Gheaţă colectată din Alpi şi Anzi, analizată la Grenoble, pentru a descifra istoricul modificărilor climatice
Data publicării: 20-08-2017
Informaţiile preţioase încastrate în gheaţă reprezintă pentru oamenii de ştiinţă o veritabilă "maşină de întoarcere în timp".
Fragmentele de gheaţă sud-americană au sosit în acea zonă industrială aflată la 10 kilometri faţă de Grenoble după un periplu de 10.000 de kilometri, efectuat în 50 de zile, în cadrul unei operaţiuni insolite, demarată de departamentul Ulisse din cadrul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.
Acest proiect internaţional, denumit "Ice Memory", de conservare a gheţii provenind din gheţari ameninţaţi cu dispariţia în diverse zone ale lumii din cauza încălzirii globale, a intrat într-o nouă etapă.
"Am început în august 2016 cu un fragment extras din Col du Dome (4.300 de metri), aflat în apropiere de Mont-Blanc, şi apoi, în iunie, a doua operaţiune a avut loc pe gheţarul Illimani, la altitudinea de 6.300 de metri, chiar lângă La Paz", a explicat Jerome Chappellaz, directorul departamentului de cercetare din cadrul CNRS şi cofondator al proiectului "Ice Memory".
"A treia operaţiune va fi realizată în 2018 în colaborare cu colegii noştri ruşi pe gheţarul de pe muntele Elbrus din Caucaz, între Marea Neagră şi Marea Caspică", a agăugat acelaşi glaciolog.
Această etapă va avea loc dacă "totul va merge bine", întrucât proiectul depinde de fondurile pe care Fundaţia Universităţii Grenoble Alpes le va obţine de la diverşi filantropi privaţi pentru a finanţa programul de cercetare al experţilor de la CNRS, Institutul de cercetare în privinţa dezvoltării (IRD) şi Universitatea Ca'Foscari din Veneţia.
Proiectul "Ice Memory" are ambiţia nu doar de a preleva eşantioane din gheaţă şi de a le studia, ci şi de a le stoca în Antarctica, "cel mai bun congelator al lumii", într-o grotă ce urmează să fie săpată la adâncimea de 10 metri în banchiză, în apropiere de baza franco-italiană Concordia.
În acea zonă, la 1.100 de kilometri în interiorul continentului alb, temperaturile medii sunt de -55 de grade Celsius şi nu sunt influenţate de variaţiile energetice ale radiaţiei solare.
"Întregul proiect - extracţie, transport, analize şi stocare în Antarctica - reprezintă un buget de ordinul a 2 milioane de euro şi noi avem deocamdată doar jumătate din această sumă", a dezvăluit profesorul Chappellaz.
În aşteptarea obţinerii finanţării, care ar putea fi realizată "peste trei sau patru ani", cercetătorii de la viitorul depozit mondial de gheaţă - o provocare logistică, la care va participa şi Institutul Polar Francez Paul-Emile Victor (IPEV) - vor analiza preţioasele eşantioane prelevate din Anzi şi Alpi.
Alpin sau andin, fiecare fragment de gheaţă va servi unor măsurători de referinţă. "Vom efectua toate analizele geochimice şi fizice pe care putem să le facem în zilele noastre, pentru a instrui generaţiile viitoare", spun autorii proiectului.
"Gheţarul Illimani ne oferă această şansă incredibilă de a ne transporta cu 18.000 de ani în urmă, în epoca ultimei glaciaţiuni de pe planeta noastră, când oamenii primitivi realizau picturi rupestre în grotele din Lascaux", a adăugat profesorul Chappellaz.
Urmele lăsate de El Nino de-a lungul ultimelor milenii ar putea fi identificate pentru a înţelege mai bine creşterea în intensitate a acestui fenomen în ultimii ani şi, în special, în 2016.
Cercetătorii sunt conştienţi, de asemenea, că ştiinţa analizei calotelor de gheaţă, apărută în anii 1960, este încă "tânără". Deşi ea este orientată în prezent spre mediul înconjurător şi climă, ea ar putea să evolueze în viitor, odată cu descoperirile tehnologice şi apariţia unor noi idei ştiinţifice.
"De exemplu, găsim în gheaţa naturală bacterii şi virusuri care au fost transportate de vânt şi s-au depus odată cu fulgii de zăpadă", a reamintit Jerome Chappellaz.
"În prezent, ne este foarte greu să îi extragem fără să îi poluăm cu bacteriile şi virusurile prezente în atmosfera noastră, dar mâine va fi posibil să le studiem genomul, evoluţia şi să identificăm momentul în care riscă să devină periculoşi. Aplicaţiile acestei ştiinţe vor fi, atunci, mai degrabă de ordin medical", a adăugat cercetătorul francez.
Sursa: Agerpres,
20-08-2017, Vizualizari 158