Grafoterapia

Autor:

Grafoterapia

Ce este grafoterapia?

Grafoterapia este o formă alternativă de diagnostic și „tratament”, conform căreia se pot identifica și schimba acele trăsături de caracter de care nu suntem mulțumiți prin modificarea scrisului de mână.

Grafologia susține că prin studierea și interpretarea scrisului de mână (semne caracteristice precum mărimea și forma literelor, ascuțimea sau rotunjimea acestora, plasarea diacriticelor, presiunea pusă pe instrumentul de scris, dispunerea scrisului în pagină etc) pot fi aflate aspecte care țin de personalitatea individului, viața sa socială sau chiar sănătatea acestuia. Principiul care stă la baza acestei terapii este că scrisul este o activitate psihomotorie, dictată de creier, care poate da informații despre trăsături fizice și psihice ale individului, iar acele aspecte de care nu suntem mulțumiți pot fi schimbate prin modificarea unor semne ale scrisului care au legătură cu acestea. Cu alte cuvinte, grafologii susțin că modificarea scrisului ne poate ajuta să scăpăm de punctele noastre slabe și să le întărim pe cele forte. (1), (2)

Există două abordări principale ale analizei scrisului, care sunt în opoziție: abordarea analitică (bazată pe interpretarea unor elemente individuale ale scrisului) și abordarea holistică (interpretează scrisul în unitatea sa, luând în considerare toate aspectele scrisului și nu numai, care pot fi folosite  pentru a afla informații despre persoana respectivă). (1)

Grafologii explică relația dintre scris și trăsăturile mentale, fizice și emoționale prin faptul că scrisul presupune o mișcare în care sunt antrenate creierul, mușchii și nervii, precum și stimuli conștienți și inconștienți. În momentul în care scriem nu avem un control conștient asupra acestei activități, tocmai de aceea trăsăturile de caracter se fac vizibile, fără ca noi să avem posibilitatea de a ne „deghiza” scrisul pentru a le ascunde. Atunci când modificăm o caracteristică a scrisului, acționăm cumva prin sugestie asupra subconștientului nostru și implicit asupra caracterului. Practic între cele două, subconștientul și scrisul, există o legătură de inter-determinare: modificari ale subconștientului se reflectă prin modificări ale scrisului și invers, acționând asupra scrisului, putem modifica subconștientul. (2), (3)

Argumente pro și contra

Grafologia nu are nicio susținere științifică, cu atât mai putin grafoterapia, conform căreia am putea interveni asupra unor aspecte ale personalității noastre doar prin modificări ale scrisului de mână. Tocmai de aceea grafologia este considerată de comunitatea științifică ca find bazată mai degrabă pe superstiție, fiind similară unor practici precum astrologia, frenologia, fiziognomia sau cititul în palmă. (3)

Grafologia este aspru criticată de oamenii de știință, așa cum se poate vedea din argumentele expuse mai jos. În ceea ce privește susținerea acestei practici, principalul argument adus de grafologi este de asemenea menținat:

Argumente pro

  • Scrisul este o exprimare a individului bazată exclusiv pe comenzile creierului, care determină totodată și alte trăsături de personalitate ale individului, ceea ce presupune o legătură între scrisul de mână și trăsăturile de personalitate ale persoanei (1)

Argumente contra

  • În rândul grafologilor nu există un consens în ceea ce privește metodele de interpretare a scrisului, ceea ce denotă o lipsă a standardizării acestora și posibilitatea apariției subiectivității. Cu alte cuvinte, aceeași mostră de scris poate fi interpretată în moduri diferite de către școli sau grafologi diferiți.
  • Grafologia presupune o abordare simplistă și reducționistă pentru că reduce personalitatea unui om la a fi interpretată doar prin analiza scrisului său de mână
  • Multe activități sunt coordonate direct de creier (practic el este motorul organismului), ori nu putem spune despre orice astfel de activitate că poate furniza indicii despre personalitatea sau starea noastră de sănătate. Studii privind  anatomia și fiziologia creierului au stabilit că zonele responsabile de scris nu sunt aceleași sau măcar apropiate de zonele unde sunt localizate trăsăturile de personalitate.
  • Există diferențe dicate exclusiv de cultura în care se dezvoltă individul și de alfabetul în care scrie (alfabetul chinezesc, alfabetul arab, alfabetul roman presupun niște trăsături standard caracteristice, care nu țin în niciun fel de trăsăturile de personalitate ale celor care scriu).
  • Studiile neurologice au arătat că în cazul unor afecțiuni sau lovituri la nivelul creierului scrisul de mână rămâne neschimbat, în timp ce personalitatea se modifică, și invers, apar modificări ale trăsăturilor de personalitate și scrisul de mână este identic, ori conform grafologiei, acesta modificări ar trebui să coreleze pozitiv, ceea ce nu se întâmplă. (1)
  • Pe de altă parte personalitatea poate evolua din adolescență până la vârste mai înaintate, în timp ce scrisul de mână să rămână neschimbat sau invers. Această lipsă de corelație din nou nu se subordonează principiului grafologiei.
  • Este bine cunoscut faptul că scriem total diferit când folosim mâna dreaptă sau mâna stângă, doar dacă nu suntem ambidextri și utilizam cu succes ambele mâini pentru a scrie, însă chiar și atunci este posibil să existe diferențe. În această situație trăsăturile de personalitate sunt aceleași, însă scrisul este diferit în funcție de mână. (3)
  • Deși grafologia susține interpretarea formei scrisului și nu a conținutului, grafologii se folosesc și de conținut pentru a trage unele concluzii. Pentru a contracara acest neajuns, s-au folosit în studiile experimentale mostre de scris cu conținut aleatoriu: grafologilor li s-au dat spre interpretare mostre de scris ale participanților care reproduseseră pasaje din reviste sau ziare (un conținut non-personal, care să nu poată da indicii despre personalitatea respectivelor persoane). Rezultatele au arătat că aceștia nu erau capabili să diagnosticheze corect trăsăturile de personalitate sau de sănătate și nu au ghicit mai bine decât ar fi făcut-o oricine altcineva, neinițiat în grafologie.
  • Nu există niciun studiu sau fundament valabil care să susțină o corelație între anumite trăsături ale scrisului și anumite trăsături de personalitate, de aceea este loc pentru interpretări variate și subiective. (4)
  • Scrisul este într-adevăr o activitate pe care nu o controlăm conștient, așa cum susține grafologia, dar asta se întâmplă pentru că devine un automatism, lucru valabil și pentru alte activități (mersul pe jos, mersul pe bicicletă, condusul etc). Pe de altă parte, în copilărie, atunci când învățăm să scriem, suntem în totalitate conștienți de modul în care scriem.
  • Scrisul de mână poate fi afectat de unele afecțiuni (Parkinson, artrita), însă nu în maniera pe care o pretinde grafologia. Mai mult, medicii observă modificările la nivelul scrisului de mână al pacienților suspectați de a fi afectați de tulburări sau boli ale sistemului nervos central.

Utilizarea grafoterapiei

Grafologia și grafoterapia sunt foarte populare în America de Nord și Europa (în special Franța și Germania), în timp ce în alte state (China de exemplu), aceste practici sunt privite cu scepticism și considerate simple superstiții. (1)
Grafologia pretinde că poate oferi informații despre trăsături ale temperamentului, trăsături cognitive, sociale și chiar sexuale, ba chiar și predispoziții ale individului de a deveni alcoolic, de a fi violent sau de a avea tendințe sociopate. Mai mult decât atât, grafologii susțin că pot interpreta scrisul pentru a afla informații despre persoana respectivă fără ca măcar să o întânească vreodată, ci doar având o mostră din scrisul acesteia.
Grafologia este utilizată frecvent în sistemul judiciar și în poliție, mai ales atunci când nu există probe sau alte metode ferme și de încredere pentru rezolvarea unor cazuri, precum și în mediul corporatist, în sistemul de recrutare al unor companii care consideră că astfel fac o selecție mai bună a viitorilor angajați, considerând că grafologia poate să prezică succesul în carieră.
Unii grafologi merg mult mai departe și consideră că scrisul poate fi utilizat pentru a afla dacă o persoană minte sau ascunde ceva, unii construind chiar un set de sfaturi și principii care să ajute managerii ca prin intermediul interpretării scrisului să dezlege misterele, secretele și minciunile angajaților lor. (5)

Ce spun studiile?

Comunitatea științifică nu acordă credit acestei forme de relevare a trăsăturilor de personalitate sau de sănătate ale indivizilor, grafologia și grafoterapia fiind considerate o formă de gândire magică. Cercetarea realizată până în prezent nu susține această formă de „diagnostic” sau „tratament”, mai ales în condițiile în care aceeași mostră de scris a fost interpretată diferit de grafologi sau chiar de același grafolog, la perioade de timp diferite.
Eventualele rezultate pozitive sunt raportate doar de către grafologi, în studiile lor de caz sau în situații izolate, în niciun caz în urma unor teste riguroase. Iată doar câteva din rezultatele obținute în cercetarea grafologiei:

Într-un studiu realizat în 1986, participanților li s-a cerut să copieze de mână un text, după ce în prealabil au completat un test de personalitate (Chestionarul de personalitate Eysenk). Grafologii nu au putut prezice rezultatele obținute de aceștia la chestionarul de personalitate, în urma analizei scrisului participanților. (6)
Aceste rezultate au fost obținute de o cercetare similară, realizată un an mai târziu: grafologii au identificat o parte nesemnificativă din trăsăturile de personalitate relevate de chestionar, ceea ce ar fi putut face foarte bine și cineva neinițiat în acest domeniu al interpretării scrisului. (7)

Într-un alt studiu participanții au completat chestionarul de personalitate Big Five, iar mostrele de scris analizate de grafologi din nou nu i-au ajutat pe aceștia să prezică trăsăturile de personalitate. Cercetătorii au mers mai departe și au cerut participanților ca mostra de scris dată spre analiză să aibă un conținut autobiografic. Nici în acest caz grafologii nu au putut face afirmații reale despre personalitatea participanților. (8)

Într-o meta-analiză a studiilor realizate în cadrul organizațiilor în care se folosește grafologia ca metodă de selecție a viitorilor angajați, atât grafologi, cât și non-grafologi au fost rugați să interpreteze mostre de scris ale candidaților. S-au făcut corelații între interpretările grafologilor, respectiv ale non-grafologilor și trăsăturile de personalitate generale ale celor care scriseseră, care au arătat că niciunul dintre grupuri nu a reușit să facă niște afirmații corecte, pe baza interpretării scrisului. Mai mult decât atât, psihologii (din grupul non-grafologilor) au obținut rezultate mult mai bune în identificarea trăsăturilor de personalitate pe baza scrisului, decât grafologii. (9)

În același context al mediului organizațional în care grafologia este utilizată ca instrument de selecție, s-a realizat o analiză a studiilor care au folosit grafologia în acest scop. Rezultatele au arătat că în marea majoritate a studiilor grafologia nu și-a dovedit validitatea, chiar dacă pare intuitivă și atrăgătoare pentru angajatori. (10)

Un studiu mai complex și-a propus să vadă care este legătura dintre scrisul de mână și tulburarea personalității antisociale. Pentru aceasta au fost analizate trăsăturile scrisului a trei grupuri de participanți: un grup de deținuți diagnosticați cu personalitate antisocială, un grup de deținuți care nu aveau această tulburare și un grup de control format din persoane care nici nu erau deținute, nici nu sufereau de afecțiunea respectivă. Analiza scrisului de către experți nu a relevat diferențe la nivelul scrisului care să poată prezice această tulburare. (11)

Data actualizare: 13-11-2013 | creare: 01-07-2007 | Vizite: 9932
Bibliografie
(1)How Graphology Fools People, link: http://www.quackwatch.org/01QuackeryRelatedTopics/Tests/grapho.html
(2)Grapho-Therapy - Why it Works, link: http://ezinearticles.com/?Grapho-Therapy---Why-it-Works&id=1285093
(3)Graphology, link: http://www.sillybeliefs.com/mcleod.html
(4)Graphology (graphoanalysis), link: http://skepdic.com/graphol.html
(5)Detecting Honest People’s Lies in Handwriting, link: http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10551-011-1015-6
(6)Graphology and personality: Another failure to validate graphological analysis, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0191886987900456
(7)An empirical study of the validity of handwriting analysis, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0191886986900693
(8)Graphology and personality: An empirical study on validity of handwriting analysis, link: http://www.scopus.com/record/display.url?eid=2-s2.0-77950345352&origin=inwardxGid=C4EEA37E7CB7FB5C7D880216A587E063.ZmAySxCHIBxxTXbnsoe5w%3a2
(9)The predictive validity of graphological inferences: A meta-analytic approach, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0191886989901207
(10)Should We Write Off Graphology?, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-2389.1996.tb00062.x/abstract
(11)A graphical analysis of handwriting of prisoners diagnosed with antisocial personality, link: http://www.amsciepub.com/doi/abs/10.2466/pms.107.3.862-872

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Scrisul de mână are beneficii cognitive superioare scrisului la tastatură
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK