Gandire Defectuoasa

Buna, numele meu e David si sufar de niste probleme de cand eram mic, aveam impresia ca daca gandesc un lucru rau despre cineva se va intampla si pur si simplu imi zburau ganduri rele despre persoanele drage, dumnezeu..., , Il urasc pe Dumnezeu, , era un gand care imi venea deoarece cred ca acea era frica mea, sa nu cred in Dumnezeu ca se pot intampla lucruri rele cu demoni etc.Aceste stari si ganduri m-au lasat o perioada...cativa ani, ele mai apareau de sarbatori si cand petreceam mult timp singur, adica fara foarte mult contact cu prietenii, familia, eu sunt o persoana care petrece foarte mult timp in fata pc-ului nu sunt o pers foarte sociabila.iar acum toate aceste ganduri au revenit mult mai puternice, nu am fost la scoala vreo 2 zile, si totusi avand activitate in fata pc-ului creierul era ocupat cu aceste ganduri.pur si simplu mi-au venit gandurile din copilarie, totul, , cu Dumnezeu, cu demoni, eu tin minte cam toate chestiile negative, imi amintesc un film horror de acum 3 ani cu nu stiu ce tortura...si imi vin ganduri negative cu persoane drage care patesc acele chestii cu tortura.iar ideea e ca tot ce gandesc creierul meu crede, desi sunt constient ca e ireal si ca doar eu m-am gandit...Acum cateva zile mergeam pe strada, eram doar eu singur si ma gandeam daca ar fi posibil sa fie cineva in spatele meu, sa ma urmareasca, sa se uite la mine, La inceput mi-am zis ca e complet irational dar tot m-am gandit la ideea asta, si aveam impresia ca sunt urmarit numai pt ca ma gandeam la asta, tin sa precizez ca merg la psihioterapeut, imi pare rau daca am scris gresit, si am incercat sa zic mai tot, si acolo ma intrebat daca aud voci in capul meu, cand eram acolo reactia mea a fost una normala, , Normal ca nu, , dupa aceea m-am dus acasa si peste cateva ore m-am gandit, , daca chiar aud voci, , ?? si gandul ma bantuit pana in momentul actual cand inca ma gandesc daca aud, aproape imi imaginez voci fara sa vreau, parca ar fi o, , parte malefica, , care face tot ce nu vreau eu, si cand ma gandesc la asta aud vocea mea care imi striga numele si sunt constient ca eu gandesc asta fara sa vreau, adica eu creez vocea mea care tot pe mine ma striga si asta ma sperie...si de multe ori eu traiesc in lumea mea eu mereu cand zic un cuvant sau replica sau gluma cu cineva strain, sau chiar o amintire care poate fi spusa, imi imaginez direct acolo ca sunt privit ca intr-un show de comedie si eu sunt centrul atentiei, sau ca sunt cu prietenii mei si ei rad sau zic, , bravo ma, ,...si mie mi se par multe stari, gesturi, cuvinte, replici, , cool, , doar in capul meu...cum am zis petrec foarte mult timp in fata pc-ului si am jucat multe jocuri si am vazut multe filme si uneori chiar si cand merg pe strada am impresia ca lumea am crede, , cool, , sau daca fac un anumit gest sau de exemplu tin cheile in mana si le rotesc pe drum, cheile de la scara blocului si, , ma joc cu ele, , pe strada in creierul meu imi da o impresie de, , vai ce tare arata tipul ala, , si mult chestii mi se par, , super, , mie...mi-am format niste obiceuri si uneori sunt atat de confuz incat simt o furtuna de cuvinte in cap si nu mai pot, eu daca merg pe strada ma pun in corpul altcuiva de pe strada si imi imaginez ce crede ala despre mine...deobicei chestii pe care le cred eu despre mine, negative, gen, , mama ce fata are ala, ,...eu intru in panica aproape mereu cand sunt singur...daca sunt cu cineva ma simt, , in siguranta, , si orice idee pe care o procesez in cap e o noua problema, cand incerc sa fac altcv sa-mi ocup timpul e ceva de genul 50% accea activitate, 50% gandire ca asta, eu niciodata nu pot sa uit astea, doar pt o scurta perioada dupa mi le amintesc iar...si de ignorat, eu le, , blochez, , stiu ca sunt acolo dar nu le, , deschid, ,...si acum ma gandesc sa nu am voci in cap...imi e ca tot eu o sa le creez fara sa imi dau seama.daia am o frica sa nu imi, , placa, , aceste chestii, ca find ceva sadic sau nu stiu...sa imi placa aceste ganduri negative ca sa-mi faca rau...va rog ajutati-ma, Eu deseori ma mai simt ca un personaj din joc...adica ca intr-un film cu impuscaturi cand cineva e foarte ranit si supravietuieste.Eu daca m-am zgariat si am turnat spirt pe rana ma simt ca unul dintre acei oameni, , cool, ,

Tu nu te simti asa, tu nu auzi voci, tu nu esti sadic, nu esti malefic, nu esti demonic:-).Tu esti doar fricos, o frica dusa la extrema.Toate lucrurile de care iti este frica, toate lucrurile care nu ai vrea sa ti se intample vreodata le amplifici.Iti este frica ca vei devenii tot ceea ce pe tine te sperie.

Ai auzit tu undeva ca daca auzi voci esti posedat sau schizofrenic sau nebun si de atunci, de frica, gandindu-te acolo obsesiv ti se pare ca auzi voci, nimic ciudat, toti oamenii anxiosi sunt asa, doar ca tu ai o anxietate fff mare.Sunt convinsa ca toate astea ti se intampla pt ca esti un baiat inteligent, iar creierul tau gandeste prea mult.Tu nu auzi voci, iti dau cuvantul meu de anonim:))Alea sunt ganduri, nu voci, stiu ca pt tine e greu sa faci diferenta intre gand si realitate, pentru ca asa se manifesta Sindromul Compulsiv Obsesiv.Eu nu sunt psihiatru, dar am trecut si eu prin ceva asemanator, cel mai bine ar fi sa mergi la psihiatru si ai sa vezi ca-ti va spune ce ti-am spus si eu.Eu nu zic sa nu iei tratamentul pe care ti-l va da, pt ca iti va da cu siguranta, dar daca simti ca poti functiona fara el nu-l lua, daca nu ia-l...Trebuie sa intelegi ca anxietatea nu se vindeca nicioata definitv, mai ales daca ai fost asa de mic si probabil vor veni si perioade mai grele.

Un lucru iti zic...cand vei scapa de frica nu vei mai avea nici pe dracu, nicio voce, nici demoni, nici ganduri ireale:-) Pentru ca tu stii ca nu esti intr-un joc, cum spui tu...tu stii ca nu auzi voci si ca esti o persoana credincioasa, care crede in Dumnezeu, desi chiar daca n-ai crede iti zic eu ca viata ta nu s-ar schimba cu nimic, este doar frica care iti controleaza viata.Nu stiu daca acum poti intelege ce zic, dar va trece aceasta faza si ce crezi?Te va face si mai puternic, te va durea in cot de Dumnezeu si de voci si de demoni si toate astea, pt ca iti vei da seama ca uneori frica poate fi mai nociva decat boala in sine(schizofrenia de ex), pt ca tu crezi ca esti nebun, ca o iei razna, ca traiesti in alta lume...Iti spun ca nu esti, dar frica te face sa pari asa.
Daca erai psihotic, auzeai voci fara sa te gandesti acolo, nu vreau sa-ti dau o alta idee si sa faci o obsesie pe tema asta, stiu ca al tau creier e ca un burete si tot ce spun eu acum creierul tau ia de bun si dezvolta dinnou obsesii si frici..Nu am ce sfat sa-ti dau, am trecut prin ce treci tu si a trecut, pt ca toate trec...numai ca acum nu-mi mai e frica de nimic, pentru ca nimic nu mai e drastic, nimic nu e grav, totul este tratabil, chiar si bolile grave, oameni care chiar vad si aud lucruri ireale, ei neavand aceasta frica isi ia pastilele si traiesc mai bine ca tine, fara griji.Inca o data zic, la tine nu este cazul!Da-o in masa de frica, ca nu e reala, frica nu te omoara, te intareste:-)

Va multumesc extrem de mult pentru comentarii, am fost la psihiatru si mi-a dat niste pastile...din nefericire am simtit doar somnolenta...eram linistit fizic dar la fel in capul meu...iar problemele mele sunt inlocuite pe zi ce trece de altele...si odata ce mi-am pus o idee in cap incerc sa o uit cumva dar nu mai pot..ma gandesc la ea intr-una.Am scenarii in cap si simt nevoia sa le fac in realitate si nu stiu de ce.daca stau langa un geam deschis simt nevoia sa ma arunc...adica ma intreb, , cum ar fi daca as face asta, , si chestia asta continua intr-una, uneori am impresia ca sunt intr-un vis si imi vin fel de fel de fantezii din imaginatia mea si sunt si unele scarboase, cand incerc sa ma intreb, , de ce as face asta?, , parca mai aud o voce, , dc nu?, , sau asa ceva..adica am o curiozitate chiar periculoasa...parca sunt intr-o transa si imi e frica sa nu fac lucruri doar gandinduma la ele.O sa continui tratamentul.Credeti ca aceste simptome fac parte tot din aceasta anxietate?ca asa imi apar intr-una si imi e sa nu fe altceva

Ce diagnostic ti-a pus medicul psihatru?Si ce pastile ti-a dat?

Cred ca are Toc, asta este boala gandurilor...si clar fara un tratament medicamentos nu are multe sanse de izbanda, se manifesta mult prea puternic pentru a fi tinuta in frau numai cu psihoterapie.(in cazul lui, desigur)

Buna ziua, eu sunt baiatul care a facut postarea asta, acum 10 ani de zile, o perioada am fost bine, parca am uitat in totalitate de boala asta, acum se pare ca mi-au revenit gandurile de care vorbeam, dar cu alte fixatii, nu religioase.

Nu imi vine sa cred ca am gasit postarea asta pe care o facusem la 14 ani