Fericirea scade riscul bolilor cardiovasculare (studiu)
A apărut un studiu care va face fără îndoială plăcere oamenilor fericiţi şi care ar putea fi un necaz în plus pentru cei care suferă de depresie sau anxietate. Cercetători britanici au desfăşurat un studiu pe aproape 8.000 de funcţionari englezi (cu vârsta medie de 49 de ani), în urma căruia afirmă că fericirea sau mulţumirea are efecte benefice asupra inimii şi a vaselor sanguine care o alimentează, scrie Le Point.
Rezultatele studiului sunt publicate online de European Heart Journal. Funcţionarii au răspuns la un chestionar despre şapte aspecte specifice ale vieţii lor zilnice: relaţiile amoroase, timpul liber, nivelul de trai, profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea. Li s-a cerut să-şi aprecieze gradul de satisfacţie în fiecare din domeniile menţionate, pe o scară de la 1 ('foarte nemulţumit') la 7 ('foarte mulţumit'). Notele de la fiecare rubrică au fost combinate pentru a da o cifră medie a satisfacţiei în privinţa vieţii în ansamblu. Au fost apoi trecute în revistă dosarele medicale ale pacienţilor pentru a vedea care decese pot fi puse în legătură cu boli coronariene, crize cardiace neletale şi angine pectorale, pe o perioadă de circa şase ani.
Potrivit cercetătorilor, nivelurile crescute de satisfacţie în viaţă determină o scădere cu 13% a riscului unei afecţiuni coronariene faţă de nivelurile joase. Atât la bărbaţi, cât şi al femei, patru domenii par a fi în legătură mai strânsă cu riscul cardiovascular: profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea (nu şi relaţiile amoroase, timpul liber sau nivelul de trai).
Rezultatele nu-l miră pe profesorul Nicolas Danchin, cardiolog la spitalul european 'Georges Pompidou' (Paris). 'Se ştie de multă vreme că depresia şi anxietatea sunt factori reali de risc pentru bolile cardiovasculare şi că stresul acut provoacă infarcturi ale miocardului. Au dovedit-o diferite studii epidemiologice', spune specialistul. În schimb, descoperirea efectelor benefice ale unei stări psihologice 'pozitive' este mai recentă şi merită să fie aprofundată.
Există totuşi o întrebare la care nimeni nu poate răspunde încă: Efectul pozitiv al satisfacţiei este real ori contează numai absenţa unui efect negativ atunci când persoanele în cauză nu sunt nici depresive, nici anxioase?, încheie Le Point.
_
Sursa: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", partenerul Romedicului pe secţiunea de Noutăţi şi Ştiri medicale.
Rezultatele studiului sunt publicate online de European Heart Journal. Funcţionarii au răspuns la un chestionar despre şapte aspecte specifice ale vieţii lor zilnice: relaţiile amoroase, timpul liber, nivelul de trai, profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea. Li s-a cerut să-şi aprecieze gradul de satisfacţie în fiecare din domeniile menţionate, pe o scară de la 1 ('foarte nemulţumit') la 7 ('foarte mulţumit'). Notele de la fiecare rubrică au fost combinate pentru a da o cifră medie a satisfacţiei în privinţa vieţii în ansamblu. Au fost apoi trecute în revistă dosarele medicale ale pacienţilor pentru a vedea care decese pot fi puse în legătură cu boli coronariene, crize cardiace neletale şi angine pectorale, pe o perioadă de circa şase ani.
Potrivit cercetătorilor, nivelurile crescute de satisfacţie în viaţă determină o scădere cu 13% a riscului unei afecţiuni coronariene faţă de nivelurile joase. Atât la bărbaţi, cât şi al femei, patru domenii par a fi în legătură mai strânsă cu riscul cardiovascular: profesia, familia, viaţa sexuală şi identitatea (nu şi relaţiile amoroase, timpul liber sau nivelul de trai).
Rezultatele nu-l miră pe profesorul Nicolas Danchin, cardiolog la spitalul european 'Georges Pompidou' (Paris). 'Se ştie de multă vreme că depresia şi anxietatea sunt factori reali de risc pentru bolile cardiovasculare şi că stresul acut provoacă infarcturi ale miocardului. Au dovedit-o diferite studii epidemiologice', spune specialistul. În schimb, descoperirea efectelor benefice ale unei stări psihologice 'pozitive' este mai recentă şi merită să fie aprofundată.
Există totuşi o întrebare la care nimeni nu poate răspunde încă: Efectul pozitiv al satisfacţiei este real ori contează numai absenţa unui efect negativ atunci când persoanele în cauză nu sunt nici depresive, nici anxioase?, încheie Le Point.
_
Sursa: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", partenerul Romedicului pe secţiunea de Noutăţi şi Ştiri medicale.
2 comentarii
Buna ziua! Mi-ati mai dat sfaturi in legutura cu crize de dispnee.Va rog daca puteti sa-mi explicati din ce cauza imi apar niste aritmii f urate care ma sperie mult. Pur si simplu brusc simpt o bataie f ciudata, nici nu stiu cum s-o explic, parca mi-ar flutura inima, iar in acel moment am senzatia ca voi muri, apoi bate tare si f neregulat. Nu beau cafea, nu consum alcool, nu fumez, poate mananc mai sarat. Am mers la numerosi cardiologi care mi-au facut ecografie cardiaca si electrocardiograma si mi-au spus ca totul e bine, Numai ca in acele momente nu simt acea aritmie sau ce o fi. De palpitatii sufar de vreo 20 de ani, din cauza unei spaime faceam tahicardii f dese, dar incet incet au disparut. Sunt obisnuita cu palpitatii, dar atunci cand simt acea zvacnitura ma panichez f tare. Se poate muri din asa ceva? A mai patit cineva asa?
Sărut mâna!
Stimată dră/dnă angela42, dacă aţi consultat numeroşi cardiologi care, în urma realizării unor teste specifice (EKG, eco doppler etc.), v-au spus că inima dv. este okay din punct de vedere morfo-structural, atunci aşa este.
Problemele dv. cu inima - în principal eretismul cardiac (palpitaţiile, bătăile de inimă cu amplitudine mare etc.) pot să vă fie produse de o nevroză cardiacă, atenţie!
Nevroza cardiacă, aşa numita nevroză viscero-vegetativă, de obicei, nu este determinată de o boală organică propriu-zisă a inimii, ci este determinată, în principal, de unii triggeri - factori declanşatori - cum ar fi: stresul, suprasolicitarea, zgomotul, poluarea (de anumite tipuri) etc., triggeri la care anumite organisme umane au un prag de suportabilitate/toleranţă scăzut, datorită unei hipersensibilităţi înăscute sau dobândite pe parcursul vieţii.
Persoana care suferă de nevroză cardiacă se poate trata în funcţie de cauzalitatea care stă la baza inducerii nevrozei. De regulă poate face psihoterapie cognitiv-comportamentală strict cu/în scopul de a învăţa să-şi educe sistemul mentalo-psihic (sistem compus din gândire şi rang de sentimente/emoţii), pentru a putea, în prezent sau în viitor, să reacţioneze în stil adaptogen faţă de stres, anxietate, oboseală şi (pre-)traumă, adică să îşi crească psiho-emoţional rezistenţa faţă de principalii parametrii care pot crea una sau mai multe breşe în sănătatea organismului, lăsând astfel loc să se instaleze nevroza cardiacă, printre altele, şi nu numai.
Şi, bineînţeles, persoana respectivă se poate trata apelând la ajutorul unui medic fitoterapeut.
Remediul Passisclerotin este foarte bun pentru inimă. Vă poate ajuta foarte mult. Documentaţi-vă cu privire la el.
http://forum.romedic.ro/prod/Passisclerotin, __un_supliment_foarte_eficient_pentru
_inima, __psihic_si_nu_numai_063880.html
Consultaţi medicul!
Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Toate cele bune, cu iubire creştină şi respect,
Mr. Nick
Stimată dră/dnă angela42, dacă aţi consultat numeroşi cardiologi care, în urma realizării unor teste specifice (EKG, eco doppler etc.), v-au spus că inima dv. este okay din punct de vedere morfo-structural, atunci aşa este.
Problemele dv. cu inima - în principal eretismul cardiac (palpitaţiile, bătăile de inimă cu amplitudine mare etc.) pot să vă fie produse de o nevroză cardiacă, atenţie!
Nevroza cardiacă, aşa numita nevroză viscero-vegetativă, de obicei, nu este determinată de o boală organică propriu-zisă a inimii, ci este determinată, în principal, de unii triggeri - factori declanşatori - cum ar fi: stresul, suprasolicitarea, zgomotul, poluarea (de anumite tipuri) etc., triggeri la care anumite organisme umane au un prag de suportabilitate/toleranţă scăzut, datorită unei hipersensibilităţi înăscute sau dobândite pe parcursul vieţii.
Persoana care suferă de nevroză cardiacă se poate trata în funcţie de cauzalitatea care stă la baza inducerii nevrozei. De regulă poate face psihoterapie cognitiv-comportamentală strict cu/în scopul de a învăţa să-şi educe sistemul mentalo-psihic (sistem compus din gândire şi rang de sentimente/emoţii), pentru a putea, în prezent sau în viitor, să reacţioneze în stil adaptogen faţă de stres, anxietate, oboseală şi (pre-)traumă, adică să îşi crească psiho-emoţional rezistenţa faţă de principalii parametrii care pot crea una sau mai multe breşe în sănătatea organismului, lăsând astfel loc să se instaleze nevroza cardiacă, printre altele, şi nu numai.
Şi, bineînţeles, persoana respectivă se poate trata apelând la ajutorul unui medic fitoterapeut.
Remediul Passisclerotin este foarte bun pentru inimă. Vă poate ajuta foarte mult. Documentaţi-vă cu privire la el.
http://forum.romedic.ro/prod/Passisclerotin, __un_supliment_foarte_eficient_pentru
_inima, __psihic_si_nu_numai_063880.html
Consultaţi medicul!
Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Toate cele bune, cu iubire creştină şi respect,
Mr. Nick
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune: