Hiperaciditatea gastrica

Stomacul uman este plin cu un lichid acid produs natural si activator al enzimelor digestive care vor dizolva o larga varietate de alimente consumate. Totusi, acidul in exces in stomac poate determina probleme severe si simptome dureroase. Cel mai comun simptom asociat hiperaciditatii gastrice este pirozisul. Acidul in exces se prelinge in esofag si duce la o senzatie de arsura in zona inimii. (4)


Termenul de hiperaciditate a fost folosit pentru a desemna un suc gastric foarte acid, o secretie abundenta de suc gastric, de obicei hiperacid si un grup de simptome clinice:

  • senzatie de plenitudine
  • disconfort si arsuri epigastrice
  • uneori asociate cu regurgitarea materialului acid. (3)


Un mod eficient si usor de a elimina excesul de acid gastric este evitarea alimentelor iuti si condimentate. Condimentele pot determina inflamatia mucoasei gastrice. Pirozisul constant si refluxul de acid duc la leziuni severe ale mucoasei sensibile a esofagului si faringelui. Controlul aciditatii gastrice in exces este posibila prin modificarea alimentatiei si administrarea unor adjuvante terapeutice. (1)

Mecanism fiziopatologic

Termenul de hiperaciditate, aplicat in mod frecvent conditiilor gastrice, este nesatisfacator, deoarece indica un grup de simptome clinice cat si o anomalie chimica, fiecare putand exista una fara cealalta. S-a dovedit ca aciditatea sucului gastric depinde de concentratia de ioni de hidrogen prezenti, iar aceasta nu poate fi masurata prin titrarea cu un alcalin. (7)


Cercetarile au aratat ca foamea dureroasa se datoreaza contractiilor musculaturii gastrice, acestea putand fi temporar inhibate prin masticatie. Disconfortul si durerea acompaniaza hiperaciditatea datorita peristaltismului excesiv si a acidului clorhidric abundent care ajunge la duoden si determina inchiderea ferma a pilorului. Tensiunea mare a straturilor musculare din regiunea pilorica a stomacului determina durerea. Golirea stomacului aduce ameliorarea durerilor desigur, datorita opririi peristaltismului piloric si a evacuarii continutului acid gastric care aboleste spasmul piloric. Similar ingestia alimentelor si a alcalilor (laptele) duce la incetarea temporara a peristalticii prin dilatarea gastrica si neutralizarea acidului. (5)


Pirozisul se pare ca este determinat de actiunea alcoolilor rezultati din digestia gastrica si nu a acidului clorhidric. Simptomul comun este durerea substernala sau in umarul drept, rigiditatea muschilor gatului si chiar semne atipice de lumbago. Pirozisul depinde de bruschetea deschiderii orificiului cardia de catre regurgitatia acida.


Secretia excesiva salivara este frecventa in hiperaciditate si pare a fi cauzata de iritatia glandelor de catre acidul din cavitatea orala. Este mai semnificativa noaptea, iar pacientul se poate trezi cu lichid fara gust care se prelinge din gura.


Constipatia spastica este prezenta regulat in hiperaciditate si se datoreaza probabil unei activitati excesive a vagului cu spasmul intestinal.


Simptomele vaso-motorii determinate de contractia stomacului duc la senzatia de foame. (3)


Asocierea hiperaciditatii si a ulcerului gastric sau duodenal este astazi o teorie dezaprobata, descoperindu-se ca hiperaciditatea nu conduce la activitate peptica atat de mult cat o face aciditatea normala. Totusi, acidul are un rol in prevenirea vindecarii ulcerelor si in transformarea unui ulcer florid intr-unul cronic, indurat. S-a descoperit ca formarea ulcerelor este determinata mai mult de ischemia severa declansata de contractiile puternice gastrice. (1)


Asocierea hiperaciditatii cu litiaza biliara nu este dovedita desi a fost o regula pana acum. Se pare ca majoritatea crizelor de colica biliara nu au si calculi implicati, fiind determinate de influente nervoase, aceleasi probabil care duc la peristaltica crescuta si hiperaciditate gastrica.


In sarcina simptomele de hiperaciditate sunt foarte intalnite. Se pare ca de vina este hiperactivitatea vagala, dificil de dovedit insa. Durerea nu este atat de reprezentativa, cat este pirozisul. In acest caz exista doar o anomalie pur chimica. (5) (2)

Cauzele hiperaciditatii gastrice

Intelegerea cauzelor hiperaciditatii gastrice este un pas important inainte de a incerca reglarea aciditatea stomacului folosind metode naturale sau medicamente.


Adesea modificarea stilului de viata poate fi indeajuns pentru a reechilibra nivelul normal al acidului in stomac. Deshidratarea este una dintre principalele cauze ale acidului gastric in exces. Apa are un pH neutru, adica nu este nici acida, nici bazica. Cand corpul are suficiente cantitati de apa, isi poate regla natural aciditatea continutului gastric. Pierderile de fluide anormale sau fortate pot contribui la aciditatea in exces. Tulburarile alimentatiei, cum este bulimia si anorexia pot de asemenea contribui la acumularea in exces a acidului gastric. Atunci cand corpul nu primeste alimente suficiente sau este fortat sa regurgiteze alimentele deja ingerate, aciditatea gastrica poate creste. Modificarea stilului de viata pentru a controla aceste probleme este un mod eficient de a combate hiperaciditatea gastrica. (5)

Factorii de risc

Alimentele consumate pot creste nivelul acidului in stomac, daca acestea sunt greu digerabile sau foarte acide. Alimentele condimentate, sarate si iuti contribuie de asemenea la acidul gastric in exces. Fumatul creste continutul gastric acid, la fel si consumul de alcool. Se recomanda consumul unor mese regulate si evitarea alimentelor de tip fast food, a celor bogate in zaharuri si sarate. Alimentele bogate in fibre ajuta la reglarea tranzitului intestinal si pot diminua aciditatea stomacului. (3)

Semne si simptome

Posibilele simptome ale hiperaciditatii gastrice cuprind:


Alte simptome pot cuprinde:

  • respiratia neplacuta
  • caderea parului
  • pruritul perianal
  • multiplele alergii alimentare
  • alimentele nedigerate in scaun
  • unghii fragile
  • infectii candidozice cronice
  • epistaxisul sau congestia nazala.

Toate aceste simptome pot indica dezechilibrul aciditatii gastrice. (7)

Diagnostic

Simptomele hipoclorhidriei mimeaza pe cele ale hiperaciditatii gastrice, de aceea este importanta diferentierea acestor doua conditii inainte de initierea unui tratament. Urmatoarele teste si proceduri pot fi utile in diferentierea hipoclorhidriei de hiperaciditate.

Testarea hiperaciditatii

Pentru a determina daca productia gastrica de acid trebuie suplimentata pacientul poate lua o capsula de betaina HCL impreuna cu alimentele, daca se resimte o senzatie de arsura gastrica probabil conditia este una hiperacida. Daca pacientul nu resimte nicio senzatie de arsura gastrica, va continua administrarea capsulelor pana cand va resimti pirozisul, stiind apoi doza pe care va trebui sa o urmeze. Pentru a neutraliza senzatia de arsura se poate consuma putina mancare.


Analiza scaunului descopera fibre nedigerate care sunt un semn al hipoclorhidriei gastrice. (6) (2)


Testul Heidelberg foloseste un dispozitiv special care testeaza nivelul acidului gastric, desi nu este folosit frecvent.


Testele de sange pot descoperi anemia pernicioasa (deficitul de vitamina B12).


Testarea aciditatii gastrice se face dupa o perioada de post alimentar pentru ca stomacul sa contina doar fluid. Printr-un tub esofagian se recolteaza din stomac suc gastric. Testul evalueaza capacitatea celulelor gastrice de a elibera acid. Se poate folosi si gastrina, un hormon care se injecteaza si creste secretia de HCL. Normal volumul fluidului gastric este de 20-100 ml iar pH-ul este acid (1. 5-3. 5). (4)

Tratament

Exista diferite tipuri de medicamente antiacide. Provocarea este alegerea celui corect si eficient in functie de corpul fiecaruia. Principalele doua tipuri de medicamente sunt cele pe baza de calciu si hidroxid de aluminiu. Unele persoane sunt alergice sau au alte motive pentru a evita calciul in exces, in timp ce altele sunt ingrijorate de aluminiul in exces. Se recomanda o tableta sau doua de antiacid sau o lingurita din produsul lichid dupa o masa copioasa, condimentata sau sarata pentru a preveni acumularea acidului gastric. (7)


Medicamentele care scad aciditatea gastrica sunt cele folosite pentru a trata ulcerul peptic, boala de reflux gastroesofagian si multe forme de gastrita. Unele medicamente sunt folosite in regimuri terapeutice pentru infectia cu Helicobacter pylori. Medicamentele cuprind:

  • inhibitorii de pompa de protoni
  • blocantii H2
  • antiacidele
  • prostaglandinele. (4)


Inhibitorii pompei de protoni sunt medicamente care inhiba puternic H, K ATPaza. Aceasta enzima, localizata in membrana apicala secretorie a celulelor parietale gastrice, joaca un rol cheie in secretia protonilor. Medicamentele pot inhiba complet secretia de acid si au o durata lunga de actiune. Ele promoveaza vindecarea ulcerelor si sunt importante in regimurile de eradicare a Helicobacter pylori. Inhibitorii pompei de protoni cuprind: esomeprazol, lansoprazol si pantoprazol, toate disponibile sub forma de tablete si intravenos, omeprazol si rabeprazol disponibile doar per os. Terapia de lunga durata cu aceste medicamente produce nivele ridicate de gastrina, ducand la hiperplazia celulelor enterochromaffin-like. Totusi nu exista date care sa sustina malignizarea. Unele persoane pot dezvolta malabsorbtia vitaminei B12. (6)


Blocantii H2 (cimetidina, ranitidina, famotidina, disponibile per os si intravenos, iar nizatidina disponibila oral) sunt inhibitori competitivi ai histaminei la receptorul H2, suprimand astfel secretia gastrica de acid stimulata de gastrina si reducand proportional volumul sucului gastric. Cimetidina are efecte antiandrogene minore manifestate prin ginecomastie reversibila si mai rar, disfunctie erectila. Modificarile statusului mental, diarea, eruptiile, febra medicamentoasa, mialgiile, trombocitopenia, bradicardia sinusala si hipotensiunea dupa administrarea intravenoasa rapida au fost raportate la toti blocantii H2, in general la mai putin de 1% dintre pacienti si mai ales la varstnici. (5)


Antiacidele sunt agenti care neutralizeaza acidul gastric si reduc activitatea pepsinei. Antiacidele pot interfera si cu absorbtia unor medicamente (tetraciclina, digoxinul, fierul). Antiacidele promoveaza vindecarea ulcerului, amelioreaza simptomele si reduc recurenta. Sunt relativ ieftine dar trebuie luate de 5-7 ori pe zi.


Exista doua tipuri de antiacide: absorbabile si nonabsorbabile. Cele absorbabile (bicarbonatul de sodiu, carbonatul de calciu) neutralizeaza rapid, complet dar pot determina alcaloza si trebuie folosite pentru perioade scurte (1-2 zile). Antiacidele nonabsorbabile (hidroxid de aluminiu sau magneziu) au mai putine efecte adverse sistemice si sunt preferate.
Hidroxidul de aluminiu este relativ sigur si cel mai folosit antiacid. In consumul cronic se poate dezvolta ocazional hipofosfatemia, rezultat al legarii fosfatului de catre aluminiu in tractul digestiv. Acest risc creste la alcoolici, malnutriti si pacientii cu boala renala.
Hidroxidul de magneziu este un antiacid mai eficient decat aluminiul, dar poate determina diaree. Pentru a limita diarea, multe antiacide sunt combinate (magneziu si aluminiu). (7) (2)


Unele prostaglandine (misoprostolul) inhiba secretia acida prin scaderea generarii de AMP ciclic, care este declansata de stimularea histaminica a celulelor parietale si creste apararea mucoasei. Derivatii sintetici ai prostaglandinelor sunt folositi predominant pentru a scadea riscul de leziuni ale mucoasei induse de AINS. Efectele adverse ale misoprostolului cuprind crampele abdominale si diarea, care apar la 30% dintre pacienti. Misoprostolul este un agent care induce avortul si este absolut contraindicat la femeile de varsta fertila care nu folosesc contraceptia. (5)


Sucralfatul este un complex sucroza-aluminiu care se disociaza in stomac si formeaza o bariera fizica intr-o zona inflamata, protejand-o de acid, pepsina si sarurile biliare. De asemenea inhiba interactiunea pepsina-substrat, stimuleaza productia de prostaglandine in mucoasa si leaga sarurile biliare. Medicamentul pare a avea efecte trofice asupra mucoasei ulcerate, probabil prin legarea factorilor de crestere si concentrarea lor intr-un ulcer. Absorbtia sistemica a sucralfatului este neglijabila. Poate lega si alte medicamente si interfera cu absorbtia lor. (1)

Sfaturi practice pentru controlul hiperaciditatii gastrice

  • consumul de lapte combate efectele hiperaciditatii gastrice
  • alimentele bogate in proteine regleaza sistemul digestiv
  • se vor evita alimentele acide, sosurile sarate, iuti, acre sau foarte grase
  • mestecatul mentei scade continutul acid si promoveaza o digestie eficienta
  • se recomanda consumul incet pentru a evita ingestia de aer si balonarea
  • mesele copioase trebuiesc evitate ele depasind spatiul de depozitare gastric si determinand secretia excesiva de acid
  • se vor evita bauturile carbogazoase si legumele crude sau care sunt recunoscute pentru procesul de fermentatie si eliberarea de gase intestinale (cruciferele, boabele)
  • tehnicile de relaxare si evitarea stresului zilnic, ulcerele esofagiene si gastrice sunt adesea atribuite stresului
  • sportul regulat mentine sanatatea generala a corpului si a ameliora simptomele de indigestie
  • pirozisul poate fi si datorat unei digestii lente, un supliment cu enzime digestive alaturi de alimente poate fi util. (3) (2)

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Investigarea fenomenelor de reflux digestiv
  • Arsurile la stomac
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK