Gust ciudat în gură

Alterarea gustului, disgeuzia sau perceptia unui gust ciudat in gură este un simptom clinic frecvent întâlnit în cadrul numeroaselor afecțiuni, care presupune apariția unor modificări de percepție a gustului.

Aceste modificări patologice de percepție a gustului pot fi reprezentate de:

• Hipogeuzie - care reprezintă diminuarea capacității de percepere a gustului produselor alimentare
• Ageuzie - pierderea totală a capacității de percepere a gustului produselor alimentare
• Disgeuzie - percepția alterată a gustului diferitelor produse alimentare. [1], [2]

Cauze şi factori de risc

Gustul ciudat în gură poate apărea în cadrul a numeroase afecțiuni. De asemenea, pot fi descrişi numeroşi factori externi care pot contribui la apariția unui gust ciudat în gura.

Cele mai frecvente cauze de alterare a simțului gustativ sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• afecțiunile bucale
• sindromul Sjogren
• fumatul
• anemia feriprivă
• radioterapia capului şi a gâtului
• tulburările mintale (depresia, sindromul anxios)
• paralizia Bell
• anumite medicamente (precum anticolinergicele, inhibitori ai acetilcolinesterazei, antibioticele, antidepresivele, analgezicele, cotostaticele - precum Vincristina, Dacarbazina, 5-Fluorouracilul, Cisplatina, Carboplatina, Levamisolul, Metotrexatul, Doxorubicina)
• tumorile maligne ale sferei ORL
• tumorile cerebrale
• afecțiunile căilor biliare
• deficitul de zinc în organism
• deficitul de vitamină A în organism
• deficitul de niacină
• hipercalcemia
• consumarea excesivă a produselor lactate
• intervenții chirurgicale efectuate la nivelul gâtului, a boltei palatine sau a limbii
• sinuzita
• abcesul dentar
• boala parodontală
• gingivita
• afectarea nervilor gustativi
• infecțiile orale fungice
• xerostomia
• migrenele
• diabetul zaharat
• traumatismele cerebrale
• afecțiuni tiroidiene
• glosita
• glosodinia
• cariile dentare
• intoxicația cu metale grele
• deficitul de vitamine si minerale
• răceala, gripa
• sarcina
• utilizarea apei de gură cu conținut crescut de clorhexidină. [1], [2], [3], [4]

Semne şi simptome clinice

În continuare, vom descrie cele mai frecvent afecțiuni caracterizate prin alterarea gustului sau apariția unui gust ciudat în gură:

• Sindromul Sjogren este o afecțiune imunologică cu afectarea precoce a mucoasei bucale și conjunctivale, caracterizată prin xerostomie și xeroftalmie. Xerostomia definește uscăciunea mucoasei bucale, cu scăderea secreției de salivă și poate fi însoțită de următoarele manifestări clinice: dificultate la masticație și deglutiție, fisuri localizate pe suprafața limbii și a buzelor, alterarea gustului, disfonie, dificultăți la vorbire, creșterea numărului de carii dentare, episoade frecvente de candidoză bucală. Xeroftalmia definește uscăciunea mucoasei conjunctivale și corneene, însoțită de insuficiența secreției lacrimale și se caracterizează prin eritem conjunctival, inflamația mucoasei conjunctivale, senzația d enisip iîn ochi, blefarită, fotofobie, oboseala ochilor, diminuarea acuității vizuale, lipirea pleoapelor dimineața la trezire.
• Diabetul zaharat este o afecțíune metabolică caracterizată prin scăderea secrețíei de insulină și aparițía hiperglicemiei. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin polifagie, poliurie, polidipsie, senzația permanentă de foame, senzația continuă de sete, senzația de apă în gură, alterarea gustului, uscăciunea tegumentelor și a mucoaselor, grețuri, vărsături, vedere încețoșată, nevoia de a consuma alimente dulci, slăbiciune musculară.
• Glosita reprezintă inflamația limbii de etiologie variată, care se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere sau sensibilitate crescută la comprimarea limbii, edem lingual, dficultăți la înghițire și deglutiție, dificultăți la vorbire, alterarea gustului și chiar pierderea gustului prin alterarea papilelor gustative aflate pe suprafața limbii.
• Glosodinia este o tulburare caracterizată prin persistența unei senzații de arsură pe suprafața limbii. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin senzația de amorțire a limbii, parestezii linguale, apariția unui gust metalic sau amar în gură, dureri linguale difuze, sezația de gură uscată, ageuzie.
• Tulburările neurologice caracterizate prin alterarea gustului și percepția de către bolnavi a unui gust eronat sunt reprezentate de sindromul depresiv și sindromul anxios. Sindromul depresiv poate fi caracterizat din punct de vedere clinic prin scăderea sau creșterea marcată a apetitului, cefalee, grețuri, scădere ponderală, vărsături, constipație, gură uscată, disgeuzie, ageuziemeteorism, diskinezie biliară, tulburări ale somnului, coșmaruri, artralgii, nevralgii, slăbiciune musculară, scăderea libidoului. În cadrul sindromului anxios, alterarea gustului poate fi însoțită de uscăciunea gurii, eructații, regurgitații, grețuri, vărsături, diaree sau constipație, polifagie, polachiurie, scădere sau creștere în greutate, dureri abdominale, balonare, borborisme, disomnie, imposibilitatea de relaxare, tremor, tresăriri musculare, transpirații, cefalee, tahicardie, palpitații, durere în piept, senzația de arsură, parestezii.
• Litiaza biliară este o afecțiune a veziculei biliare sau a căii biliare principale, caracterizată prin apariția calculilor la nivelul arborelui biliar, care pot determina apariția inflamație locale. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin dureri abdominale colicative localizate cu predominanță în epigastru, cu iradiere în hipocondrul drept, în umărul drept sau în regiunea scapulară, însoțită de sindrom dispeptic, grețuri, balonări postprandiale, vărsături bilioase și gust amar matinal, cefalee. În cazul litiazei căii biliare principale, alături de aceste manifestări clinice se mai pot adăuga febra și icterul.
• Anemia este o afecțiune hematologică, caracterizată prin scăderea numărului de globule roșii, scăderea valorilor hemoglobinei și a hematocritului. Disgeuzia care poate apărea în cadrul anemiei poate fi însoțită de alte manifestări clinice precum perturbarea sau pervertirea apetitului, disfagie, paloare tegumentară, fatigabilitate, dureri precordiale, palpitații, tahicardie, dispnee de efort, ragade comisurale, friabilitatea unghiilor, coilonichie, oboseală, astenie.
• Deficitul de zinc se caracterizează din punct de vedere clinic prin inapetență, diaree, scădere în greutate, hipogeuzie (scăderea capacității de percepție a gustului), hiposmie (scăderea capacității de percepție a mirosului), întârzierea vindecării rănilor.
• Deficitul de vitamină A se caracterizează prin fotofobie, piele uscată și aspră, unghii casante, acnee, probleme ale digestei, disgeuzie, hipogeuzie. [1], [2], [3], [4]

Tratament

În prezent, nu există niciun medicament sau o terapie anume pentru dispariția gustului ciudatîn gură. Administrarea suplimentelor de zinc poate determina ameliorarea acestui simptom.

Se impune respectarea igienei cavității bucale prin spălarea regulată (de trei ori pe zi) a dinților, consult stomatologic regulat pentru prevenirea și tratarea precoce a cariilor dentare și păstrarea unei danturi sănătoase.
Înaintea meselor, clătirea gurii cu ghimbir, apă sărată sau bicarbonat poate duce la ameliorarea gusturilor ciudate din gură.

Se recomandă evitarea consumării mâncărilor supraîncălzite. Alimentele care urmează a fi consumate trebuie să fie reci, păstrate la temperatura camerei. Se recomandă evitarea alimentelor conservate și consumul crescut de fructe și legume proaspete.

Pentru ameliorarea gusturilor neplăcute din gură pot fi utilizate bomboanele mentolate sau guma de mestecat cu gust de mentă.

În cazul bolnavilor care percep un gust amar, acru sau acid în gură, pentru ameliorarea acestui simptom și pentru unu gust cât de cât normal al mâncărurilor, se recomandă adăugarea de zahar la produsele alimentare consumate.

Se recomandă renunțarea la fumat, evtarea expunerii la radiații ionizante, evitarea medicamentelor cu reacții adverse de alterare a gustului, evitarea expunerii la medii poluate și reducerea consumului de produse lactate în cazul persoanelor care consumă produse lactate în exces.

De asemenea, în cazul gusturilor ciudate apărute în gură în cadrul anumitor afecțiuni, se recomandă tratamentul afecțiunii de bază, deoarece în absența corecției bolii de fond, gusturile ciudate vor reapărea, în ciuda măsurilor de combatere amintite anterior.

Astfel:

• Tratamentul diabetului zaharat se poate realiza prin administrarea medicației antihiperglicmiante orale sau injectabile (metiglinide, inhibitori ai alfa-glucozidazei, biguanide, tiazolidindione, sulfonilureice, incretinmimetice) și a insulinei (insulină prandială-Aspart, Humulin R, Glulisine, Insuman Rapid, Actrapid, Lispro; insulină bazală - Glargine, Insulatard, Detemir, Humulin N, Insuman Bazal și insuline premixate).
• Tratamentul gloistei de etiologie bacteriană presupune administrarea de antibiotice, antifungice sau antimicrobiene. În cazul gloritei de etiologie alergică, prin deficit de fier, apărută în cadrul unor traumtisme sau în urma inhalării unor substanțe toxice, se recomandă administrarea medicamentelor antiinflamatoare.
• Tratamentul glosodiniei presupune administrarea capsaicinei pentru combaterea durerilor de limbă, clătirea gurii cu soluții speciale, administrarea vitaminelor B, administrarea de acid alfa lipoic, care este un antioxidant puternic cu capacitate de combatere a proceselor lezionale care pot apărea la acel nivel.
• Tratamentul litiazei biliare impune efectuarea colecistectomiei.
• Tratamentul anemiei feriprive presupune administrarea preparatelor de fier pe cale orală (fumarat de fier 30-33%, sulfat de fier 20-30%, gluconat de fier 10-12%, glutamat de fier 16-22%) sau injectabilă (Fe polimaltozat). În cazurile severe de anemie, se recomandă transfuzie de sânge integral sau masă eritrocitară.
• Tratamentul deficitului de zinc presupune administrarea suplimentelor alimentare pe bază de zinc și a alimentelor bogate în zinc (carnea roșie, carnea de pasăre, mazăre, fasole, migdale, etc.).
• Tratamentul deficitului de vitamnă A se poate realiza prin administrarea de vitamină A pe cale injectabilă și consumul alimentelor bogate în vitamină A (precum unt, ficat, brânză, gălbenuș de ou, conservă de pește, etc.). [1], [2], [3], [4]