Gastrita acuta

Gastrita acuta este un termen care acopera un spectru de entitati care induc modificari inflamatorii in mucoasa gastrica. Etiologiile diferite impart prezentari clinice gastrice similare. Totusi acestea difera prin caracteristicile histopatologice unice. Inflamatia poate include intreg stomacul-pangastrita sau o regiune a stomacului-gastrita antrala. Gastrita acuta poate fi impartita in doua categorii: eroziva (eroziuni superficiale, eroziuni profunde, eroziuni hemoragice) si noneroziva (determinata in general de Helicobacter pylori) .

Nu exista nici o corelatie intre inflamatia microscopica (gastrita histologica) si prezenta simptomelor gastritice (durere abdominala, greata, varsaturi) . De fapt majoritatea pacientilor cu evidente histologice ale gastritei acute sunt asimptomatici. Diagnozticul este obtinut de obicei prin endoscopie efectuata pentru alte motive. Gastrita acuta poate prezenta o varietate de simptome, cea mai comuna fiind discomfortul epigastric.

Alte simptome includ greata, varsaturile, anorexia, balonarea. Ocazional durerea abdominala acuta poate fi un simptom de prezentare. Apare in cazul gastritei flegmonoase (gangrena stomacului) in care durerea abdominala severa acompaniata de greata si varsaturi cu continut gastric purulent poate reprezenta tabloul clinic. Pot fi prezente febra, frisoanele si hiccups-ul.

Mortalitatea si morbiditatea este dependenta de etiologia gastritei. In general cele mai multe cazuri sunt tratabile o data ce etiologia este deteerminata. Exceptia este gastrita flegmonoasa care are o mortalitate de 65%, chiar si cu tratament.

Patogenia gastritei acute

Mecanismul comun al lezarii este dezechilibrul dintre factorii de protectie si cei agresivi care mentin integritatea mucoasei gastrice. Gastrita acuta eroziva poate rezulta prin expunerea la o varietate de agenti si factori.

Gastrita chimica.
Aceasta se refera la gastrita reactiva. Acesti agenti includ medicamentele nonsteroidiene antiinflamatorii, alcoolul, cocaina, stressul, radiatia, refluxul biliar si ischemia. Mucoasa gastrica prezinta hemoragii, eroziuni si ulcere. Gastrita apare la administrarea de doze terapeutice sau subterapeutice ale acestor medicamente.
Datorita gravitatii agentii stagneaza in marea curbura a stomacului, explicind dezvoltarea gastritei acute distal sau linga marea curbura in cazul administrarii orale de antiinflamatoare. Mecanismul major al leziunii este reducerea sintezei de prostaglandina care este responsabila pentru mentinerea protectiei mucoasei de actiunea acidului gastric.

Infectia bacteriana este o alta cauza a gastritei.
Bacteria Helicobacter pylori este cauza cea mai comuna pentru gastrita. Complicatiile rezultate prin infectia cronica difera fata de cea acuta. Prevalenta infectiei variaza la persoanele sanatoase in functie de virsta, status socioeconomic si tara de origine. Aceasta infectie este de obicei cistigata in copilarie. Calea de transmitere a bacteriei nu este inca clara. Se pare ca exista o componenta de la persoana la persoana prin cale fecal-orala sau prin ingestia de apa infectata sau alimente. Helicobacter pylori este asociata cu 60% din ulcerele gastrice si 90% din ulcerele duodenale.

Gastrita flegmonoasa.
Este o forma de gastrita rara determinata de agenti bacterieni, incluzind streptococci, stafilococci, specii de Proteus, specii de Clostridium si Escherichia coli. Apare de obicei la persoanele debilitate. Este asociata cu consumul recent a unei cantitati mari de alcool, o infectie respiratorie concomitenta si SIDA. Flegmon inseamna o raspindire extinsa a inflamatiei cu sau fara afectarea tesutului conjunctiv. In stomac implica infectia straturilor profunde ale stomacului-submucoasa si musculara. Ca rezultat apare infectia bacteriana purulenta care conduce la gangrena.

Gastrita virala.
Infectiile virale pot determina gastrita. Citomegalus virus este o cauza virala comuna gastritei. Se descopera de obicei la indivizi care sunt imunosupresati, cei cu cancer, imunosupresie, transplante si SIDA. Implicarea gastrica poate fi localizata sau difuza.

Gastrita fungica.
Fungii care pot determina infectia stomacului sunt Candida albicans si histoplasmoza. Ficomicoza gastrica este o infectie gastrica fungica rara si fatala. Factorul comun predispozant este imunosupresia. Prezeantarea clinica este hemoragia din ulcerele gastrice sau eroziunea cu pliuri gastrice gigante.

Gastrita parazitara.
Infectiile parazitare sunt o cauza rara de gastrita. Anisakidoza este determinata de o nematoda care patrunde in mucoasa gastrica la nivelul curburii mari. Se dobindeste prin consumul de fructe marine sau peste contaminat. Determina durere abdominala severa care scade in citeva zile. Se asociaza cu edemul mpliurilor gastrice, eroziuni si ulcere.

Gastrita ulcero-hemoragica.
Este observata la pacientii care sunt grav bolnavi. Se considera a fi secundara ischemiei prin hipotensiune sau soc sau prin eliberarea de substante vasoconstrictoare. Mucoasa gastrica arata numeroase petesii, in fundusul si corpul gastric, sau un model hemoragic difuz.

Gastrita eozinofilica.
Este observata frecvent in combinatie cu gastroenterita eozinofilica dar poate fi asociata cu numeroase afectiuni, inclusiv alergia la alimente (laptele de vaca, soia), boala vasculara colagenica, infectii parazitice, cancer gastric, limfom, boala Crohn, vasculita, alergiile la medicamente si infectia cu Helicobacter pylori. Se observa infiltratul eozinofilic in peretele gastric.