Ora de Vis - program audio - 13 sesiuni de hipnoterapie .
ROmedic Cabinete medicale Constanta Cabinete Psihoterapie Psihoterapie Constanta

Fundamente sanatoase

Fundamente sanatoase
Autor: Paul McKenna

Care este principala cauza a bolilor?


„Limiteaza cantitatea de toxine introdusa in corp, in timp ce sporesti „rezistenta la stres” a corpului tau”.


Conform unui studiu surprinzator publicat de dr. Bernard Stewart si lansat in Marea Britanie, daca oamenii nu vor deveni responsabili cu privire la sanatatea si bunastarea lor, rata incidentei cancerului ar putea creste cu 50%, ajungand pana la 15 milioane de cazuri noi pana in anul 2020. Studiul afirma si faptul ca peste doua treimi dintre aceste cazuri pot fi prevenite si/sau vindecate prin „schimbarea stilului de viata”.


Majoritatea doctorilor confirma efectul profund al mintii asupra starii de bine a unei persoane – aproape oricine stie ca ne putem gandi ca suntem bolnavi. Cand eram mic, nu imi venea sa cred cati colegi de clasa se imbolnaveau in ziua cand dadeam teste. Acestia sunt oamenii care sunt mereu afectati de ceea ce eu numesc „hipnoza culturala” – doar aud pe cineva spunand ca circula un virus de gripa si se imbolnavesc.


Cercetarile au aratat ca optimistii traiesc in general o viata mai lunga, mai fericita si mai sanatoasa. Motivul-cheie este ca starea optima ne intareste sistemul imunitar.


Studiul din ultimii ani au dovedit incontestabil ca ne putem intari sistemul imunitar prin alegerea in mod activ a credintelor noastre si prin exersarea in mod constant a tehnicilor de vizualizare.


Dar daca secretul sanatatii este o perspectiva pozitiva, ce anume provoaca bolile?


Sa trecem la subiect: Singura cauza majora a unei sanatati precare este o reactie nepotrivita la stres”.


Studiile au indicat faptul ca amenintarea principala a vietii moderne este sa fim omorati de propriul sistem imunitar care se activeaza prea des – din cauza reactiei noastre la stres.

 


Ce este stresul?


Conform definitiei din dictionar. Stresul este:


a) O forta sau influenta constrangatoare;


b) O forta exercitata atunci cand un corp sau parte a corpului apasa, trage, impinge ori tinde sa comprime sau sa rasuceasca un alt corp sau parte a corpului;


c) Un factor fizic, chimic sau emotional care determina tensiune corporala sau mentala si care poate fi un factor cauzal al bolii.


Cu toate acestea, stresul prin care trecem in viata nu vine din afara – este reactia corpului nostru la provocarile vietii, atat reale, cat si imaginare. Aceasta reactie la stres este istorica, intrucat stramosii nostrii aveau nevoie de reactii fizice extreme si de o explozie de energie pentru a le permite sa lupte cu un animal salbatic sau sa fuga. Chiar si acum, o anumita cantitate de stres in viata noastra ne ajuta sa functionam – stimularea adecvata a sistemului nervos autonom ne motiveaza de fapt sa facem anumite lucruri, de ex., sa ne ferim din fata unei masini sau sa acumulam energie pentru o prezentare sau un antrenament fizic.


De ex., atunci cand mintea percepe o amenintare, bataile inimii se accelereaza imediat. Pupilele se dilata automat, muschii se incordeaza si adrenalina este eliberata in sange. Digestia se opreste, tensiunea arteriala creste, iar sistemul imunitar este suprimat. Acest lucru este cunoscut sub numele de reactia „fight or flight”.


Daca esti pe punctul de a fi atacat (sa zicem de un tigru), ai nevoie de energie si adrenalina pentru a face fata in mod corespunzator situatiei. Problema apare atunci cand ne pregatim încontinuu pentru situatii de urgenta care nu se intampla niciodata. Acest lucru exercita o presiune inutila asupra sistemului nostru imunitar, „arde” in final glandele suprarenale si raspandeste toxine periculoase in organism.

 


Stimularea necorespunzatoare si continua a mintii si a corpului nostru poate provoca boli


Si, desi se considera ca acest asa-numit „stres negativ” afecta doar oamenii cu meserii stresante, adevarul este ca, intr-o oarecare masura, ne afecteaza aproape pe toti. Iar faptul de a ne grabi moartea doar pentru a fi in siguranta este ca si cum am da foc la casa pentru a gati o friptura de porc.


In ziua de azi nu trebuie sa fim mereu in garda fata de animalele salbatice, insa secolul XXI este plin de primejdii din tot felul de surse. Orice zi obisnuita ne solicita si ne streseaza – in drum spre locul de munca dai de un blocaj in trafic, intri intr-un conflict, primesti un document neasteptat, copiii au facut mizerie, esti criticat la locul de munca.


Aceste lucruri nu par amenintari constiente, dar sistemul nervos nu face diferenta intr-o amenintare fizica asupra corpului si o amenintare mentala asupra ego-ului tau. Cercetarile au aratat ca cele mai multe griji sunt legate fie de lucruri care nu se intampla niciodata, fie de lucruri din trecut care nu pot fi schimbate.


„Viata mea a fost plina de necazuri ingrozitoare, dintre care majoritatea nici nu s-au intamplat” – Michel de Montaigne


De fapt, o multime de griji provin din faptul ca nu ii oferim mintii ceva mai bun de facut. Evident, este important sa avem o variatie dinamica emotionala, iar daca cineva te ataca, atunci s-ar putea sa fii nevoit sa te infurii sau sa te sperii pentru a te apara, insa ceea ce spun eu este ca reactia la stres este stimulata fara rost toata ziua si ca acest lucru se acumuleaza in timp, provocand probleme.


Hans Selye, primul cercetator al consecintelor psihologice ale stresului, a remarcat ca:


„Stresul cel mai solicitant pentru om este cel emotional… nu evenimentul in sine, ci mai degraba interpretarea pe care i-o dam provoaca reactia noastra emotionala.”


Oferind o perspectiva pozitiva vietii si interpretand in mod diferit experientele noastre, putem incepe sa reactionam benefic la evenimentele din viata noastra, altfel decat intr-un mod haotic.


„Daca vrei sa stii cum erau gandurile tale ieri, vezi cum se simte corpul tau azi.” – Proverb indian


Ori de cate ori te-ai simtit rau, acest lucru a fost determinat de propria reactie la stres. De aceea, in cultura noastra, unii oameni recurg la alcool, tigari sau droguri pentru a schimba modul in care se simt – pentru a face fata stresului. Intrucat stresul negativ provoaca din ce in ce mai multe maladii, este o problema cu care trebuie sa ne confruntam.

 


Deci ar trebui sa evit stresul?


Orice studiu privind efectele stresului asupra starii de bine si a performantelor umane poate fi in mod util impartit in 3 categorii – expunerea la stres, reactia la stres si capacitatea de rezistenta la stres.


Majoritatea tehnicienilor care se ocupa de detensionare se bazeaza pe o combinatie a primilor 2 factori – reducerea expunerii la stres si dezvoltarea unei reactii la stres mult mai eficiente (tehnici de relaxare, meditatie, etc.).


Totusi, dintre cei 3 factori, capacitatea de rezistenta la stres este cel mai important cand vine vorba despre prognozarea starii de bine si a succesului pe termen lung.


Cu cat creste capacitatea noastra de a face fata stresului, cu atat mai des vom obtine performante, mai ales in situatii presante. Cum ne dezvoltam capacitatea de a rezista la stres?


Simplu – sporim sistematic expunerea la stres in timp ce ne echilibram eforturile cu ceea ce specialistul in stres si in performanta, dr. James Loehr, numeste „timp de recuperare de calitate”.


Formula arata astfel:


Expunere in crestere la stres + Timp de recuperare de calitate = Capacitatea de rezistenta la stres mai mare.


Sa luam un exemplu obisnuit. Cand te duci la sala, iti supui deliberat corpul unui stres. Pentru a spori eficienta exercitiilor trebuie sa ii lasi timp corpului sa isi revina. Daca muschii (inclusiv inima, in cazul exercitiilor de aerobic) sunt supusi la stres si apoi au timp de recuperare, acestia devin mai puternici.


De ce maratonistii si concurentii la triatlon pun un accent atat de mare pe antrenamentul in etape? Pentru ca respecta acelasi model. Alternand perioadele de activitate intensa, precum sprintul sau alergarea (expunere la stres), cu exercitii mai usoare, precum mersul pe jos sau plimbarea (timp de recuperare), acestia isi dezvolta sistematic forta si rezistenta (capacitatea de rezistenta la stres).


Oscilarea intre expunerea la stres si recuperare nu este doar o idee buna, ci si un lucru inevitabil. Ex. extrem de poate gasi in Japonia, unde karoshi, sau moartea prin epuizare, a amenintat de multe ori sa devina o epidemie nationala. In timp ce moartea poate fi limitata in ceea ce priveste timpul de recuperare de calitate, suprasolicitarea la locul de munca, epuizarea si „bolile misterioase” care nu ne lasa sa lucram sunt modalitatile mai familiare cu care satisfacem inconstient nevoia de echilibru a corpului nostru.

 


Iata cateva tehnici simple pe care le poti folosi pentru a diminua stresul si de a spori rezistenta la stres…


1) Un somn revigorant


Studii recente au demonstrat ca mintea si corpul au un sistem propriu de odihna si alerta, cu un ciclu predominant, ce are loc aproximativ la fiecare 90 de minute. Atunci, corpul isi opreste comportamentul orientat spre exterior circa 15 minute pentru a se relaxa si reaproviziona cu energie.


Acest proces a devenit cunoscut drept ritmul ultradian. Reprezinta acele momente in care te trezesti visand cu ochii deschisi, si in corpul tau e prezenta o senzatie blanda si placuta. Este pur si simplu mecanismul natural al corpului de a controla stresul.
Din nefericire, multi ignora acest mesaj din partea corpului lor, ca e momentul sa se relaxeze putin, si, in schimb, mai beau o ceasca de cafea sau incearca si mai tare sa se concentreze.
Dupa o vreme, se creeaza un model de extindere a ritmului ultradian.


Pe viitor, ori de cate ori visezi cu ochii deschisi si in corpul tau se infiripa senzatia de confort, nu te impotrivi si relaxeaza-te cu adevarat 10-15 minute. Te vei trezi revigorat si cu o putere de concentrare mult mai mare.
Poti aprofunda aceasta experienta exersand autohipnoza sau meditatia. Eu ma relaxez adesea in transa si ma imagnez stand la soare pe o plaja exotica. Avand in vedere faptul ca sistemul nostru nervos nu face diferenta intre un eveniment real sau imaginar intens, cand ma trezesc dintr-o astfel de transa ma simt ca si cum as fi fost in vacanta – iar in ceea ce priveste sistemul meu nervos, chiar am fost.


Un lucru bun privind reincarcarea bateriilor cu un pui de somn revigorant este ca o poti face oriunde – dupa ce exersezi, nimeni nu va observa. Daca o faci in autobuz sau in tren, toata lumea va crede ca motai.


2) Exercitiu esential


Asa cum am vazut deja, corpul nostru nu distinge intre un pericol emotional si unul fizic. Asadar, indiferent de ce se intampla, se pregateste sa se protejeze luptand sau fugind – dar adesea nu este nimeni cu care sa lupte si nicaieri unde sa fuga. Corpul se agita, dar nu poate sa gaseasca o cale de a se detensiona.


Din fericire, asa cum mintea influenteaza corpul, tot astfel si corpul poate influenta mintea. Cand gasesti o cale de a-ti ajuta corpul sa elimine tensiunea reactiei la stres, acesta se simte mai calm, mai in siguranta si mai sanatos. In schimb, starea ta de spirit se schimba, te limpezesti emotional si poti sa functionezi mai bine – sa te concentrezi, sa te relaxezi si sa dormi adanc.


Cea mai simpla cale de a-ti ajuta corpul sa elimine excesul de tensiune datorat reactiei la stres este de a folosi energia si vioiciunea in acele actiuni pentru care este pregatit – cu alte cuvinte, sa faci miscare.
Acum, inainte sa dai din maini, tine cont ca exercitiul nu trebuie sa fie ceva complex. Daca nu esti obișnuit cu miscarea, chiar si o plimbare in ritm rapid te va ajuta. Scopul este sa consumi excesul de tensiune si energie din corp si sa declansezi impulsul natural al corpului de a se odihni, relaxa si recupera, cunoscut ca reactie parasimpatica.


„Toate cele 10 studii au confirmat ca miscarea reduce semnificativ depresia usoara pana la moderata. Iar cele 3 studii care au comparat miscarea cu psihoterapia au descoperit ca miscarea era cel putin la fel de eficienta.” – Raportul Consumatorilor Despre Sanatate
Reactia parasimpatica este senzatia placuta de relaxare pe care o simti in muschi dupa ce ai terminat de ridicat sau de mutat ceva greu. Simti, de asemenea, o euforie naturala cauzata de eliberarea de endorfine, narcoticele naturale ale corpului.
Desi s-au realizat multe lucruri in ultimii 20 de ani referitor la valoarea exercitiilor de aerobic pentru cresterea nivelului nostru general de sanatate, studiile au aratat ca sunt la fel de importante si pentru controlarea stresului. Inotul, alergarea sau orice alt exercitiu care oxigeneaza sangele faciliteaza controlul stresului.


Asadar, chiar inainte de a stapani modelele de gandire si senzatiile pe care le-ai invatat pana acum in program, te poti incarca de energie pozitiva cu un exercitiu vioi in fiecare zi, timp de 10-15 minute.


3) Hrana energetica


S-au scris practic mii de carti despre ceea ce inseamna o dieta sanatoasa, multe dintre ele contradictorii. Pentru a te descurca mai usor prin noianul de informatii din librarii si de pe internet, iti sugerez sa urmezi o regula simpla:


Invata sa iti asculti corpul


Intr-un experiment fascinant efectuat in anii `30, oamenii de stiinta le-au oferit unor copii acces nonstop la o gama variata de mancaruri, de la inghetata la spanac, permitandu-le sa isi creeze propria dieta pe o perioada de 30 de zile, bazata doar pe ceea ce simteau ca vor sa manance si cand.


Rezultatul?


In ciuda variatiilor de timp, succesiune si frecventa, fiecare copil din acest studiu a ales ceea ce a fost o dieta „echilibrata” pe parcursul unei luni. Daca invatam sa ascultam judecata corpurilor noastre, am putea sa experimentam beneficiile unei sanatati optime.


Adevarul este ca unele alimente sporesc vitatitatea si starea de bine, altele o diminueaza. Scriitorul si cercetatorul dr. Gay Hendricks recomanda urmatorul exercitiu pentru a determina ce alimente sunt bogate in energie:


Pasul 1: Mananca ce alimente iti plac.


Pasul 2: Observa senzatiile din corpul tau dupa 45-60 de minute. Daca te simti satul si plin de viata, ai mancat un aliment bogat in resurse de energie pentru tine. Daca nu, atunci asta e!


Dr. Hendricks a descoperit in studiul sau ca atunci cand oamenii se simt plini de energie la o ora dupa masa, aceasta senzatie de energie are tendinta sa persiste mai mult de cateva ore, de obicei pana la urmatoarea masa.


Efectuand acest simplu exercitiu cel putin 1 saptamana, poti sa iti stabilesti o dieta personalizata pentru corpul tau unic!


4) Rasul terapeutic


Cercetari recente au aratat ca oamenii sanatosi sunt de obicei fericiti. De aceea este asa de important un bun simt al umorului. Este vital sa ai simtul umorului, nu doar pentru a te distra la petreceri, ci si ca o resursa psihologica esentiala. Cand nu ai griji, corpul tau produce substante chimice diferite de cele produse atunci cand esti nefericit.


In cartea Anatomy of an Illness, Norman Cousins vorbeste despre importanta folosirii rasului drept ajutor pentru controlarea durerii si, in cele din urma, vindecarea trupului sau de spondilita anchilozanta, o boala cronica ce era considerata nevindecabila in 499 din 500 de cazuri.
Cousins nu numai ca si-a revenit, ci s-a bucurat de o sanatate infloritoare inca 25 de ani.


Cercetarile au aratat ca atunci cand zambim producem in creier serotonina sau „hormonul fericirii”. Asadar, in timp ce rasul sanatos este considerat o terapie radicala aici in Occident, sa luam in considerare faptul ca taoistii folosesc puterea „zambetului interior” ca instrument tamaduitor inca de acum 2500 de ani!


„Inteleptii taoisti spun ca atunci cand zambesti, organele tale elimina o secretie vascoasa care hraneste intregul corp. Cand esti suparat, temator sau stresat, acestea produc o secretie otravitoare care blocheaza canalele energetice.”


5) Incepe sa crezi despre tine ca esti sanatos


Acum cativa ani, s-au efectuat niste cercetari interesante pentru a se incerca sa se descopere de ce un numar atat de mic de oameni supravietuiesc cancerului, iar marea majoritate nu. In urma studiului, au fost intervievate 100 de persoane care fusesera la un moment dat diagnostificate in stadiul terminal, dar au mai trait inca 12 ani de la diagnosticul initial.


Intentia studiului era sa descopere modelele de gandire sau comportament comune acestor supravietuitori pe termen lung. Rezultatele au fost uimitoare, dar concludente. In timp ce au folosit diferite tratamente, de la operatii chirurgicale si chimioterapie la acupunctura si diete naturale, iar unele s-au bazat pur si simplu pe tehnici psihologice sau practici religioase, toti cei 100 de oameni aveau in comun o trasatura esentiala:


Credeau ca ceea ce fac va functiona


 
Programare