Frica de zbor – simptomatologie fizica si psihologica – prima parte

Zborul este considerat, in general, ca fiind una dintre cele mai sigure forme de transport in comun disponibile in prezent in lume. Statisticile intocmite au concluzionat ca o calatorie a unei companii aeriene este de 29 de ori mai sigura decat conducerea unui automobil.

In ciuda acestor statistici, oamenii inca mai experimenteaza frica de zbor.
Orice persoană care zboara – chiar daca aceasta persoana nu are frica de zbor –stie constient, dar mai ales inconstient, ca exista intotdeauna posibilitatea ca un accident sa aiba loc, la fel ca in cazul oricarei alte activitati din viata. In aviatie se intampla totusi putine accidente, deoarece pilotii sunt instruiti sa-si pastreze calmul si sa gandeasca in mod clar atunci cand se afla intr-o situatie de urgenta.

Multi pasageri ajung sa experimenteze frica de zbor, mai ales pentru ca nu stiu ce se intampla la bordul acestui aparat. Lipsa de cunoastere poate fi un puternic declansator de frica.

Stari de vulnerabilitate

Frica de zbor nu are legatura neaparat cu lipsa de informatii din domeniul aviatiei, ci pe bazeaza pe constiinta faptului ca viata este fragila si vulnerabila si ca nimeni nu poate avea un control total asupra vietii – atat in aer, cat si la sol.
Cum oamenii nu au fost conceputi sa zboare precum pasarile, ori de câte ori vom intra intr-o “masina de zbor” trebuie sa ne confruntam cu cele mai profunde temeri ale vulnerabilitatii umane. Nu e vorba neaparat ca zborul in sine este „nenatural”, ci ca in drumul nostru catre cer, sigilati intr-o mare „cutie de otel”, ne putem auzi cele mai profunde ganduri privind vulnerabilitatea ca fiinte umane si trebuie sa ne abandonam cu totul unei singure persoane care are cunostinte despre pilotarea aparatului de zbor.
Cu toate acestea, chiar daca nici unul dintre noi nu detine vreodata controlul a ceva (doar avem impresia aceasta), putem invata sa avem un control al gandurilor si sentimentelor noastre, alaturi de increderea in ceva mai mare decat noi insine. Putem invata sa nu fim coplesiti de frica in sine.

Diferite aspecte cuprinse in frica de zbor

Frica de zbor este o fobie specifica, una dintre mai multe tipuri de tulburari de anxietate. Ca o anxietate, cand experimentam “frica” de zbor suntem mai preocupati de ceea ce s-ar putea intampla decat de ceea ce se intampla de fapt.
Frica de zbor are mai multe componente, dintre care nu toate sunt specifice zborului în sine. Unele dintre aceste componente reprezinta anxietati cu privire la:

• inaltimi
• spatii inchise
• aglomeratii
• a sta in aer cald, neaerisit
• a fi obligat sa ramai pasiv
• nu intelegi motivele pentru toate sunetele, senzatiile si actiunile care apar in jurul tau
• ingrijorarea cu privire la pericolele de turbulente
• a fi dependent de lucruri mecanice necunoscute pentru a ramane in siguranta
• a fi dependent de cunostintele unui pilot necunoscut
• a nu te simti în “control’’

In cazul in care frica de zbor provine dintr-un traumatism sau accident din trecut, este necesara consultarea unui psihoterapeut cu care sa poti discuta lucrurile „din profunzime” care au ramas nerezolvate si care activeaza in prezent diverse anxietati.

Simptomatologie

Nimeni nu poate avea un control total asupra vietii sale sau asupra viitorului sau. De aceea, oricine care se ingrijoreaza in mod inutil cu privire la viitor isi va declansa reactii fizice si emotionale la fel ca și in cazul in care intr-adevar se intampla ceva periculos.
In general, persoanele care se confruntă cu o frica de zbor traiesc de doua tipuri de simptome:

Reacțiile fiziologice de teama si stres includ:
• tensiune musculara; tremor
• dificultati de respiratie
• palpitatii cardiace; dureri in piept
• disconfort abdominal intestinal
• transpiratii, slabiciune, ameteala, gura uscata, fata palida

Simptomele psihologice includ:
• alterarea memoriei
• ingustarea campului perceptiv
• judecata slaba
• crearea de asteptari negative

Conditii medicale

Oricine zboara cu avionul trebuie sa fie constient de faptul ca anumite afectiuni medicale – care nu sunt cauzate de anxietate psihologica – pot produce simptome care mimează foarte bine reactiile fiziologice la anxietate sau care cauzeaza anxietate suplimentara. Dintre acestea enumeram:

– afectiuni vestibulare (care tin de urechea interna) pot provoca dezorientare, ameteala, greata si dureri de urechi
Cea mai comuna si sigura metodă de eliberare a unei presiuni pe care o simti in urechea interna este de a muta maxilarul si inghiti in acelasi timp, asa cum se intampla cand mesteci guma .
Daca aceasta metoda nu functioneaza, poti incerca urmatoarele: atunci cand simti o mica presiune care urmeaza sa se dezvolte, tineti nasul inchis și apoi sufla usor ca atunci cand expiri. Presiunea din spate poate forta deschiderea tubului Eustachio.

In cazul in care aceasta manevra nu indeparteaza durerea, poti incerca sa folosesti un spray decongestionant pentru nas sau un decongestionant oral (cum ar fi pseudoefedrina), cu aproximativ o ora inainte de plecare sau de o ora inainte de sosire. (A se evita orice medicament care combina pseudoefedrina cu un antihistaminic, deoarece acest lucru poate provoca somnolenta, care persista timp de mai multe ore. Dar, daca vrei sa dormi pe timpul zborului, este de evitat conducerea unui automobil dupa zbor.)

– dureri de sinus
Aceasta durere apare deseori in jurul sau deasupra ochilor, ca intr-o durere de cap pe o parte a capului. Aceasta apare de la schimbarile de presiune atmosferica, la fel ca durerea urechii interne (descrisa mai sus), numai ca aceasta implica cavitatile sinusurilor congestionate. Aceasta se intampla de obicei in timpul coborarii, atunci cand presiunea aerului prins la nivelul sinusurilor nu se poate egaliza cu presiunea aerului in cabina. La fel ca si cu durerile de urechi, si in acest caz poate ajuta luarea unei decongestionant (pentru a deschide cavitatile sinusurilor) cu aproximativ o ora inainte de a incepe coborarea

– prolapsul valvei mitrale poate provoca dureri in piept si poate contribui la senzatii de panica

– hipoglicemia (scaderea zaharului din sange) cauzata de lipsa de mancare poate genera lipotimie, iritabilitate, tensiune musculara si anxietate

– reactiile alergice la materiale plastice, covoare, parfumuri, etc pot provoca grade de disconfort variabil

– efectele secundare ale unor medicamente pot provoca o varietate de sentimente incomode si stari de anxietate

– lipsa de oxigen la altitudine poate provoca dureri de cap, iritabilitate, greata, slabiciune musculara, oboseala, vedere usor incetosata, respiratie superficiala sau, din contra, accelerata

– deshidratarea din cauza aerului foarte uscat poate provoca dureri de cap, ameteli si oboseala. De aceea este necesar sa beti multa apa plata: aproximativ o cana/ pe ora. In general, daca nu aveti probleme cu rinichii, acest aport moderat de apa ar trebui sa fie benefic. Incercati sa evitati consumul de alcool, coca-cola si cofeina

Va urma.