoie de multa rabdare, intelepciune si incredere.
Important este ca sa existe o comunicare reala intre voi.
"A comunica nu inseamna doar sa-i spui celuilalt ce ai facut intr-o zi sau o simpla idee care ti-a trecut prin minte. Inseamna sa transmiti si sa intelegi emotii si ganduri, pentru ca fiecare in parte sa inteleaga sistemul de gandire a celuilalt, cat si felul in care simte.
Prin urmare, in momentul in care nu-l mai asculti sau nu te mai asculta, se instaleaza o tacere intre voi, intre mintile si sufletele voastre. Posibil sa vorbiti toata ziua si totusi sa nu va spuneti nimic cu adevarat! Daca va povestiti unul altuia tot felul de lucruri si asta nu are nici un fel de impact asupra voastra si nu transmite nimic, nu mai e vorba de comunicare"
vandrei,
Asa cum ai remarcat intr-un mesaj anterior, cuvantul de ordine in cazul tau trebuie sa fie...rabdare.
Rabdare ca sa permiti re-sincronizarea cu ritmul partenerei tale.
Incercarea de a face tot ce nu ai facut - dintr-o data sau intr-un timp foarte scurt cu siguranta da senzatia de sufocare si poate mai ales de "na, ia ce-ti doreai"...
Re-sincronizarea implica si gasirea unui lucru NOU care ar putea sa-i placa in mod real... si care sa nu para a fi o incercare mecanica de a-i oferi ceea ce-si doreste. Dupa cate spui, rolele si le-a dorit la un moment dat, vacanta intr-un anume loc tot la fel, intr-un anume moment dat...
Oare ce si-ar putea dori...acum ?
Hmmm...
Andrei
Asa cum ai remarcat intr-un mesaj anterior, cuvantul de ordine in cazul tau trebuie sa fie...rabdare.
Rabdare ca sa permiti re-sincronizarea cu ritmul partenerei tale.
Incercarea de a face tot ce nu ai facut - dintr-o data sau intr-un timp foarte scurt cu siguranta da senzatia de sufocare si poate mai ales de "na, ia ce-ti doreai"...
Re-sincronizarea implica si gasirea unui lucru NOU care ar putea sa-i placa in mod real... si care sa nu para a fi o incercare mecanica de a-i oferi ceea ce-si doreste. Dupa cate spui, rolele si le-a dorit la un moment dat, vacanta intr-un anume loc tot la fel, intr-un anume moment dat...
Oare ce si-ar putea dori...acum ?
Hmmm...
Andrei
poate trece si ea prin momente de dubii ca ale tale, doar ca nu le face publice, sau e atat de ocupata, incat nu mai are timp sa despice firul de par in patru.ati pierdut ceva pe parcurs.si nu stii ce.in general sintem complementari unii altora, nu mai cred in sufletele pereche.femeile isi doresc multe, dar se asteapta ca sotii lor sa stie ce sa ofere.de aici dezamagirea.mult succes in continuare
draga vandrei am vazut ca ultima ta postare e de aproape un an si. si sincer as fi tare curios cum te-ai mai descurcat si ce ai reusit sa construiesti, intrucat cumva sunt si eu intr-o situatie asemanatoare. Nu vreau sa o detaliez pentru ca forumul asta e pentru tine, dar sunt curios daca strategia pe care vreaus a o adopt va da roade sau nu. Normal ca se pune problema de la individ la individ si de la cuplu la cuplu, plus ca eu nu am avut puterea ta de a fi asa constructiv ci mai degraba districtiv. Succes si astept sa reapari cu o postare.
da.,
si eu sunt in aceiasi oala, nu cred ca femeile inseala sau cum vor ele sa spuna " a fost un simplu flirt " din cauza neglijentei noastre, din cauza faptului ca nu mai suntem atenti la micile placeri ale lor, sunt simple motive, explicatii sau cum vreti voi sa le numiti, nu, inseala pentru ca au asta in sange, in natura lor, mereu isi doresc lucrurile sau persoanele pe care nu le au, nu le pot atinge, totdeauna sunt fascinate de persoanele care din punct de vedere emotional sunt departe de ele. Daca ne-ar iubi si am trece prin momente grele ale vietii atunci ar fi capabile de sacrificiu, ar fi in stare de orice pentru a recapata dragostea noastra, capabile sa ne invarta pe deget pentru a redobandi ce este al lor. Trebuie ignorate, lasate in pace sa atinga varfurile inalte la care aspira si totodata sa traiasca si dezamagirea finala, asa trebuie procedat,. Este foarte greu atunci cand iubesti pe cineva dar asta este singura cale, paradoxul este ca atunci cand va trai marea dezamagire si va avea nevoie de mine, eu cel putin, s-ar putea sa nu mai am nimic pentru ea , obosit de atata lupta si neincredere.Totdeauna am spus ca o femeie care iubeste si vrea, face din aproapele ei orice, numai sa vrea.
cu stima si respect !
si eu sunt in aceiasi oala, nu cred ca femeile inseala sau cum vor ele sa spuna " a fost un simplu flirt " din cauza neglijentei noastre, din cauza faptului ca nu mai suntem atenti la micile placeri ale lor, sunt simple motive, explicatii sau cum vreti voi sa le numiti, nu, inseala pentru ca au asta in sange, in natura lor, mereu isi doresc lucrurile sau persoanele pe care nu le au, nu le pot atinge, totdeauna sunt fascinate de persoanele care din punct de vedere emotional sunt departe de ele. Daca ne-ar iubi si am trece prin momente grele ale vietii atunci ar fi capabile de sacrificiu, ar fi in stare de orice pentru a recapata dragostea noastra, capabile sa ne invarta pe deget pentru a redobandi ce este al lor. Trebuie ignorate, lasate in pace sa atinga varfurile inalte la care aspira si totodata sa traiasca si dezamagirea finala, asa trebuie procedat,. Este foarte greu atunci cand iubesti pe cineva dar asta este singura cale, paradoxul este ca atunci cand va trai marea dezamagire si va avea nevoie de mine, eu cel putin, s-ar putea sa nu mai am nimic pentru ea , obosit de atata lupta si neincredere.Totdeauna am spus ca o femeie care iubeste si vrea, face din aproapele ei orice, numai sa vrea.
cu stima si respect !
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 3trebuie sa-l accepta asa cum e si sa sper ca poate intr-o zi se va schimaba?
- 6ajutor! casatorie neconsumata
- 3Cer un sfat de prim ajutor... risc sa pierd casnicia
- 12vreau sa imi salvez casnica in prag de divord
- 21Problemele din viata noastra au mereu solutii
- 6Casnicie aproape pierduta
- 7Prietena mea nu mai tine la mine cum tinea
- 19sotia ma respinge
- 3dupa nunta viata a devenit un cosmar
- 2Cum sa-mi salvez relatia ?
- 3Prima dragoste (continuare)
- 4sfarsitul unei casnicii?
- 22Ce as putea sa mai fac, pentru a avea o a doua sansa?
- 4din intamplare ca este sau a fost infestat cu sifilis
- 7Am nevoie de un sfat. Este el nebun sau o iau eu razna?
- 8Indragostita de altcineva, sau doar o iluzie? Pe cine sa aleg?
- 6sunt exagerat de gelos si m-am despartit de ea...
- 5cum sa-mi continui viata fara el?
- 531Casatorit, 2 copii. Sotia ma respinge.
Mai multe informații despre: Viata de cuplu Relatia de cuplu
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: