Psihoterapie: uita-te atent, de obicei ceea ce vezi nu e si adevarul situatiei

O tânără stătea şi aştepta avionul în sala de aşteptare a unui aeroport mare. Pentru că trebuia să aştepte mult timp şi-a cumpărat o carte şi un pachet de biscuiţi. Ca să treacă timpul mai uşor, s-a aşezat în sala de aşteptare VIP şi a început să citească. Lângă ea, pe scaunul alăturat, erau biscuiţii şi pe următorul scaun era un domn care citea ziarul.
Când a început pachetul şi implicit primul biscuit, domnul de alături a luat şi el unul. Ea s-a simţit indignată, dar n-a zis nimic şi a continuat să citească. În interiorul ei îşi spunea: "Uite ce fel de persoană e acest bărbat! Dacă aş avea numai puţin curaj, i-aş face morală". Şi aşa de fiecare dată, când ea lua un biscuit, lua şi el unul. Acest lucru o înfuria, dar nu dorea să fie cauza unei scene. Când a mai rămas în pachet ultimul biscuit, ea gândea: "Ah, acum vreau să văd ce îmi zice când se vor termina toţi!". Bărbatul a luat ultimul biscuit, l-a rupt în două şi i-a dat jumătate. "Ah! Asta e culmea!" gândi ea şi îşi luă lucrurile, cartea şi geanta şi se îndreptă spre ieşirea sălii de aşteptare.
După ce se aşeză în scaun, în avion, se simţi un pic mai liniştită, închise cartea şi deschise geanta pentru a pune acolo jumătatea de biscuit rămasă, când...surpriză, deschizând geanta vede că pachetul de biscuiţi era întreg, neatins, în geantă! Se ruşină de modul în care s-a comportat şi abia atunci înţelese că pachetul de biscuiţi pe care îl mâncase nu era al ei, ci al domnului de alături. Domn care împărţise cu ea chiar şi ultima bucăţică, fără a se simţi indignat, nervos sau superior...în timp ce ea se comportase urât şi îşi simţise orgoliul atins. Şi nici măcar nu avea posibilitatea să se explice sau să-şi ceară scuze".

...
Câte dăţi în viaţă am mâncat biscuiţii altcuiva fără să ne dăm seama? Înainte de a ajunge la o concluzie şi înainte de a gândi rău despre o persoană, UITĂ-TE atent la ceea ce ai în jur, de obicei ceea ce vezi nu e şi adevărul situaţiei!
Nimic nu este doar ceea ce pare. Lumea şi viaţa au un sens adânc, iar aparenţele înşeală. Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi, tocmai de aceea trebuie diferenţiată aparenţa de esenţă.

Bine spus, în terapie ura este confruntată cel mai eficient prin exerciţii de iertare, altruism şi recunoştinţă.

Bună seara!

Fiinţă scumpă ce eşti, Cristian Andrei Nica,
Mult adevăr ai grăit, fapt pentru care îţi mulţumesc nespus. I-ai adus topic-ului o completare preţioasă.
Iertarea, altruismul şi recunoştinţa sunt esenţiale pentru om, oricând şi oriunde!

...
Sărut şi îmbrăţişez frăţeşte inima şi sufletul tău.
Cu iubire creştină, respect şi preţuire, dorindu-ţi toate cele bune şi o seară splendidă, într-o săptămână relaxantă, într-o lună echilibrată, într-un an cumpătat şi într-o viaţă desăvârşită în adevăr, iubire, credinţă în Dumnezeu şi lumină,
Mr. Nick

De reținut:

Nimic nu este doar ceea ce pare. Lumea şi viaţa au un sens adânc, iar aparenţele înşală. Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi, tocmai de aceea trebuie diferenţiată aparenţa de esenţă.