Hei, am si eu probleme ma ajuta si pe mine cineva cu un sfat cu ceva?va rog din suflet

Buna la toti! ma numesc marian am 22 ani tin sa va zic de la inceput ca doar par un tip care nu il poate afecta nimeni/nimic(in realitate eu sunt mamos) si simt ca nu mai pot sa inaintez, simt permanet cum imi sta incordat abdomenul si ca mor in mine. Acum 4 ani am intanlit o fata, ne-am cunoscut si am ramas impreuna. prietenii imi spuneau ca nu face de mine si ca e de moravuri usoare. Nu am ascultat pe nimeni si am continuat cu ea, in primele 3 luni, s-a lasat de fumat de baut(alcool/cafea) de vorbe urate, si de prietenele care erau recunoscute ca fete de moravuri usoare. Parintii mei au acceptato si ne-am mutat impreuna la mine deorece mama ei a dat-o afara. Am inceput o perioada frumoasa din viata, iar eu o iubeam cum ar fi fost singura fata din lume, apoi s-a impacat si cu mama ei..dar ea fiind o femeie rea cand se duce la ea..ii spunea tot felul de lucruri cum sa ne despartim. A renunat la scoala in clasa 11 si am plecat impreuna cu mama mea in Italia sa muncim, dupa o perioada de vreo 6 luni, ne-am schimbat locurile de munca diferite, eu munceam seara iar ea ziua, nu ne mai vedeam deloc. A aparut raceala pe ea, si mi-a zis ca ea se muta unde munceste, aia a fost prima clipa cand am simtit ce e cu adevarat durerea. Cand a venit sa isi ia bagajul..am implorat-o cu lacrimi in ochi sa stam de vorba..am stat de vorba si in geanta ei am gasit un pachet de tigari.. am batut-o.apoi am cazut langa ea sfasiat de durere. Am luat-o in masina..am dus-o pe un camp..si i-am zis cat de mult o iubesc si ca daca pleaca eu nu mai sunt nimic, ne-am impacat cred ca din mila :( Dupa eveniment am venit in romania, iar am plecat iar ne-am dus..doar sa fim noi si sa ne fie bine. In toamna ne-am intors acasa...am avut cea mai frumoasa perioada impreuna, eram si inconjurati de prieteni era frumos si calduros..imi era sufletul fericit si am uitat totul. A trecut sarbatorile de iarna...iar mama mea a plecat in Spania si a luat-o si pe ea, am ramas doar eu cu tata acasa.(tata fiind si el bolnav) mi se inmoaie piciorele numai cand ma gandesc, Ne certam prin telefon..dar ne impacam..pana intr-o zi cand mama mi-a zis ca a plecat cu niste fete la un bar si s-a intors beata(nu e mare nici ea de ani) 20 de ani., apoi mi-a zis mama ca sa apucat de fumat, a parasit camera de unde stateau impreuna, a luat din banii mamei si a trimis in romania mamei ei. si mi-a trimis un mesaj de despartire pe care nu am putut sa il citesc, pt ca de aici a inceput cosmarul pentru mine. O iubeam ca lumina ochilor din cap, si nu suportam nici macar pe mama sa o mai aud la telefon ca imi venea gandul la ea,.inainte sa contiunui va voi zice chiar daca mie rusine de mor, dar daca tot sunt sub anonimat( nu prea aveam o viata sexuala atat de buna, eu avand probleme si cred ca si de la neexperienta, oricum sunt speriat pe chestia asta, cu toate ca nu arat rau ma gandesc doar ca urmatoare relatie se va incheia tot din cauza asta) ok unde am ramas, In acelas timp ea si-a gasit pe altul acolo, pt mine a inceput travaliul de doliu, de anul trecut din mai, Doamne prin ce clipe grele am trecut, m-am inchis in camera..si citeam rugaciuni si ma rugam la Dumnezeu sa imi mai aline putin din durere ca nu mai rezist. A trecut timpul, eu nu ma puteam uita la alta fata, si am crezut la momentul acela ca voi ramane singur toata viata.cum cred si acum iar, ..acum 2 luni am fost la vechiul meu liceu si acolo am dat de o fata care o cunosteam de cand m-am cunoscut cu prima prietena, iar acesteia ii placea de mine.M-am deschis in fata ei, si am format un cuplu, dupa prima spatamana..am crezut ca e un vis, , am multumit lui Dumnezeu ca am gasit-o..daca nu era ea nu era niciuna.. am inceput sa ne cunostem.ne-am vazut in fiecare zi...sa nu mai repet ca prima greseala..i-am zis toate sentimentele mele sincere despre ea..ca mi-as dori familie cu ea..ca vreau o fetita...iar ea a zis ca isi doreste acealas lucru..si ca daca nu eram eu..nici ea nu sar fi cuplat cu altcineva a zis.iesita proaspat dintr-o relatie similara ca a mea.de cand am cunoscut-o a trecut suferinta pentru prima iubita...si vedeam totul in culori...acum de 3 zile..nu am mai comunicat asa de bineiar ea mi-a zis pe internet ca ne despartim ca sentimentele ei is confuze, , , , va spun sincer a cazut cerul pe mine...in clipa asta sunt distrus, de asta si scriu pe forum ca nu stiu ce sa mai fac...simt aceiasi durere ca la prima pierdere..daca nu si mai tare, nu mai stiu ce sa mai fac...stiu ca nu v-am dat toate detaliile si ca nu am scris corect gramatical...dar sunt aici pt ca mie inima franta... simt durere pt fata asta ca si cum as fi fost cu ea multi ani impreuna...va rog din suflet sa imi simtiti starea daca nu am scris corect. Am si 2 prieteni singurii..care nu mai pot comunica nici cu ei..nu pot sa mai vorbesc..mie greu nu vrea..nu pot...va rog va rog...ajuati-ma cu un sfat ceva..simt ca nu mai pot.

Cat timp ai petrecut tu exact cu a doua fata ?

o luna si 3 saptamani

Iti spun cu toata sinceritatea ca nimeni dar nimeni nu merita tristetea ta, esti tanar iar timpul le vindeca pe toate, ai nevoie doar de rabdare

Iesi cu prietenii. Tine legatura cu ei la telefon si incearca sa gasesti alta fata cu care sa intri in vorba. E ceva pasager. Toti am trecut prin asta.
Vezi comedii. Citeste. Incearca sa iti ocupi timpul fara sa il mai aloci gandurilor fata de ea.

Ies cu prietenii, dar in scurt timp nu ii mai vreau in preajma mea, ma supar si plec acasa( nu vreau sfaturile, glumele lor..doar ii ascult sa nu fiu singur, cand eram in perioada buna..ii faceam mereu sa zabeasca cu glume, comentarii mele).. incerc din rasputeri sa nu ma mai gandesc la ea, dar toate gandurile acolo se duc fara sa vreau,..am sters tot ce m-ar face sa ma gandesc la ea..dar e imposibil...venea la mine in unele zile si trebuia s-a ma trezesc la 7 dimineata..acum la orice ora as adormi 2/3 noaptea, tot la 7 ma trezesc(sunt invadat de vise cu ea) si dupa ora 7 nu mai am liniste in pat...e peste tot in mintea mea. Filme doar comedii vizulizez, ca sa ma binedispun, dar nu le vad umorul orice ar fi. stiu ca toata lumea a trecut prin ceva dificil, cateodata imi zic singur bine ca nu e mai rau, se putea si mai rau...dar simt ca sunt ingenuchiat.la randul meu si eu am ajutat pe altii cu ce am putut si am incercat sa ii scot din stare, dar pe mine nu ma poate ajuta nimeni, deorece infatisarea si comportamentul meu este dur, nu permit oricui sa vada in sufletul meu. Pe internet nu poate sa stie nimeni cine sunt, de asta va povestesc exact cum simt si ma apasa durerea asta. Va multumesc mult pt sfat, orice mesaj primit..e ca un mic cadou pt mine

1. Du-te si spovedeste-te. O sa te linisteasca foarte mult treaba asta.
2. Poti sa discuti si cu ai tai despre asta. Vor fi alaturi de tine.
3. Poti sa iti mai cumperi de la farmacie un medicament naturist pt depresie. Ai facut o mica depresie.
Incearca ceai de sunatoare.

va multumesc pt tot, si pt timpul acordat sa imi cititi povestea,
chiar aveam de gand sa merg la spovedanie, am facut-o si prima data, si aveti dreptate, e un pic mai bine, cu ai mei nu pot discuta, pt ca ma iubesc foarte mult(exagerat, cum si eu pe ei) iar daca ma vor simti suparat ei vor fi de doua ori mai suparati, le arat doar ca zambesc sa ii fac sa se simta bine.credeti ca voi ramane afectat sau va fi doar o lectie, daca o sa depasesc momentul?

Va fi o experienta de viata din care veti trage invataminte. Va va fi de folos.

In primul rand cand intalniti o fata, alocati un timp destul de mare sa o studiati, sa vedeti daca este potrivita pt dv si daca aveti un viitor cu ea. Nu va aruncati in valurile vietii.

Eu nu pot sa presupun decat ca au fost relatii sexuale la mijloc si ca acum din cauza hormonilor va simtiti rau. Daca ati fi respectat anumite reguli, acum ati fi suferit mai putin sau deloc.

"...nu prea aveam o viata sexuala atat de buna, eu avand probleme si cred ca si de la neexperienta, oricum sunt speriat pe chestia asta, cu toate ca nu arat rau ma gandesc doar ca urmatoare relatie se va incheia tot din cauza asta" - tu crezi ca acesta a fost motivul pt care s-au incheiat cele doua relatii? Pt ca asa rezulta de aici. Chiar daca ar fi asa, nu-i capat de tara. Poti sa te adresezi unui sexolog sau psiholog care sa te sfatuiasca in asa fel incat sa-ti rezolvi problema.
S-ar putea sa gresesc dar tu pari dependent de afectiune. Nu zice nimeni sa nu suferi dupa cineva drag, dar la tine parca e mai mult pe baza de "ei si eu ce fac acum, singur"? Corect? Sa stii ca a fi singur nu-i asa de rau, ai putea sa profiti de timp pt a avea mai multa grija de tine si a te cunoaste mai bine.
Si ar mai fi ceva: pare ca vrei sa modelezi fetele din viata ta dupa placul tau. Nu te judec, stiu ca poate ai vrut doar binele persoanei, pe care ai dorit s-o "scapi" de dependente, dar modul cum ai facut-o a fost prea brutal. Astfel de mod uneori are efectul contrar. Si acest mod (bataia) e motiv suficient de despartire, pt orice om care se respecta.
Pare ca ai facut o depresie, daca zici ca nu te mai binedispun nici comediile. Adreseaza-te unui psiholog daca poti, ca sa nu se adanceasca. Si antidepresivele usoare, naturale sunt de ajutor.

hei cris, da, ma regasesc in ce zici