probleme de orientare

Buna ziua, am 24 ani( baiat) si as avea nevoie de niste sfaturi.
Prima mea rel. sexuala a fost cu un tip cu ceva timp in urma. am avut si prietene dar cu ultima am avut si o relatie mai lunga si sexuala.Dar dupa cateva luni am simtit ca ma simt iar atras de tipi.
Imi plac fetele dar nu stiu dc din punct de vedere sexual, momentan am o relatie cu un baiat si totul e ok.
Dvs ce parere aveti, se poate sa ma fi nascut sa ma simt atras mai mult de tipi? sau totu se poate educa?
Desi am incercat, nu pot sa-mi mai fac o prietena ca nu as vrea sa sufere din cauza mea, tinand cont ca sexual ma atrag mai mult tipii.
Ma doar framata si nu gasesc raspuns daca te poti naste asa sau s-ar putea sa fi devenit pe parcursu anilor? Mentionez ca am avut o educatie buna zic eu, dar cu tatal nu prea m-am inteles pt ca e mai dificil si nu pot sa vb cu el despre relatii, la un om de 60 ani vede numa ce vrea el.
Va multumesc.

depinde cum visezi la viitor.Daca te vezi tatic atunci ar trebui sa faci orice efort pentru a uita pentru totdeauna de obisnuinta asta care are tendinta sa te cucereasca.
Dar daca iti inchipui ca poti trai si fara o familie atunci poti sa te lasi dus de ape, fara a-ti planifica ceva concret, mai egoist ?poate, dar cel putin nimeni nu va suferi.

momentan nu ma gandesc ca as vrea sa fiu tatic.Dar sincer nu e chestia ca ma las dus de ape, dar desi aveam o prietena f frumoasa, (acu nu ca sa ma laud ci doar vreau sa zic) dupa cateva luni am simtit ca nu mai pot, desi tineam la ea.Nu as vrea ca altcineva sa sufere iar din cauza mea.
mersi

unele teorii sustin ipoteza bisexualitatii umane, ceea ce inseamna ca potrivit acesteia un barbat se poate simti atras sexual atat de un partener de sex opus (hetero), cat si de unul de acelasi sex.
cu timpul, fie in urma educatiei, definire a orientarii sexuale etc unii dintre noi se orienteaza asupra unor parteneri de acelasi sex cu ei.
parerile raman si acum impartite
este important sa te simti impacat cu predilectia ta vis a vis de ceea ce constituie pt tine ca si obiect sexual
mai astept intrebari

rientarea sexuală se referă la sexul persoanelor care sunt în centrul dorinţelor, fanteziilor şi simţurilor erotice sau amoroase ale unui om, sexul faţă de care o persoană este "orientată". Termenii alternativi preferinţă sexuală sau înclinaţie sexuală au înţelesuri similare în majoritatea contextelor discursive.

În general, o persoană poate fi identificată ca heterosexuală (atracţie principală faţă de persoane de sexul opus), homosexuală (atracţie principală faţă de persoanele de acelaşi sex), bisexuală (atracţie faţă de ambele sexe) sau asexuală (nu are atracţie sexuală faţă de nici un sex). Există de asemenea alte încadrări, precum transsexualitatea, pansexualitatea şi intersexualitatea.

hi jeni, eu m-am simtit atras si de parteneri de acelasi sex de mic. si ieseam mai mult cu fetele, etc. (nu as vrea sa-ti faci o parere ca as fi feminin, sincer nici nu-mi plac tipii ce is feminizati deloc)
ma simt impacat momentan, numa din pacate nu poti trai de unu singur, si ma gandesc mai incolo la reactiile celor mai apropiati.

Dvs. ce credeti, te poti naste bi/gay?
Multumesc

Recognizing and accepting that you are gay or lesbian.

Some people recognize that they are homosexual early in their lives while others do not become aware of their own gayness until much later in life due to the many pressures society puts on us to follow a heterosexual lifestyle. Unfortunately, our society still teaches us that same sex attractions are negative and makes it difficult for one to explore his or her own sexuality. One of the first steps after you recognize that you may be gay or lesbian is self-acceptance. Self-acceptance is about feeling good about yourself and comfortable with your own sexuality. This process is sometimes very difficult due to societal pressure. As a result self-acceptance may become a lifelong process as homosexuals try to integrate their life style into an often hostile heterosexual world.

Este un lucru dificil de explicat felul în care interactionează între ele genele, mediul si alte influente, sau măsura în care un anumit factor poate "influenta" o finalitate, însă fără să o cauzeze, si felul în care intervine si credinta omului. Scenariul de mai jos este prescurtat si ipotetic, dar se bazează pe viata unor persoane reale, ilustrând felul în care diversi factori influentează comportamentul.
De mentionat că scenariul de mai jos este doar unul dintre modurile de dezvoltare care pot conduce la homosexualitate, fiind însă un scenariu comun. În realitate, "drumul" fiecărui om către exprimarea sexuală este individual, având în comun cu altii anumite portiuni ale acestui drum.
(1) Scenariul nostru începe la nastere. Băiatul (de exemplu) care poate ajunge într-o zi să se lupte cu homosexualitatea se naste cu anumite caracteristici care sunt oarecum mai comune la homosexuali decât la ansamblul populatiei. Unele dintre aceste trăsături pot fi mostenite (genetice), în timp ce altele pot fi cauzate de "mediul intrauterin" (hormoni). Aceasta înseamnă că un tânăr fără aceste trăsături va avea mai putine sanse să devină homosexual, comparativ cu cineva care le are.
Care sunt aceste trăsături? Dacă am putea să le identificăm cu precizie, multe dintre ele ar apărea ca "daruri" si nu ca "probleme". De pildă, o fire sensibilă, o inclinatie foarte creativă, un anumit simt estetic. Unele dintre ele, cum este o sensibilitate sporită, poate fi legată - sau poate fi chiar - o caracteristică fiziologică generatoare de probleme, asa cum ar fi o reactie de angoasă peste medie la un anumit stimul.
Nimeni nu stie cu precizie care sunt aceste caracteristici mostenibile; în prezent avem numai supozitii. Dacă am putea studia homosexualitatea într-o manieră corespunzătoare (neinfluentati de agendele politice) am putea clarifica acesti factori - asa cum facem în domenii mai putin "sensibile". În orice caz, în mod clar nu există nici o dovadă că homosexualitatea comportamentală este mostenită.
(2) De la o vârstă timpurie, anumite caracteristici posibil mostenite îl fac pe băiat să fie "diferit". El este timid si nu se simte în largul lui alături ce tovarăsii lui "duri". Poate este mai interesat de artă sau literatură - asta pur si simplu pentru că este istet. Însă când mai târziu se va gândi la copilăria lui, i se va părea dificil să separe care anume dintre aceste diferente comportamentale provin dintr-un temperament mostenit si care provin din următorul factor, si anume:
(3) Din varii motive, el înregistrează o "nepotrivire" nefericită între ce avea nevoie si îsi dorea si ceea ce i-a oferit tatăl lui. Poate majoritatea vor fi de acord că tatăl său era o fire rece si distantă: poate că nevoile sale erau atât de unice, încât tatăl său, o fire obisnuită, nu a stiut să găsească drumul către inima fiului său. Sau poate că tatălui său chiar nu i-a plăcut sensibilitatea fiului. În orice caz, absenta unei legături apropiate, calde si pozitive cu tatăl său îl va face pe băiat să se retragă într-o anumită dezamăgire, o "detasare defensivă" în scopul de a se proteja pe sine.
Din păcate, această distantare de tatăl său si de modelul "masculin" de care avea nevoie îl face si mai putin capabil să se relationeze cu colegii săi. Putem asemăna această situatie cu băiatul căruia îi moare tatăl cel iubitor, dar care este mai putin vulnerabil la o viitoare homosexualitate. Explicatia diferentei constă în faptul că la băiatul pre-homosexual de vină este nu absenta tatălui - literal sau psihologic - ci o apărare psihologică fată de un tată în mod contant dezamăgitor. De fapt, un tânăr care nu-si construieste această apărare (datorită unei terapii timpurii, pentru că există o altă figură masculină în viata sa, sau datorită temperamentului) e mult mai putin probabil să devină homosexual.
O dinamică complementară legată de mama băiatului are si ea sanse să joace un anumit rol. Întrucât oamenii au tendinta să se căsătorească cu parteneri cu "nevroze omoloage", e posibil ca băiatul să se vadă implicat într-o relatie problematică cu ambii părinti.
Indiferent de motiv, când la maturitate băiatul ajuns homosexual acum îsi aminteste de copilărie, va afirma: "De la început eram diferit. Niciodată nu m-am simtit bine împreună cu băietii de vârsta mea, fiind în largul meu în preajma fetelor." Asemenea amintiri îl vor face mai târziu să-si considere homosexualitatea atât de convingătoare, ca si cum aceasta era "preprogramată" de la început.
(4) Desi s-a detasat "defensiv" de tatăl său, băiatul încă tânjeste în inima lui după căldură, dragoste si după o îmbrătisare din partea tatălui - lucruri pe nu le-a avut sau nu le-a putut avea. La început, el dezvoltă un atasament intens, non-sexual fată de băiatii mai mari pe care îi admiră - trăind într-un fel, de la distantă, aceeasi experientă a dorintei si lipsei. Odată cu pubertatea apar si impulsurile sexuale - care în special la băieti se pot lega de orice obiect - si se combină cu o deja intensă nevoie de intimitate si căldură masculină. Băiatul începe să aibă accese homosexuale. Ulterior îsi va aminti: "Primele mele impulsuri sexuale erau îndreptate nu către fete, ci către băieti. Fetele nu mă interesau deloc."
Interventia psihoterapeutică în acest moment sau mai devreme poate avea succes în a preveni formarea unei homosexualităti ulterioare. Această interventie urmăreste pe de-o parte ajutarea băiatului să-si schimbe modelele de dezvoltare efeminate (derivate din "refuzul" de a se identifica cu tatăl cel respins), pe de altă parte - mai important - urmăreste să-l învete pe tatăl său - dacă va învăta - cum să se implice mai mult în relatia cu fiul său.
(5) Pe măsură ce se maturizează (în special în societatea noastră, unde experientele sexuale extra-conjugale sunt lăudate si chiar încurajate) tânărul - acum adolescent - începe să se implice în activităti homosexuale. Sau, alternativ, nevoia sa de apropiere cu cineva de acelasi sex poate fi exploatată de un băiat/bărbat mai în vârstă, care a fost interesat de el sexual încă de când era copil. (De mentionat studiile care indică o incidentă ridicată a abuzurilor sexuale în copilăria bărbatilor homosexuali.) Sau, din contră, el poate evita aceste activităti, din teamă sau rusine, în ciuda atractiei către asa ceva. În orice caz, dorintele sale, acum sexualizate, nu pot fi negate, indiferent de cât de mult li se opune el. Ar fi incorect din partea noastră să considerăm, în acest punct, că aceste dorinte sunt o simplă chestiune de "alegere".
Într-adevăr, el îsi aminteste că a petrecut luni si ani de zile încercând să nege existenta lor sau să li se opună fără succes. Ne putem imagina usor cât de supărat va fi el mai târziu - pe bună dreptate - când cineva voit sau involuntar îl va acuza că "a ales" să fie homosexual. Când va căuta ajutor, va auzi unul dintre cele două mesaje, ambele speriindu-l: "Homosexualii sunt răi si tu esti rău pentru că ai ales să fii homosexual. Nu e locul tău aici; vei ajunge în Iad;" sau "Homosexualitatea este înnăscută si nu se poate schimba. Asa te-ai născut. Lasă baltă gândul că te vei căsători, vei avea copii si te vei aseza la casa ta. Dumnezeu te-a făcut asa si te-a predestinat pentru o viată de homosexual. Caută să te obisnuiesti cu asta."
(6) La un moment dat, el cedează în fata profundei sale nevoi de dragoste si începe să se implice voluntar în experiente homosexuale. Poate spre oroarea sa, el va constata că aceste dorinte vechi, adânci si dureroase sunt temporar - sau pentru prima dată - usurate.
Desi poate resimti si un conflict intens, el nu poate tăgădui că usurarea este imensă. Această senzatie temporară de confort este atât de profundă - depăsind cu mult simpla plăcere sexuală pe care oricine o resimte si într-o situatie mai putin încărcată - încât experienta este repetată. Oricât de mult se opune el, el se simte mânat să repete experienta. Si cu cât o face mai des, cu atât aceasta se înrădăcinează mai mult si el o va repeta din nou, chiar dacă deseori cu un feedback emotional tot mai mic.
(7) De asemenea, el va descoperi, la fel ca oricine altcineva, că orgasmul sexual este un puternic mijloc de eliberare a stresului de orice fel. Angajându-se în activităti homosexuale, el deja a trecut una dintre cele mai critice si puternice granite ale

Dna psiholog aveti dreptate cu ce mi-ati raspuns.

Din pacate nu am avut si nici nu am o rel f apropiata cu tatal meu, desi parintii nu sunt despartiti.Mama a incercat sa-mi fie si tata si tot timpu a fost alaturi de mine.
Mama stie ceva in leg cu ale mele probl. dar zice ca nu am cum sa ma fi nascut asa, mai ales ca am avut si o iubita, aprox 1 an de zile.Dar dupa cateva luni am simtit nevoia iar sa am experienta cu tipi si am incercat sa ma stapanesc, dar la un moment dat am cedat si imi pare rau acuma ca am pierdut persoana la care tineam.

Daca ma gandesc un pic altfel, cateodata simt ca poate totul s-a intamplat cu un motiv, ca poate mai tarziu era mai grav. Nu as putea sa ma insor cu cineva si sa o insel pt ca nici mie nu mi-ar place si nu as putea dormi noaptea stiind ca pers de langa mine e corecta si io nu.
Mama are teoria religioasa ca in Biblie scrie ca Dzeu a lasat ca un barbat sa-si traiasca viata cu o femeie si ca o sa ajung in Iad.Nu zic ca nu asa scrie acolo, dar nici nu pot sa traiesc la nesfarsit cum ea ar vrea sa fiu.

Cateodata nici nu vreau sa deschid discutie pe tema asta, dar ea ma intreaba, si nush cum sa fac sa-i alint durerea ca stiu ca ii este f greu sa accepte asta.Probabil ar trebui sa-i zic ca am nevoie de timp si am sa-mi gasesc eu pe cineva intr-un final sau poate ar fi mai bine sa-i arat ce mi-ati scris Dvs. si sa se mai gandeasca.
Va doresc o zi buna,
Multumesc

Cred ca ar fi ok sa ii dai mamei tale materiale de citit, chiar si ceea ce am punctat eu pe forum.
Are nevoie de timp sa se obisnuiasca cu ideea, dar nu neaparat cu ideea ca ceva nu e in regula cu tine ci faptul ca tu prin ceea ce simti si te identifici ca esti ii refuzi bucuria de a te vedea casatorit si cu copii
Este important insa sa respecti ceea ce simti in interiorul tau decat sa traiesti in ceea ce tu ai simti-o ca pe o minciuna!

Am sa-i arat replay-ul Dvs cu "modurile de dezvoltare care pot conduce la homosexualitate" ca e in romana, cand am sa ma intorc in vacanta in tara.
Mami mi-a mai zis sa merg la un psiholog, dar nu cred ca ar putea sa ma faca sa simt altceva decat ce simt acuma.
Ma bucur mult ca mi-ati raspuns la probl mea si v-as ruga daca puteti sa-mi dati niste linkuri cu mai multe materiale sa-i arat mamei.
Va multumesc!

este util ca tu insuti sa alegi aceste materiale, astfel te infomezi si te edifici tu personal si poti alege sa ii transmiti mamei tale indirect ceea ce vrei tu sa ii transmiti
succes

Asa am sa fac. :)
Va multumesc mult Dna Chiriac.
Numai bine!