Hernie de disc

Patogenie si cauze

Hernierea discului.
Hernierea este considerata a fi cauzata de un defect al inelului fibros, cel mai adesea prin stressul excesiv aplicat discurilor. Leziunile apar in zona posteriooara sau posterolaterala a discului. Morfologia fibrelor inelului joaca un rol important in propensitatea pentru hernia de disc in zona posterioara. Histologia arata ca oricare ar fi cauza fisurarii, protruzia implica intotdeauna material pulpos. Alterarea cartilajului corpului vertebral cauzeaza pierderea nutritiei discului si degenerarea lui. Trauma este cauza cea mai comuna a rupturii nucleului pulpos. Rezulta protruzia sau extruzia materialului discal in canalul vertebral. Predispozitia pentru degenerare este de asemeni un factor.
Materialul herniat poate fi continut in inelul fibros sau necontinut.

Patologia degenerativa sau traumatica.
Biochimic, imbatrinirea creste rata de keratin sulfat fata de condroitin sulfat, modificind si proportia de condritin 4-sulfat fata de condroitin 6-sulfat, cu scadere concomitenta a apei. Scade sinteza de proteoglicani, scazind edemul osmotic si traficul de oxigen si nutrienti. Datorita opririi aportului de nutrienti la disc produsele de metabolism si proteinele noncolagene stagneaza in disc. Glicozilarea nonenzimatica a acestor metaboliti determina colorarea in galben a discului.

Anatomia vertebrei si a discului vertebral.
Fiecare disc este compus din 2 parti: nucleul pulpos central si inelul fibros. Fiecare disc este atasat de cartilajul vertebrelor superioara si inferioara si de ligamentele coloanei anterioare si posterioare. Nucleul pulpos este format din proteoglicani, mai ales acid hialuronic, inalt hidrofilic hidratind nucleul. Inelul fibros inconjoara nucleul si se ataseaza de corpurile vertebrale adiacente.. discul este hranit prin difuziune, are o rata metabolica scazuta si nu este aprovizionat de vase sanguine sau limfatice.
Stabilitatea coloanei este rezultatul a 3 coloane. Fractura sau pierderea a 2 coloane de stabilitate determina instabilitatea. Coloana anteruioara consta din ligamentul longitudinal anterior si portiunea posterioara a corpului vertebral. Coloana medie consta din peretele posterior al corpului vertebral si ligamentul longitudinal posterior. Coloana posterioara este formata de arcul vertebral.

Fiecare vertebra are spatiu de miscare, translatie in cele 3 axe si rotatie in jurul fiecarei axe. Nu toate vertebrele sunt similare, cele cervicale au libertatea de flexie cea mai mare, de extensie si rotatie laterala. Vertebrele toracice au flexie, extensie si rotatie restrictionate dar flexie laterala libera deoarece sunt atasate de coaste, sunt mici, au fetele articulare aliniate frontal si procese spinoase mari. Coloana lombara are o flexie buna si extensie alaturi de flexie laterala deoarece discuirle sunt mari, procesele spinoase sunt directionate posterior iar fetele articulare sunt directionate sagital.

Factori favorizanti ai herniei de disc.
Factori potentiali favorizanti includ: virsta, apoptoza, anomaliile colagenului, scaderea vascularitatii, greutatile adaugate coloanei vertebrale, proteoglicanii anormali, obezitatea, stilul de viata sedentar si lipsa antrenamentului fizic.
Radiculopatia secundara prin compresia radacinilor nervoase sau prin procese inflamatorii afectind radacinile nervoase-neurita. Simptomele herniei de disc sunt rezultatul hernierii prin inelul slabit sau prin fisurarea acestuia. Cind maduva spinala este afectata la nivel cervical sau lombar apare mielopatia.