Hepatita C la copii

Hepatita C la copii

Hepatita pediatrică C este o afecțiune inflamatorie hepatică specific umană, determinată de virusul hepatic C, apărută în copilărie, care afectează întregul organism şi se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin apariția unui tabloul clinic specific patologiei hepatice.

Hepatita C la copii se poate prezenta sub forma acută, cu evoluție autolimitată şi vindecare spontană, sau se poate prezenta sub forma cronică, cu evoluție îndelungată şi progresivă spre ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular.

În prezent, hepatita cronică cu virus C reprezintă principala cauză care determină apariția cirozei hepatice, a carcinomului hepatocelular și a decesului prin afecțiuni hepatice, nu doar în rândul persoanelor adulte, ci și în rândul copiilor. [1], [2], [3]

Cauze şi factori de risc

Virusul hepatic C aparține familiei Flaviviridae, din genul Hepacovirus. Virusul prezintă un diametru de aproximativ 30-50 mm, este alcătuit dintr-un înveliș lipidic, antigenul VHC și genomul viral, format dintr-o singură catenă liniară de ARN.

Virusul hepatic C la copii poate fi depistat în sângele infectat cu mult timp înainte de apariția manifestărilor clinice specifice bolii hepatice. Perioada de incubație a virusului hepatic C este cuprinsă între 6-12 săptămâni, până la 6-9 luni.

Transmiterea virusului hepatic C la copil se poate realiza pe cale parenterală, prin transfuzii de sânge infectat sau produse derivate de sânge (masă eritrocitară, masă trombocitară sau plasmă) infectate, prin utilizarea acelor sau a instrumentarului chirurgical infectat. Totodată, transmiterea virusului hepatic C se poate realiza transplacentar, de la mamă la făt.

Copiii expuși riscului crescut de a se infecta cu virusul hepatic C sunt cei care consumă droguri, copiii politransfuzați, copiii supuși diferitelor intervenții chirurgicale (prin utilizarea instrumentarului chirurgical infectat), copiii supuși unui transplant de organ (organ provenit de la alte persoane infectate cu virus hepatic C) şi copiii proveniți din mame infectate cu virusul. [1], [2], [3], [5]

Morfopatologie

Hepatita acută virală cu virus hepatic C poate prezenta la examenul histopatologic poate zonelor de necroză hepatocitară de dimensiuni variabile, regenerare hepatocitară, hiperplazia celulelor Kupffer, stază biliară şi prezența la nivelul spațiilor portale a unui infiltrat inflamator bogat în polimorfonucleare eozinofile şi neutrofile, limfocite şi macrofage.

Hepatita cronică cu virus hepatic C poate prezenta la examenul histopatologic, pe lângă elementele descrise anterior la hepatita acută C, inflamarea și fibrozarea spațiilor portale, care sunt lărgite şi prezintă în componență un infiltrat inflamator bogat în macrofage şi limfocite. [1], [2], [3]

Semne şi simptome clinice

Numeroase cazuri (aproximativ 90% din cazuri) de hepatită virală cu virus hepatic C apărută la copii evoluează asimptomatic.

Cea mai frecventă manifestare clinică a copiilor bolnavi diagnosticați cu hepatită C este astenia. Icterul tegumentar este întâlnit mult mai rar în cadrul hepatitei cu virus C.

Totodată, copilul diagnosticat cu hepatită C, acută sau cronică, mai poate prezenta:

  • Fatigabilitate
  • Senzația de sfârşeală
  • Anorexie
  • Inapetență
  • Disfagie
  • Scădere în greutate
  • Sațietate precoce
  • Grețuri, vărsături
  • Diaree sau constipație
  • Meteorism
  • Disconfort abdominal sau chiar dureri abdominale
  • Hepatalgie (durere localizată în hipocondrul drept, în zona de proiecție a ficatului)
  • Tuse
  • Rinoree
  • Cefalee.


La efectuarea examenului clinic al copilului bolnav, medicul poate decela prezența hepatomegaliei, a splenomegaliei, prezența leziunilor de vasculită, a artritei și a purpurei trombocitopenice idiopatice. De asemenea, mai pot fi identificate fibroză pulmonară, febră, uveită, ulcerații corneene, adenopatie cervicală, sialadenită, tiroidită, eritem palmo-plantar, peteşii, paloare cutaneo-mucoasă și steluțe vasculare. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic

Diagnosticul de hepatită vială cu virus hepatic C la copil, acută sau cronică, se pune coroborând datele din anamneză și examenul obiectiv (semnele și simptomele clinice prezentate anetrior) cu datele obținute în urma efectuării investigațiilor paraclinice (determinarea anticorpilor anti-VHC şi a ARN VHC, hemoleucogramă şi biochimie, imunograma şi electroforeza proteinelor).

Confirmarea diagnosticului de hepatită virală cu virus hepatic C la copii se pune pe baza examenului histopatologic al fragmentelor de țesut hepatic obținute în urma efectuării biopsiei. Examenul histopatologic poate indica prezența steatozei hepatice, a foliculior și a agregatelor limfoide portale, prezența corpilor Mallory și apariția apoptozei celulare (moartea celulară programată).

Diagnostic diferențial:

Diagnosticul diferențial al hepatitei cu virus hepatic C apăruta la copii trebuie efectuat cu următoarele afecțiuni:

  • Hepatitele cronice virale de etiologie mixtă (B și C, C și G)
  • Hepatita autoimună
  • Ciroza biliară primitivă
  • Boala Wilson
  • Colangita sclerozantă
  • Ciroza hepatică
  • Deficitul de alfa1-antitripsină.

Investigații paraclinice:

Analizele de sânge.
Hemoleucograma poate indica prezența anemiei (scăderea valorilor hemoglobinei şi a numărului de globule roşii), a leucopeniei (scăderea numărului de leucocite) și a limfocitozei (creşterea numărului de limfocite).
Examenul biochimic al sângelui poate indica prezența sindromului de colestază (creşterea valorilor fosfatazei alcaline şi a bilirubinei, în special a celei directe) şi citolitic (creşterea valorilor transaminazelor - TGO, TGP).
Imunograma poate indica valori crescute ale IgM, în cazul hepatitei acute sau valori crescute ale IgG, în cazul hepatitei cronice. De asemenea, poate fi identificată crioglobulinemia mixtă.
Electroforeza proteinelor poate indica hipoalbuminemie, creşterea alfa1-globulinelor, alfa2-globulinelor, beta-globulinelor si a gamma-globulinelor, ciu inversarea raportului albumine şi globuline.
Examenul de urina poate indica creşterea urobilinogenului urinar şi apariția pigmenților urinari în urină.
În formele severe de boală, coagulograma poate indica prelungirea timpului de protrombină.
Testele serologice efectuate pot indica prezența anticorpilor anti-VHC și a ARN VHC. [1], [3], [4], [5]

Tratament

Tratamentul administrat copiilor cu hepatită C acută sau cronică se administrează în funcție de particularitățile fiecărui caz clinic în parte, în funcție de forma de boală (acută sau cronică), în funcție de etiologie (sursa de infecție) şi starea de sănătate a copilului (alte patologii asociate care pot agrava evoluția bolii).

Tratamentul presupune respectarea unui regim igieno-dietetic, tratament etiologic de combatere a agentului patogen, tratament patogenic de limitare a extinderii leziunilor inflamatorii şi evoluției bolii, tratament simptomatic de ameliorare simptomelor clinice apărute și pentru a îmbunătăți calitatea vieții bolnavilor, iar în cazurile severe, fără răspuns la tratamentul medicamentos, se indică efectuarea transplantului hepatic.

Regimul igieno-dietetic presupune repaus la pat, limitarea efortului fizic şi adoptarea unui regim alimentar hipercaloric, hiperpropeic și hipolipidic (40-50 kcal/kg corp/zi, 8-10 g/kg corp/zi glucide, 1,5-3 g/kg corp/zi proteine și 2-3 g/kg corp/zi lipide). Se recomandă consumarea a 4-5 mese pe zi şi evitarea alimentelor prăjite, a produselor conservate, a brânzeturilor fermentate şi a produselor grase. În formele cronice de boală se recomandă.

Tratamentul etiologic presupune administrarea interferonului (Interferon-alfa, Interferon pegylat) şi a preparatelor antivirale (Ribavirină), pentru obținerea unei supresii virale și a dispariției semnelor clinice specifice bolii.

Tratamentul patogenic presupune administrarea preparatelor hepatoprotectoare (precum Aspatofort, Silimarină), substanțe hepatotrope şi lipotrope (colină, metionină) si substanțe cu acțiune detoxifiantă (precum Arginină-sorbitol sub formă de perfuzii administrate pe cale intravenoasă).

Tratamentul simptomatic presupune ameliorarea durerilor abdominale și a cefaleei, prin administrarea de antialgice (precum Algocalmin, Piafen), ameliorarea grețurilor şi a vărsăturilor prin administrarea de medicamente antispastice (precum Metoclopramid). [1], [2], [3], [4], [5]

Evoluție. Prognostic. Complicații

Prognosticul bolii este rezervat. Conforma studiilor efectuate, aproximativ 80% din hepatitele virale cu virus hepatic C se cronicizează.

Hepatitele virale cronice cu virus hepatic C prezintă o evoluție progresivă și îndelungată spre ciroză hepatică și carcinom hepatocelular. Doar în aproximativ 35% din cazurile de hepatită virală cu virus hepatic C se obțin remisii spontane ale bolii.

Pe parcursul evoluției bolii, pot apărea numeroase complicații, precum:


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Islandezii au ca obiectiv eradicarea hepatitei C
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK