Gastrita atrofica

Diagnostic

Studii de laborator:
-gastrita atrofica poate fi diagnosticata doar prin studii histologice ale biopsiilor de mucoasa gastrica, se vor obtine cite doua biopsii din antru, corp gastric si una din incizura gastrica
-se noteaza nivele scazute ale pepsinogenului seric iar fractia pepsinogen I si II din ser poate fi folosita pentru a evidentia gastrita atrofica
-diagnosticul infecftiei cu Helicobacter pylori necesita initial biopsii mucoase pentru evidentierea histopatologica a bacteriei si modificarilor gastrice
-tardiv in evolutia infectiei se foloseste testul la ureaza respiratorie
-cultura bacteriana din specimenele de biopsie gastrica este utila pentru testarea sensibilitatii la antibiotice
-pentru gastrita autoimuna se vor efectua teste serice pentru detectarea anticorpilor antiparietali si anti-factor intrinsec
-se va evalua aclorhidria bazala si stimulata si hipergastrinemia in afectarea utoimuna
-se evalueaza cobalamina serica si testul Schilling.

Proceduri efectuate.

Endoscopia digestiva superioara este importanta pentru diagnosticul gastritei atrofice. Se vor evidentia zonele de metaplazie intestinala, se vor preleva biopsii si se va efectua topografia infectiei cu Helicobacter pylori.

Examenul histologic in infectia cu Helicobacter pylori arata grupuri de bacterii gram-negative in straturile mucoase si foveolele epiteliale gastrice. Infectia este observata in antrum si corpul gastric. Se detecteaza infiltrat polimorfonuclear in lamina propria, suprafata glandulara si epiteliul foveolar, ocazional se formeaza abcese mici. Se evidentiaza agregatele limfoide din lamina propria. In infectia tardiva se observa atrofia glandulara si inlocuirea glandelor cu epiteliu intestinal, glandular piloric sau fibroza lor.

Examenul histopatologic in gastrita autoimuna prezinta infiltrat multifocal in lamina propria cu celule mononucleare si eozinofile, precum si distructia glandulara de catre celulele limfocitare T. Are loc metaplazia pseudopilorica si modificari hipertrofice ale celulelor parietale.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: gastrita cronica, boala de reflux gastroesofagian, anemia pernicioasa, dispepsia functionala nonulceroasa.