Fundaţia Comunitară Bucureşti: Durata medie de viaţă a bucureşteanului, în creştere

Indicatorii sănătăţii locuitorilor Capitalei arată o calitate mai bună a infrastructurii de sănătate a oraşului prin comparaţie cu cea existentă în alte regiuni ale ţării, durata medie de viaţă a bucureşteanului în 2015 fiind de 77,81 ani, potrivit unui studiu prezentat joi de Fundaţia Comunitară Bucureşti (FCB), realizat prin metoda canadiană Vital Signs.

Conform sursei citate, durata medie de viaţă nu a variat foarte mult în ultimii trei ani, însă este important de menţionat că, în cazul în care este luat în considerare un interval mult mai larg, durata medie de viaţă în Bucureşti a crescut simţitor - în 1990, indicatorul avea valoarea de 70,4 ani, potrivit datelor INS.

Cât priveşte fenomenele legate de natalitate, datele primite de la Asociaţia Română de Neonatologie indică, pentru anul 2015, la nivelul întregii ţări, 15.223 de copii născuţi cu greutatea scăzută şi o rată de 11% a naşterilor premature, evidenţiază studiul.

Conform datelor obţinute de la INS, în 2013 s-au născut 549 de copii ai căror mame aveau o vârstă cuprinsă între 15-19 ani. În 2014, numărul scăzuse la 494, pentru a reveni la o valoare mai mare, de 513, în 2015.

Alte date legate de natalitatea bucureşteană se referă la numărul de gravide luate în evidenţă. Conform INS, acesta a scăzut din 2014, când au fost luate în evidenţă 10.273 de femei, până în 2015, când numărul lor a scăzut la 10.172.

Referitor la mortalitate, studiul FCB relevă faptul că numărul deceselor înainte de a împlini un an a scăzut constant în Bucureşti între 2013 şi 2015. În primul an de analiză, 104 nou-născuţi au decedat în Bucureşti, în 2014 numărul lor a scăzut la 94, iar în 2015 la 91.

Sporul natural la nivelul Capitalei este negativ în cei trei ani, populaţia Bucureştiului a scăzut în 2013 cu 813 persoane, în 2014 cu 2.537 de persoane, iar în 2015 cu 2.990 de persoane, scădere ce poate fi cauzată şi de migraţia internă a unor locuitori ai Capitalei în zonele rezidenţiale construite, precizează studiul.

Numărul de medici care activau la nivelul Capitalei, în anul 2015, era de 654 la fiecare 100.000 de locuitori, 90,7 medici de familie şi 563,3 medici specialişti. Din datele oferite de INS, mai rezultă că au fost identificate 1.355 de cabinete medicale de familie, dintre care două sunt de stat, restul fiind în proprietate privată.

Conform datelor INS, numărul total al medicilor care lucrează în Bucureşti este într-o creştere constantă în ultimii ani, în 2015 înregistrându-se 12.092. Pe de altă parte, în intervalul analizat, numărul medicilor de familie a scăzut uşor, în 2015 numărul acestora fiind de 1.677.

FCB precizează că indicatorii Vital Signs privind domenii cheie ale calităţii vieţii din Capitală au fost colectaţi în ultimele luni ale anului 2016 direct de la instituţiile publice care generează date, la care se adaugă informaţii preluate din cercetări sau studii academice sub coordonarea universităţilor bucureştene, şi vizează evoluţia activităţii din domeniile cercetate pe o perioadă de trei ani (2013 - 2016).