Gabriela Creţu: E un interes în UE să avem oameni sănătoşi şi pe bolnavi să îi tratăm eficient pentru ei şi pentru banul public

Prevenirea îmbolnăvirilor prin vaccinare şi o alimentaţie sănătoasă, combaterea rezistenţei la antibiotice, educaţia sanitară, precum şi utilizarea pesticidelor pentru culturile agricole se numără printre temele abordate joi la întâlnirea avută de reprezentanţii Comisiilor reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru afaceri europene, sănătate publică şi pentru agricultură cu comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, aflat la Bucureşti.

"Boala nu are frontiere. E un interes comun la nivelul UE, nu numai un interes naţional, să avem oameni sănătoşi şi să luăm toate măsurile necesare pentru ca atunci când se îmbolnăvesc să îi putem trata eficient, atât pentru ei cât şi pentru banul public. Să nu fim nevoiţi să testăm mai multe antibiotice pentru ca unul să se potrivească pentru că la celălalt e rezistent. (...) Dată fiind accesibilitatea la antibiotice, oamenii tind să se autotrateze şi îşi reduc sensibilitatea la acele antibiotice şi posibilitatea de a fi trataţi atunci când se îmbolnăvesc. Un plan naţional trebuie pus în aplicare pentru a preveni creşterea rezistenţei pe care oamenii o dobândesc la antibiotice. Există un plan de măsuri pe care Ministerul Sănătăţii s-a angajat să îl pună în aplicare", a afirmat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Creţu.

Ea a precizat că Vytenis Andriukaitis a evidenţiat rolul prevenţiei, astfel încât să întârziem cât mai mult momentul îmbolnăvirii sau chiar să îl eliminăm.

"Comisarul european e un mare suporter al unei vieţi sănătoase şi colaborează cu celelalte portofolii din interiorul Comisiei astfel încât să se promoveze, în genere, viaţa sănătoasă, nu numai să se soluţioneze aspecte extrem de punctuale legate de medicamente, doctori etc. (...) Trebuie să eliminăm componentele nocive din hrană, care favorizează apariţia unei afecţiuni - zahăr, adaosuri alimentare, sare etc (...) Educaţia este un mijloc foarte important de a evita dependenţele - fumatul, abuzul de alcool care, din păcate, ştim asta, apare la vârste din ce în ce mai fragede", a adăugat Gabriela Creţu.

Senatorul a menţionat că Vytenis Andriukaitis a apreciat că legea vaccinării trebuie să fie explicată cetăţenilor. "A început cu situaţia copiilor care mor din cauza unor boli ce pot fi prevenite. Şi eu m-am ocupat cu asta când eram la Parlamentul European. În vremea aceea mureau din cauza unor boli care pot fi prevenite aproximativ 60.000 de persoane pe an. (...) Comisarul s-a referit la bolile copilăriei şi la copiii nevaccinaţi. (...) S-a referit la faptul că legea vaccinării trebuie explicată cetăţenilor. Trebuie să găsim acel echilibru între interesul public (să evităm epidemiile şi să salvăm vieţi) şi să respectăm libertatea persoanelor de a decide asupra propriei existenţe", a subliniat Gabriela Creţu.

Potrivit preşedintelui Comisiei de afaceri europene din Senat, o recomandare a comisarului Vytenis Andriukaitis a fost crearea unei platforme naţionale în care toţi factorii implicaţi să poată comunica mai bine şi să aibă la dispoziţie informaţia necesară atunci când ea apare, de exemplu apariţia unui focar de infecţie.

"Ne-a atras atenţia asupra risipei de alimente. Nu e doar o problemă românească. Trebuie elaborate planuri de utilizare a alimentelor înainte de a ieşi din termenul de garanţie, pentru a evita distrugerea lor. (...) Trăim într-o lume în care există şi foamete", a afirmat Gabriela Creţu.

Un alt subiect abordat în întâlnirea comisarului european cu parlamentarii români a fost cel legat de utilizarea pesticidelor.

"La nivel european ele sunt interzise, dar există în legislaţie posibilitatea unor derogări în cazuri speciale. România a utilizat acest drept în fiecare an, inclusiv anul acesta. E vorba de posibilitatea agricultorilor de a folosi anumite substanţe pentru combaterea dăunătorilor, dar substanţe care sunt extrem de periculoase pentru sănătate. Am fost avertizaţi într-un fel că trebuie să facem ceva: fie prin substituirea culturilor cu altele rezistente la dăunătorii respectivi sau înlocuirea cu insecticide de altă producţie şi să nu mai facem uz de această derogare permanentă întrucât consecinţa ei este că protejează cultura de insecte sau dăunători dar afectează sănătatea umană", a explicat Gabriela Creţu.