Frica de dentist
PuÅ£ine persoane sunt împÇŽcate cu ideea procedurilor stomatologice, iar în cazul unora teama generatÇŽ de vizita la dentist poate fi de o intensitate atât de crescutÇŽ, încât se poate ajunge la fobia de dentist.
Expunerea la un astfel de stimul produce anxietate, ce poate evolua pânÇŽ la atacuri de panicÇŽ. Cu toate acestea, amânarea intervenÅ£iilor agraveazÇŽ adeseori problemele dentare. Un dentist bun poate ajuta pacientul sÇŽ-ÅŸi depÇŽÅŸeascÇŽ fricile, în primul rând, prin înÅ£elegere ÅŸi empatie ÅŸi, în al doilea rând, prin faptul cÇŽ este în permanenţǎ la curent cu noutățile în domeniu.
Teama de dentist poate fi depÇŽÅŸitÇŽ, iar pacientul trebuie sÇŽ conÅŸtientizeze acest lucru. Întreg personalul medical are obligaÅ£ia sÇŽ considere pacientul o fiinţǎ umanÇŽ în integralitatea ei, astfel trebuind sÇŽ evite sÇŽ-l priveascÇŽ doar prin prisma necesitÇŽÅ£ii unui tratament stomatologic. [1], [2]
Frica de dentist în cifre
Existǎ douǎ tabere a celor care se confruntă cu teama de dentist:
- în prima se încadreazÇŽ acele persoane care petrec foarte mult timp gândindu-se la fricile declanÅŸate de medicul stomatolog sau de intervenÅ£iile desfÇŽÅŸurate de acesta;
- a doua tabÇŽrÇŽ este reprezentatÇŽ de indivizii care încearcÇŽ sÇŽ nu se gândeascÇŽ deloc la aceste temeri, cu toate cÇŽ starea anxioasÇŽ este încÇŽ bine înrÇŽdÇŽcinatÇŽ în mintea lor.
Nu sunt încÇŽ statistici clare care sÇŽ evidenÅ£ieze cu certitudine numÇŽrul persoanelor care nu se prezintÇŽ la medicul dentist din cauza fricii, dar, informal, s-ar pÇŽrea cÇŽ aproximativ 5% din populaÅ£ia vesticÇŽ s-ar afla în aceastÇŽ categorie.
Alte studii aratÇŽ cÇŽ, la nivel mondial, aproximativ un sfert din populaÅ£ie suferÇŽ de frica de dentist, iar circa 3% din populaÅ£ia ţǎrilor industrializate evitÇŽ consultul stomatologic. Oricine poate fi afectat, cu toate cÇŽ femeile par de douÇŽ ori mai predispuse decât bÇŽrbaÅ£ii, însÇŽ rezultatul ar putea fi fals-pozitiv, întrucât bÇŽrbaÅ£ii tind sÇŽ nu admitÇŽ frica legatÇŽ de vizita la medicul stomatolog.
Majoritatea persoanelor coreleazÇŽ teama de dentist cu evenimente traumatizante din copilÇŽrie legate de mirosurile ÅŸi sunetele determinate de ustensilele folosite în diverse intervenÅ£ii chirurgicale sau stomatologice. [3], [4], [5]
Mecanismul fricii de dentist
Aplicând definiÅ£ia din DSM-IV (Manual de Diagnostic ÅŸi Clasificare StatisticÇŽ a TulburÇŽrilor Mintale, ediÅ£ia a IV-a), fobia de dentist (nivelul cel mai înalt în ceea ce priveÅŸte teama de dentist) se defineÅŸte ca o fricÇŽ persistentÇŽ ÅŸi marcatÇŽ, fÇŽrÇŽ un motiv rezonabil. Apare mai adesea la pacienÅ£ii care suferÇŽ de anumite afecÅ£iuni psihiatrice: tulburare anxioasÇŽ generalizatÇŽ; tulburare de panicÇŽ; agorafobie; depresie; emetofobie (frica de a voma); tulburare post-traumaticÇŽ de stres.
În literatura de specialitate s-a realizat o ierarhie a fricii de dentist:
- anxietatea declanÅŸatÇŽ de frica de necunoscut;
- frica propriu-zisǎ: reacţia la un stimul cunoscut ce poate dǎuna persoanei vizate;
- fobia: cunoaÅŸterea stimulului ÅŸi absenÅ£a oricÇŽrei încercÇŽri de a se expune acestuia.
În privinÅ£a anxietÇŽÅ£ii, aceasta este de 2 tipuri: exogenÇŽ (corelatÇŽ cu evenimente precedente traumatizante) ÅŸi endogenÇŽ (generatÇŽ de o tulburare anxioasÇŽ).
Au fost alcÇŽtuite ÅŸi câteva teste care mÇŽsoarÇŽ în mod specific frica de dentist, dintre care se vor aminti:
- scala de anxietate Corah (Corah’s Dental Anxiety Scale);
- scala de anxitetate modificatÇŽ (Modified Dental Anxiety Scale).
Uneori teama este atât de pronunÅ£atÇŽ, încât numai simplele discuÅ£ii despre dentiÅŸti, dinÅ£i, reclame la produsele de îngrijire oralÇŽ pot cauza atacuri de panicÇŽ. Frica de dentist poate apÇŽrea ÅŸi la persoane care nu s-au gândit niciodatÇŽ cÇŽ intervenÅ£iile stomatologice le-ar pricinui vreun rÇŽu, însÇŽ contagiunea informaÅ£ionalÇŽ (experienÅ£ele ÅŸi pÇŽrerile negative ale celorlalÅ£i) a avut un impact rÇŽsunÇŽtor asupra lor. Un procent important din numărul persoanelor care necesitÇŽ îngrijiri medicale stomatologice devin anxioase când vine vorba de consultul stomatologic.
În general, nu prea apare, propriu-zis, frica de dentist, ci de ceea ce se întâmplÇŽ în cabinetul medicului stomatolog, astfel vorbindu-se despre frica de:
- ace;
- freza dentarÇŽ;
- durere;
- înec;
- diagnostic;
- anestezic;
- a nu se face de râs;
- procedurile stomatologice ulterioare;
- pierderea controlului;
- a merge la vizitele medicale.
În continuare, vor fi prezentate câteva dintre simptomele ÅŸi, unde este cazul, cauzele acestor temeri. [1], [3], [5]
De ce apare și cum se manifestă frica de dentist
Se cunosc ÅŸi anumite cauze care genereazÇŽ frica de dentist dintre care se pot aminti:
- experienţe anterioare neplǎcute ce au vizat o intervenţie stomatologicǎ (majoritar);
- istoric de abuzuri fizice sau emoţionale;
- frica de durere, toleranţǎ scǎzutǎ la durere sau durere indusǎ de un dentist care nu are grijǎ de pacienţii sǎi;
- umilire din partea unui anumit dentist cu privire la igiena oralÇŽ;
- viziunea altor persoane despre experienţele traumatizante;
- inocularea fricii de dentist.
Frica de anestezic are douÇŽ cauze importante: una de naturÇŽ biologicÇŽ ÅŸi se referÇŽ la alergia indusÇŽ de unele anestezice; celalatÇŽ este de ordin psihologic ÅŸi este legatÇŽ de starea produsÇŽ de anestezia localÇŽ - pierderea controlului asupra propriului organism sau incapacitatea de a se miÅŸca sau de a comunica. Dentistul poate administra mai mult anestezic, însÇŽ întotdeauna îl va întreba pe pacient dacÇŽ totul este în regulÇŽ. De asemenea, pacientul poate trÇŽi cu impresia cÇŽ o experienţǎ neplÇŽcutÇŽ din trecut se va repeta iar ÅŸi din acest motiv frica de anestezic se poate dezvolta ca fobie, rezultând atacurile de panicÇŽ.
În privinÅ£a fricii de înec, se considerÇŽ cÇŽ aceasta poate fi generatÇŽ de: abuzuri sau violenţǎ; episoade în care pacientul a fost pe punctul de a se îneca; conÅŸtientizarea procesului de înghiÅ£ire; atenÅ£ia sporitÇŽ la înghiÅ£ire. Ca simptomatologie, apare o fricÇŽ exageratÇŽ produsÇŽ de vizita la medic, urmatÇŽ de “pierderea” abilitÇŽÅ£ii de a înghiÅ£i, mânca sau bea. În plus, anxietatea va creÅŸte odatÇŽ cu apropierea vizitei la dentist.
Frica de diagnostic are drept bazǎ lipsa capacitǎţii de a face faţǎ procedurilor medicale indicate dupǎ stabilirea unui diagnostic; de asemenea, se poate vorbi şi despre incapacitatea acceptǎrii unui anumit diagnostic. De obicei, simptomele se traduc prin reacţii fizice: greaţǎ, vǎrsǎturi; diaree.
Frica de freza dentarÇŽ se poate manifesta prin: nervozitate; anxietate sau negarea necesitÇŽÅ£ii procedurii. Frica de a nu se face de râs are drept cauze igiena defectuoasÇŽ dublatÇŽ de lipsa prezentÇŽrii la medic. La rândul lor, simptomele acesteia pot avea rÇŽsunet la nivelul organismului ÅŸi se referÇŽ la o stare cronicÇŽ de greaţǎ.
Teama de procedurile stomatologice ulterioare se caracterizeazÇŽ prin incapacitatea pacientului de a se relaxa, iar în frica de ace apar: anxietatea cu privire la injecÅ£ii; evitarea injecÅ£iilor; uscÇŽciunea gurii; palpitaÅ£iile (pacientul îÅŸi simte inima bÇŽtând; transpiraÅ£ii; creÅŸterea frecvenÅ£ei respiratorii; ameÅ£ealÇŽ; senzaÅ£ia de rÇŽu; eventual, leÅŸin.
Pacientul ce dezvoltÇŽ fricÇŽ faţǎ de durere va avea: senzaÅ£ie de sufocare; greutate la respiraÅ£ie; constricÅ£ie toracicÇŽ ÅŸi anxietate. Sentimentul de pierdere a controlului se manifestÇŽ prin: tulburÇŽri de comportament descrise prin dezvoltarea unei atitudini ostentative faţǎ de medicul dentist; reacÅ£ii fizice care-l fac pe pacient sÇŽ se simtÇŽ din ce în ce mai puÅ£in confortabil; anxietate tradusÇŽ prin: palpitaÅ£ii, dispnee ÅŸi stare de tensiune. În fine, frica de a merge la vizitele medicale se poate manifesta prin anxietate puternicÇŽ.
Fobia de dentist poate genera:
- anxietate ÅŸi depresie;
- afectarea statutului social ÅŸi profesional;
- pierderea stimei de sine ÅŸi a încrederii în propria persoanÇŽ. [1], [5], [6]
Cum combatem frica de dentist
Întrucât frica de durere este principala cauzÇŽ a evitÇŽrii procedurilor stomatologice, pacienÅ£ii ce suferÇŽ de astfel de temeri trebuie sÇŽ fie conÅŸtienÅ£i cÇŽ, în ultimii ani, procedurile medicale s-au îmbunÇŽtÇŽÅ£it ÅŸi existÇŽ metode de tratament mai puÅ£in solicitante precum:
- folosirea unor dispozitive controlate de un computer, dispozitive asemÇŽnÇŽtoare unor stilouri, ce injecteazÇŽ anestezicul atât de uÅŸor încât nu determinÇŽ stimularea fibrelor nervoase responsabile de producerea durerii;
- utilizarea gelurilor cu efect analgezic înainte de injectarea anestezicului.
La modul general, în privinÅ£a remediilor pentru depÇŽÅŸirea fricii de dentist se recomandÇŽ:
- optarea pentru un dentist capabil de înÅ£elegere ÅŸi empatie;
- observarea mediului unde se desfǎşoarǎ intervenţia şi discutarea despre aceasta (inclusiv oferirea de explicaţii pe care pacientul le-ar putea solicita);
- realizarea intervenÅ£iei cât mai devreme în cursul zilei, pentru ca pacientul sÇŽ nu trebuiascÇŽ sÇŽ se macine foarte mult din cauza acesteia;
- însoÅ£irea pacientului de cÇŽtre un prieten;
- alegerea unui semn pe care pacientul sÇŽ i-l facÇŽ dentistului atunci când doreÅŸte sÇŽ opreascÇŽ intervenÅ£ia sau când simte nevoia cÇŽ ar trebui sÇŽ ia o pauzÇŽ;
- distragarea atenÅ£iei prin: ascultarea la cÇŽÅŸti sau în sala unde se desfÇŽÅŸoarÇŽ procedura medicalÇŽ a muzicii preferate, a unor cÇŽrÅ£i audio amuzante sau, dacÇŽ este posibil, vizionarea unei emisiuni TV;
- dezvoltarea unei legÇŽturi de încredere cu medicul dentist;
- folosirea umorului pentru îmbunÇŽtÇŽÅ£irea atmosferei de lucru;
- realizarea unor exerciţii de respiraţie (respiraţia profundǎ);
yoga.
În mod specific, faţǎ de fricile prezentate în secÅ£iunea anterioarÇŽ au fost dezvoltate anumite modalitÇŽÅ£i prin care acestea sÇŽ fie depÇŽÅŸite. Astfel:
- în frica de anestezic se recomandÇŽ: consiliere psihologicÇŽ atunci când se dezvoltÇŽ fobiile ÅŸi gÇŽsirea, pe cât posibil, a dentistului potrivit;
- în frica de înec sunt utile: tehnicile de relaxare (hipnoterapia, realizarea unor activitÇŽÅ£i plÇŽcute înaintea vizitei la dentist) sau psihoterapia; colaboararea cu dentistul; discuÅ£ia cu dentistul despre alternative vizând tratamentul, astfel încât pacientul sÇŽ se simtÇŽ confortabil;
- frica de diagnostic ar putea avea ca soluţie discuţia cu medicul despre procedurile care urmeazǎ sǎ fie fǎcute;
- frica de freza dentarÇŽ dispare atunci când: medicul îi comunicÇŽ ÅŸi explicÇŽ pacientului procedurile; pacientul îÅŸi distrage atenÅ£ia de la întreaga procedurÇŽ (de exemplu, ascultÇŽ muzicÇŽ la cÇŽÅŸti); se aleg proceduri alternative ÅŸi adecvate care sÇŽ producÇŽ mai puÅ£inÇŽ teamÇŽ;
- frica de a nu se face de râs poate fi depÇŽÅŸiţǎ atunci când apare: obiÅŸnuinÅ£a cu dentistul sau când se apeleazÇŽ la consiliere pentru explicarea ÅŸi conÅŸtientizarea simptomelor fizice asociate cu vizita la medic;
- frica de procedurile stomatologice ulterioare se poate trata prin: tehnici de relaxare sau concentrarea pe elementele pozitive ale intervenţiilor;
- în frica de ace sunt utile: discuÅ£ia cu medicul despre procedurÇŽ ÅŸi creÅŸterea încrederii în capacitÇŽÅ£ile sale; în cazul copiilor (cei mai predispuÅŸi spre o astfel de temere) se poate recurge la strategii de adaptare la situaÅ£ie (spre exemplu, îÅŸi pot aduce jucÇŽria preferatÇŽ) sau la tehnici de distragere; aplicarea unor creme sau geluri cu efect analgezic; în cazuri avansate, consilierea ÅŸi hipnoza;
- în frica de durere ar trebui sÇŽ se apeleze la: metode de creare a unui mediu sigur ÅŸi confortabil pentru pacient; explicarea procedurilor; sedare (dacÇŽ este cazul); tehnici de distragere;
- în frica determinatÇŽ de senzaÅ£ia de pierdere a controlului, dentistul este direct responsabil de maniera în care îl face pe pacient s-o depÇŽÅŸeascÇŽ prin: cizelarea abilitÇŽÅ£ii de înÅ£elegere ÅŸi a empatiei; crearea unei atmosfere de lucru pozitive; sedare totalÇŽ sau parÅ£ialÇŽ (la pacienÅ£ii mai dificili);
- în frica de merge la vizitele medicale se recurge la: realizarea unei atmosfere plÇŽcute; managementul stresului (comunicare, distragere); construirea unei relaÅ£ii puternice de încredere între dentist ÅŸi pacient; consiliere ÅŸi hipnozÇŽ.
De asemenea, pacientul ar trebui sÇŽ împÇŽrtÇŽÅŸeascÇŽ medicului teama provocatÇŽ de procedurÇŽ ÅŸi i se va sugera sÇŽ vorbeascÇŽ cu apropiaÅ£ii sÇŽi despre aceastÇŽ problemÇŽ. În plus, este de subliniat faptul cÇŽ ar fi de dorit ca pacientul sÇŽ-ÅŸi cunoascÇŽ dentistul înainte de începerea oricÇŽrei intervenÅ£ii, iar lucrurile trebuie luate încet pentru ca temerile sÇŽ fie depÇŽÅŸite corespunzÇŽtor. Nu în ultimul rând, este necesar ca pacientul sÇŽ meargÇŽ la consultaÅ£ii ori de câte ori îi cere medicul pentru a preîntâmpina posibilele complicaÅ£ii ÅŸi chiar pentru a depÇŽÅŸi frica de dentist. MeritÇŽ precizat cÇŽ efectuarea unor tratamente corespunzÇŽtoare poate menÅ£ine sÇŽnÇŽtatea dentarÇŽ pentru întreaga viaţǎ. [4], [6], [7], [8], [9]
[2] Conquering Dental Fear - https://www.dentalfear.net/
[3] How to get over your fear of the dentist - https://www.besthealthmag.ca/best-you/oral-health/how-to-get-over-your-fear-of-the-dentist#Mc39YIcxO9J0cFuW.97
[4] Fear of the dentist - https://www.nhs.uk/Livewell/dentalhealth/Pages/Fearofthedentist.aspx
[5] Fear of Dental Treatment – an Underrecognized Symptom in People With Impaired Mental Health - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3782017/
[6] Dental Phobia – Overcome your fear - https://www.dentalphobia.co.uk/
[7] 10 Tips to Overcome your Dental Phobia - https://www.health.harvard.edu/blog/dental-fear-our-readers-suggest-coping-techniques-20100825327
[8] Dental Fear? Our readers suggest coping techinques - https://www.health.harvard.edu/blog/dental-fear-our-readers-suggest-coping-techniques-20100825327
[9] My fear of the dentist - https://www.dentalhealth.org/tell-me-about/topic/sundry/my-fear-of-the-dentist
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Imi este frica de dentist si nu stiu de ce am o asa mare frica
- Durere de masea si Anxietate
- Canin in gingie
- Anestezie in nervul molarului
- Mie frica de dentist