Sotia are un amant!Sunt disperat

Buna ziua..am intrat pe acest forum in speranta ca vafi cineva care imi va putea da macar cateva sfaturi..o sa incep cu inceputul pt ca in momentul asta sunt prea afectat psihic si nici nu stiu cum sa formulez.Am 30 de ani si sunt impreuna cu sotia de cand aveam amandoi 25(suntem de aceeasi varsta).De la inceput dragostea noastra a fost mai inflacarata si faceam tot ce ne taia capu cand si unde vroiam, eu fiind mai calm si calculat ea fiind mai "imprastiata" si dornica de aventura tot timpul.In timp relatia sa maturizat iar acea nebunie usor usor a disparut si s-a transformat intr-o relatie de casa, munca, bani si timp liber fara chef de viata.Dupa 2 ani de relatie sotia mi-a propus sa plecam din tara si asta am facut..banii care ii castigam acasa ne permitea o viata normala fara acces la mici scapari din monotonia cotidiana, o excursie la munte sau un city break in alta tara, lucruri pe care sotia si le-ar fi dorit.Asa am ajuns in UK de 2 ani acum in vara si am inceput sa muncim, doar ca dupa cum stie toata lumea viata in afara nu e usoara..aici ne-am adancit mai mult in munca iar timp pt noi aveam doar seara sau cand se nimerea sa fim liberi in aceeasi zi, timp pe care il petreceam in casa din dorinta de a nu cheltui prea mult pt ca asta fusese scopul venirii aici.Dupa un an ne-am hotarat sa facem o schimbare si sa ne mutam in alt oras mai linistit..care sa ne aduca aminte de casa si de cum eram(suntem din Constanta), sa ne regasim linistea de cuplu si timpul pt noi si am facut-o.Ne-am gasit de munca amandoi iar..eu taximetrist ceea ce inevitabil inseamna multe ore pre strada iar ea ospatarita(lucru care il detesta dar a acceptat jobul la inceput), si in felul asta am ajuns de unde am plecat.Am avut liniste o perioada cand am vazut ca nu mai avem prob financiare si ne permiteam cam orice dar relatia noastra se destrama si mai tare pt ca timpul petrecut impreuna era la fel..lipsit de activitati.La inceputul lunii iunie am mers in concediu in tara si ne-am casatorit ceea ce la momentul respectiv m-a facut cel mai fericit barbat..asta pana cand ne-am intors in UK.Relatiile noastre intime erau cam monotone, fapt de care eram constienti amandoi si am avut o discutie pe tema asta chiar cand am venit in UK inapoi si parea aparent ca suntem dispusi sa schimbam asta.Acum 1 sapt eram la munca si vorbisem cu ea la tel, ma intreba daca pot sa cumpar lapte si sa il aduc acasa si i-am zis ca o fac dupa ce las clientul acasa.Ma suna si imi zice ca iese ea sa nu mai vin si am inteles..am avut tot timpu incredere deplina in ea.Dumnezeu a facut in asa fel incat sa fiu in fata casei cu clientul cand ea iesea..aranjta si rujata ca de iesit in oras..magazinul este la 10m de casa, si m-a vazut, a venit la masina si ma intrebat ce fac acolo.I-am explicat ca am client si vorbim dupa.A urmat un schimb de mesaje dure dupa cum va imaginati, mi-am dat seama ca nu se ducea sa ia lapte exact in momentul ala si a inceput sa-mi reproseze ca de cand am venit in UK nu-i mai dau destula atentie, ca sa casatorit cu mine nu din obligatie dar nici din dorinta, motiv ffind influenta familiei si a prietenilor asupra ei.Ne propusesem dupa casatorie sa avem un copil si mi-a zis ca ar fi vrut sa-l faca cu mine pt ca sunt "frumos si sanatos" dar nu si-l mai dorea din pura dragoste pt mine, exemplu luat de la sora ei mai mare care traieste in Italia si are copil cu cineva neffind casatoriti si din cate stiu nemaiavand prea multe sentimente unu pt altul de asemenea.Va inchipuiti ca in mom ala mi-a cazut lumea in cap si am cazut in depresie, asta pana ieri cand eram hotorat sa ies din starea de letargie in care eram si sa fac tot posibilul sa fie totul ca la inceput, cand am primit lovitura finala.Nici in momentul de fata nu-mi dau seama de ce m-am dus spre telefonul ei vechi, care nu-l mai foloseste de un an si l-am aprins.In momentul in care l-am conectat la net aveam messengeru inca activat si a aparut un mesaj de un coleg de al ei pe care l-am intalnit odata, intr-o seara cand a adus-o acasa de la un party cu colegii.Ce am citit in mesaj ma sfasiat, el spunandui ca ii este dor de ea si ca ar vrea sa o sarute atat de tare, complimente unu dupa altu, ea spunandui ca nu in public ca nu e "safe"..fiind taximetrist ma stiu multi alti taximetristi si pe ea la fel..iar pe strada se vad multe.Am clacat si am spart un tablou cu noi dupa care am plecat din casa..asta se intampla cu 10 min inainte sa scape de la munca.Seara a continuat cu o discutie de 1 ora la tel in care parca resemnata de situatie mi-a spus ca vb doar prin msg cu tipul respectiv(fiind englez el) dar ca de cand ne-am intors din Romania a dat avans flirturilor lui pt ca avea de la el ceea ce astepta de la mine..atentie si cuv frumoase.M-am intors acasa si a continuat discutia in care mi-a zis ca el stie situatia si ea i-a zis ca nu vrea nici sa divorteze de mine nici sa fie cu el intr-o relatie noua.Mi-am dat seama cat de mult am gresit cand m-am afundat in munca si am "uitat" de ea fapt pt care am ajuns aici.Mi-a zis ca nu ma mai iubeste ca la inceput dar inca o face si de aia a ramas cu mine..in speranta ca o sa ma schimb si o sa redevin EU..cel cu chef de viata.Imi iubesc sotia mai mult ca orice si sa vad ca am adus-o in stadiul acesta ma doboara si mai tare..sa stiu ca eu am fost vinovat pt ca usor usor am inpinso in bratele altuia..un tip care nu este nici bogat..nici Don Juan..dar face surfing..merge pe motocicleta si isi petrece fiecare minut liber dintr-o petrecere in alta..fapt care probabil a si atraso la el.Un lucru stiu sigur si o scriu cu lacrimi in ochi..ea este viata mea iar in felul asta nu voi mai iubi niciodata iar pt asta sunt dispus sa pierd tot numai pe ea nu, numai ca nu stiu cum sa o fac si cer ajutor.Relatia lor este la inceput la faza de iesit si sarutari(din ce am dedus eu pt nu mi-a spus ea)..sau asa mi-a dat de inteles..dar se cunosc de mai mult timp fiind colegi.Aseara nu am dormit nici unu dupa discutie si usor si cu frica ne-am apropiat unu de altul pana cand ne-am luat in brate cum o faceam inainte.Ne-am trezit, am facut o cafea si am mai avut o discutie in care pt prima oara am recunoscut cat de mult am gresit..sunt mai introvertit si mi-e greu sa o fac..si cu lacrimi in ochi amandoi am am juns la concluzia ca ne treb timp sa ne vindecam dupa ce sa intamplat.Mi-a spus ca desi este mica tot mai este o sansa pt noi si casnicia noastra, pt ce ne-am dorit la inceput dar va dura..nu vreau sa o sufoc dar nu pot sa o pierd.A plecat mai devreme cu 1ora jumate de acasa la munca..probabil sa se intalneasca cu el..iar asta ma omoara..sa stiu ca isi cauta alinare in alta parte si in acelasi timp inca ma vrea pe mine..va rog sa ma sfatuiti.Va multumesc

Mergeti la un preot, faceti terapie de cuplu daca e nevoie, discutati problema cu prietenii vostri, dar pina nu ajungeti la un rezultat ea sa nu se mai intalneasca cu acel barbat cu care oricum nu are nici un viitor. Incercati sa petreceti mai mult timp impreuna.

Va multumesc pt raspunsuri si pt indrumare..o sa vorbesc cu ea sa apelam la psihoterapie de cuplu iar in saptamanile ce vor urma voi face tot posibilul sa petrecem mai mult timp impreuna si sa ne redescoperim pe cat posibil in situatia de fata. Din ce mi-a dat de inteles ea nu vrea sa renunte la noi, desi cred ca se agata de ideea asta cu incapatanare si nu este ce-si doreste cu adevarat..nu stiu ce sa mai cred. Din povestea mea am spus ca acum o sapt am avut un schimb de mesaje mai dur dupa intamplarea cu laptele si vreau sa va spun cuvant cu cuvant unul din mesajele ei:
(dupa ce am intrebat-o dc a mai zis DA in fata starii civile) "Da am incercat sa-ti spun in tara..ca nu vreau..dar nu am avut curaj sa zic tare in gura mare..toata lumea implicata..nu traiesc cu ei dar tot au efect asupra mea..mi-a fost teama..si inca imi e..iar tu te-ai facut ca nu vezi si nu auzi..eu am pus asta pe seama faptului cu tu ma iubesti in felul tau si nu vrei sa inchei.Si acum..imi e greu sa-mi imaginez alta viata..am confort..dar nu am viata..doar munca, gatit, un iesit ca batranii cu astia(colegii)..ceea ce nu e rau..dar sunt plictisita de viata..mi-e greu sa ma imaginez singura..dar parca si asa amandoi ne inecam. (dupa ce io am zis ca nu ma tinut-o "legata" nicodata)-Nu e vorba de retinut..ca mi-ai oferit libertate..dar acum simti ca nu suntem ok si vad cum incerci sa gasesti un motiv pt ce se intampla...cum ca am pe altul(inainte sa aflu aseara de respectivul)..nu am, nu vreau..mereu m-as gandi la comparatie cu tine..si ar da cu virgula pt ceilalti..ai calitati..dar eu vreau un total..vreau si linistea dar vreau si nebunia mea..ca de fapt asta e..o nebunie..un om sanatos poate n-ar face asa "
Si asa am incheiat seara si a urmat cea mai grea sapt a vietii mele.

La asta m-am gandit si eu..in a 4 luna de relatie a ramas insarcinata si a trebuit sa apelam la un avort la momentul acela..eu eram dispus sa-l pastrez dar ea nu pt ca eram la inceput si nu stiam deznodamantul relatie noastre..inainte de casatorie si mai precis in ultimul an incoace amandoi ne doream un copil sa ne intregim familia..doar ca de cand lucrurile au luat-o razna am primit rasp si la acest detaliu iar din rasp ei am inteles ca mai degraba sunt un model de procreere pt ea decat un iubit si sot, doar pt ca sunt "frumos si sanatos".tot mai mult din aceste conversatii si din ce mi-ati spus si dvs incep sa-mi dau seama ca s-ar putea totusi sa ma amagesc singur ca ar mai exista un viitor pt noi..si mi-e tot mai greu sa accept acest lucru.

Escapadele femeilor au in general legatura fix cu nevoia de procreere, este ca in natura, cand femelele intra in calduri masculii se bat intre ei pt intaietate !
Ea nu a fost sincera de la inceput insa un copil o va potoli ! Din aceasta dilema nu puteti iesi ! Pana la urma conteaza doar cine e primul !

ea avea nevoie de un bad-boy, de durere..