Hipertensiunea

Hipertensiunea

Hipertensiunea arterială este o boală a arterelor, în care forța cu care sânge circulă prin aceste vase este mai mare decât normalul. Arterele sunt vasele care transportă sângele cu oxigen de la inimă în restul corpului.

Atenție! Dacă după 2 citiri ale tensiunii arteriale obțineți valori mai mari de 180 mmHg sistolic (primul număr) sau mai mari de 110 mmHg diastolic (al doilea număr), contactați serviciul de urgență. Această situație, numită criză hipertensivă, necesită atenție medicală rapidă.

Dacă ați avut o singură citire cu aceste valori mari, dar aveți și simptome precum durere în piept, lipsa aerului, slăbiciune, scăderea vederii, vorbire dificilă, sunați imediat la serviciul medical de urgență. Dacă nu puteți, rugați pe cineva să sune sau să vă transporte la spital imediat.

 


În general, valori persistente ale tensiunii arteriale de peste 140/ 90 mmHg semnifică prezența hipertensiunii. Totuși, în funcție de fiecare pacient în parte, un tratament poate fi recomandat chiar la valori mai mici de atât, atunci când riscurile sunt mari.


Această boală evoluează fără simptome în majoritatea cazurilor, dar poate cauza numeroase probleme de sănătate, legate de vasele de sânge, inimă, rinichi, ochi și alte organe. Din acest motiv, mai este numită și „ucigașul silențios”.


Modificarea stilului de viață, în special renunțarea la fumat, adoptarea unui regim alimentar sănătos și a activității fizice regulate, poate preveni sau chiar combate hipertensiunea arterială ușoară. Acesta este un pas recomandat tuturor pacienților cu hipertensiune, indiferent de gravitatea bolii. Uneori, aceste schimbări nu sunt suficiente, astfel încât se impune și tratamentul medicamentos.


Atingerea unei tensiuni arteriale bune, fie doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos, sau cu tratament farmaceutic, nu înseamnă întoarcerea la obiceiurile anterioare. Recomandările legate de măsurarea periodică a tensiunii arteriale, stilul de viață sănătos și medicație trebuie menținute toată viața, la majoritatea pacienților. (1, 2, 3)

Ce este hipertensiunea arterială?

Tensiunea arterială este forța cu care sângele circulă prin artere. Ea are valori care se modifică în cursul zilei, în mod normal, în funcție de nivelul de activitate, stres, alimentație, perioada zilei, etc. Atunci când valorile sale sunt persistent crescute, se poate vorbi despre boală - hipertensiune arterială.


Tensiunea arterială se măsoară cu tensiometrul și în prezent sunt disponibile numeroase tipuri de instrumente pentru acest scop. În trecut, tensiometrele conțineau mercur, motiv pentru care și acum valorile tensiunii arteriale sunt urmate de „mmHg”, însemnând milimetri coloană de mercur. Cele două numere care alcăruiesc valoarea tensiunii (de exemplu 120/ 70 mmHg) semnifică tensiunea din artere când inima pompează (sistolică, primul număr), respectiv tensiunea când inima se odihnește (diastolică, al doilea număr).


Nu este suficientă o singură măsurătură pentru a spune că cineva suferă de hipertensiune arterială. În general, o valoare mai mare decât normalul, descoperită acasă sau la spital, implică urmărirea și măsurarea tensiunii de mai multe ori pe o perioadă de timp (câteva săptămâni). Se poate apela și la instrumente care măsoară periodic și automat valorile tensiunii într-o zi, în timp ce vă continuați activitățile obișnuite. În funcție de valorile persistente, tensiunea arterială poate fi încadrată în:

  • Valori normale: sub 120 mmHg și 80 mmHg
  • Prehipertensiune: 120-139 mmHg sau 80-90 mmHg
  • Hipertensiune grad 1: 140-159 mmHg sau 90-99 mmHg
  • Hipertensiune grad 2: >160 mmHg sau >100 mmHg


Stabilirea unei categorii se face în funcție de categoria de care aparține valoarea sistolică sau diastolică cea mai mare (observați cuvântul „sau”). De exemplu, o valoare a tensiunii de 120/ 95 va fi încadrată în hipertensiune gradul 1.


Stadiul de prehipertensiune este important deoarece modificarea stilului de viață în acel moment poate preveni sau întârzia instalarea bolii. În plus, dacă suferiți de unele boli (de exemplu, diabet zaharat și complicațiile sale), tratamentul medicamentos poate fi început din acest stadiu. (1)

Cum acționează boala

Hipertensiunea arterială are foarte rar vreun simptom, motiv pentru care boala este numită și „ucigașul silențios”. Mai comun, poate apărea durerea de cap, dar nu este suficient pentru a suspecta prezența hipertensiunii.


Totuși, hipertensiunea arterială nu trebuie neglijată. Prezența sa pe termen lung poate avea numeroase consecințe nefaste asupra organismului:

  • Forța crescută a sângelui în artere și rezistența vaselor duce la „îngroșarea” pereților vaselor sau, în unele locuri, la slăbirea lor
  • Presiunea mai mare în artere înseamnă că inima trebuie să pompeze mai mult, ceea ce face ca inițial mușchii săi se îngroașe, apoi să cedeze, când forța necesară e prea mare
  • Vasele de sânge din rinichi se pot subția, iar cele din ochi, fiind fine, pot fi distruse sub presiunea mare


Ca și rezultate, menținerea unor valori a hipertensiunii arteriale crescute timp îndelungat predispune la multe boli, inclusiv:

  • Angină pectorală - reducerea temporară a fluxului de sânge care ajunge la inimă, în timpul efortului fizic, apărând durerea în piept.
  • Infarct de miocard - reducerea bruscă și completă a fluxului de sânge la o porțiune a inimii, cauzând moartea acelor fibre, cu durere intensă și alte manifestări grave.
  • Insuficiență cardiacă - apare atunci când inima nu mai are suficientă forță pentru a pompa necesarul de sânge în organism.
  • Anevrism - în punctele în care presiunea sângelui este prea mare, arterele mari își pot pierde rezistența și se dilată ca o pungă, existând riscul ca ele să se rupă, cu pierderi mari de sânge.
  • Accident vascular cerebral - când un vas de sânge din creier se rupe sau se îngroașă prea tare, iar o porțiune din creier rămâne fără sânge și oxigen.
  • Boală cronică de rinichi - reducerea funcției rinichilor, cauzând acumularea în corp a diverse toxine, precum acidul uric.
  • Modificări ale vederii, orbire - pot apărea când vasele de sânge din retină se subțiază mult sau se rup.
  • Disfuncție erectilă - erecție dificilă sau care poate fi menținută puțin timp, din cauza circulației sangvine deficitare prin vasele de la acest nivel. (1, 4)


Cine poate face hipertensiune arterială?

În majoritatea cazurilor, nu se poate detecta o cauză anume pentru care apare hipertensiunea arterială, situație în care este numită „esențială” sau „idiopatică”. Valoarea tensiunii arteriale crește în general odată cu vârsta.


Există puține situații în care există o cauză certă a hipertensiunii, inclusiv:

  • Hipertiroidism - activitatea crescută a glandei tiroide
  • Alte boli hormonale - secreția unor hormoni hipertensivi de către glande afectate (hiperaldosteronism) sau prezența unor tumori care secretă acești hormoni (feocromocitom).
  • Medicamente - cum sunt cele pentru astm, răceală, contraceptivele orale, terapia hormonală la femei, etc.
  • Boli ale rinichilor sau arterelor renale, acute sau cronice.


La apariția hipertensiunii arteriale contribuie mai mulți factori. Aceștia sunt numiți factori de risc și pot avea un impact mai mic sau mai mare asupra posibilității de a dezvolta boala. În general, persoanele care îndeplinesc mai mulți factori de risc au o șansă mai mare a a face hipertensiune. O parte din acești factori sunt constituționali, dar o parte pot fi modificați, pentru a scădea riscul:

  • Vârsta înaintată
  • Sexul - înainte de 45 de ani, bărbații au un risc mai crescut; după această vârstă, este mai probabil ca femeile să fie afectate; per total, de-a lungul vieții, riscul este același.
  • Istoricul familial de hipertensiune arterială
  • Fumatul
  • Obezitatea
  • Lipsa activității fizice
  • Consumul excesiv de sare
  • Alimentația nesănătoasă (săracă în fructe și legume)
  • Consumul excesiv de alcool (1, 5)


Când te prezinți la medic

Deoarece poate rămâne fără simptome timp de ani de zile, hipertensiunea trebuie „căutată” periodic. Fiecare persoană adultă trebuie să își evalueze tensiunea arterială cel puțin o dată la 5 ani. Chiar și copiii trebuie să beneficieze de această măsură, după vârsta de 3 ani, mai ales dacă au o greutate mai mare decât normalul. În general, consultul anual la medicul de familie include și o măsurare a tensiunii arteriale. Evaluarea tensiunii arteriale trebuie realizată mai des, la maxim un an în următoarele situații:
  • Sunteți trecuți de vârsta mijlocie
  • Ați avut o valoare crescută la o măsurătoare anterioară - stabiliți cu medicul când trebuie realizată următoarea măsurătoare
  • Aveți diabet zaharat
  • Aveți prehipertensiune


Dacă aveți un tensiometru în casă și acesta v-a arătat o valoare mai mare de 120/80 mmHg, este de asemenea indicat să vă prezentați la medic. (5)

La ce medic te adresezi și la ce să te aștepți

Dacă aveți suspiciunea că ați putea suferi de hipertensiune arterială - fie pentru că aveți factori de risc, fie în urma unei măsurători realizate la domiciliu, adresați-vă medicului de familie. Măsurarea tensiunii arteriale este un test simplu care poate fi realizat în cabinetul acestuia. Acesta va realiza o evaluare globală a stării de sănătate și a factorilor de risc pentru hipertensiune și boli cardiovasculare.


Dacă descoperă alte probleme ale inimii sau vaselor, medicul de familie poate recomanda consultarea unui medic cardiolog. Acesta are aparatura și experiența de a diagnostica mai precis afecțiuni ce au putut apărea în urma hipertensiunii arteriale persistente. Dacă există suspiciunea că hipertensiunea a apărut în urma unei alte boli, medicul de familie vă poate recomanda consultarea altor specialiști precum medicul endocrinolog (evaluează funcția organelor hormonale), nefrolog (evaluează funcționarea rinichilor), etc.

Este hipertensiunea arterială o urgență?

Este importantă diagnosticarea și ținerea sub control a unei tensiuni arteriale mai mare decât normalul; totuși, aceasta nu reprezintă neapărat o urgență. Există însă și situații în care se impune prezentarea la medic într-un timp foarte scurt („urgency”) sau chiar „imediată” (emergency) - numite crize hipertensive. Acestea pot apărea la persoane aparent sănătoase sau la pacienți care știau că suferă de hipertensiune.


Când valoarea tensiunii arteriale este peste 180 mm Hg sistolică sau 110 mmHg diastolică și nu există alte simptome, așteptați câteva minute, apoi măsurați din nou tensiunea. Dacă valorile se mențin crescute, apelați serviciul de urgență pentru a obține tratamentul corespunzător.


Este suficient să obțineți aceste valori crescute o singură dată, dacă aveți unul sau mai multe din următoarele simptome, pentru a suna imediat la ambulanță:

  • Durere de cap puternică
  • Durere în piept sau spate
  • Lipsă de aer
  • Slăbiciune
  • Dificultăți de vorbire
  • Curgerea sângelui din nas
  • Anxietate severă
  • Modificarea vederii


În acest caz, nu așteptați confirmarea valorilor, ci sunați imediat la serviciul de urgență. Dacă nu reușiți să sunați sau nu este nicio mașină disponibilă, rugați pe cineva apropiat să vă transporte de urgență la spital.

 

Crizele hipertensive se pot solda cu afectarea rapidă a multiple organe și sisteme (vase, rinichi, ochi, etc) și pentru a preveni acest lucru, este necesar tratamentul în spital. (3)

Cum se pune diagnosticul

Hipertensiunea este diagnosticată prin măsurarea de mai multe ori a tensiunii arteriale, folosind un tensiometru. În general, medicul va dori să realizeze această măsurătoare într-un context spitalicesc. Tensiometrul, numit și sfingomanometru, folosește o manșetă care se umflă, conectată la un dispozitiv care măsoară presiunea și un stetoscop. Acum există și dispozitive electronice, care se fixează pe mână și măsoară automat tensiunea arterială. Societatea americană pentru cardiologie recomandă utilizarea tensiometrelor automate cu fixare pe braț, ca fiind mai precise, spre diferență de cele cu fixare pe încheietura mâinii. Achiziționând acest tip de tensiometru și folosindu-l acasă, puteți ajuta la realizarea unui diagnostic, dar și la evaluarea eficienței măsurilor terapeutice.


O singură valoare relativ crescută a tensiunii arteriale nu este suficientă pentru a realiza diagnosticul. Poate fi vorba despre condițiile din acel moment - stres, oboseală, surescitare, frică. În plus, există o „teamă de halat alb” care dictează că veți avea tensiunea mai mare în prezența medicului decât acasă, din cauza anxietății. Pentru a crește șansa unei măsurători corecte, țineți cont de următoarele lucruri înainte de a merge să vă evaluați tensiunea:

  • Nu consumați cafea și nu fumați cu cel puțin 30 de minute înainte de test.
  • Mergeți la baie înainte de test, întrucât o vezică plină poate modifica rezultatul.
  • Stați jos și relaxați-vă măcar 5 minute înainte de test. În general, medicul va aștepta câteva minute până va măsura tensiunea arterială.


O metodă mai precisă de a vă determina tensiunea medie este de a purta un aparat care o măsoară din când în când, pe parcursul unei zile. Acest lucru este rareori necesar la majoritatea pacienților.


În funcție de factorii de risc individuali, medicul determină categoria de risc cardiovascular în care vă încadrați. Împreună cu valoarea tensiunii și alte informații despre pacient, riscul cardiovascular are importanță în alegerea tratamentului.


După ce diagnosticul de hipertensiune arterială a fost pus, se recomandă realizarea unor teste de rutină, pentru a afla dacă nu suferiți de alte boli care au cauzat hipertensiunea sau au apărut ca urmare a acesteia:

  • Glicemie - valoarea glucozei în sânge, evaluare pentru diabetul zaharat.
  • Teste de sânge - se verifică în special valoarea lipidelor din sânge (a colesterolului), ca și factor de risc. Se evaluează și funcționarea rinichilor, prin valoarea anumitor substanțe (creatinină, acid uric).
  • Un test al urinei - pentru a vedea dacă există proteine sau sânge în urină
  • Electrocardiogramă - măsurarea activității electrice a inimii, pentru a vedea dacă funcția sa este afectată
  • Teste oftalmologice - testarea vederii și examinarea retinei (aflată în spatele ochiului) (1, 2, 5)


Dietă și mod de viață

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea și chiar combaterea hipertensiunii arteriale, mai ales când aceasta este în primele stadii. Chiar dacă boala este avansată, veți beneficia de pe urma acestor măsuri.


Renunțați la fumat. Acesta este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.


Dacă aveți o greutate peste normal, încercați să o reduceți. Fiecare kilogram în plus care este pierdut poate aduce o scădere de 2,5/ 1,5 mmHg în valoarea tensiunii arteriale.


Adoptați o alimentație sănătoasă - aceasta poate reduce tensiunea cu circa 10 mmHg:

  • Limitați consumul de sare la maxim 1 linguriță pe zi, incluzând sarea conținută de alimentele procesate.
  • Consumați minim 5 porții de fructe și legume variate pe zi. Asigurați-vă o doză optimă de potasiu din alimente precum caise, avocado, banane, sfeclă, cartofi copți.
  • Reduceți pe cât posibil consumul de brânzeturi grase, carne grasă, unt, alimente prăjite.
  • Includeți în alimentație 2-3 porții de pește în fiecare săptămână, în special hering, sardine, somon, ton proaspăt.
  • Reduceți consumul de cafea
  • Limitați consumul de alcool la maxim 1 băutură pe zi pentru femei sau 2 pentru bărbați. O băutură înseamnă 350 ml de bere, 150 ml de vin sau 50 ml de alcool tare.


Incorporați activitatea fizică în programul săptămânal. Poate fi vorba despre mers pe jos, jogging, fitness sau un sport în aer liber. Recomandările Societății americane pentru cardiologie în ceea ce privește efortul fizic sunt:

  • Realizați cel puțin 150 de minute de activitate aerobică, de intensitate medie, pe săptămână
  • Realizați cele 150 de minute în reprize de minim 10 minute, întinse pe parcursul săptămânii - de exemplu, 5 zile cu câte o repriză de 30 de minute
  • Includeți activități de stretching și flexibilitate
  • Măcar 2 zile pe săptămână trebuie să includă exerciții de forță


Modificarea stilului de viață poate fi dificilă. Începeți prin a modifica câte un lucru într-o perioadă de timp, apoi continuați să faceți schimbări pozitive. Nu uitați că scopul îl reprezintă scăderea tensiunii arteriale, cât și starea de bine pe care v-o oferă un stil de viață sănătos. Pentru unele persoane, stilul de viață sănătos poate fi suficient pentru a ține în control hipertensiunea arterială. Totuși, dacă vi se prescriu medicamente, nu vă descurajați și continuați schimbările în bine, pentru a reduce riscul cardiovascular pentru un timp cât mai îndelungat. (1, 2, 5, 6)

Ce trebuie să știi despre tratament

Menținerea tensiunii arteriale la valori normal este esențială, astfel încât intervenția cu medicamente antihipertensive este deseori necesară. Valorile tensiunii arteriale peste 140/ 90 mmHg care nu scad cu intervențiile asupra stilului de viață, impun începerea tratamentului medicamentos când:

  • Există un risc cardiovascular înalt
  • Este prezent diabetului zaharat


Medicamentele pot fi recomandate și când valorile tensiunii arteriale sunt la limită (prehipertensiune), dacă ați suferit de anumite complicații ale diabetului, ați avut un infarct sau alte boli cardiovasculare.


Există numeroase medicamente care pot fi utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, care pot fi și asociate. Nu este obligatoriu ca primul medicament să fie și cel potrivit pentru dumneavoastră, astfel încât nu vă descurajați dacă tratamentul nu are rezultatele scontate. Există mulți factori care pot interveni în eficiența acestor produse, așa încât este bine să vă adresați medicului și să încercați alt tratament.


În majoritatea cazurilor, medicamentele pentru hipertensiune sunt administrate toată viața. În unele cazuri, schimbările majore cu impact pozitiv aduse stilului de viață, tratarea unei boli subiacente pot face ca medicația să fie oprită după câțiva ani. Nu opriți niciodată medicația din proprie inițiativă. Raportați orice efect secundar medicului și rămâneți mereu informat în privința bolii, colaborând cu medicul pentru rezultate cât mai bune.


Administrarea medicației nu înseamnă renunțarea la măsurile luate pentru o viață mai sănătoasă, care sunt esențiale.


Medicamentele cel mai frecvent folosite pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:

  • Diuretice - elimină excesul de apă și sare din organism. Exemple: furosemid, spironolactonă.
  • Beta-blocante - blochează impulsurile nervoase care fac ca inima să se contracte puternic și pereții vaselor să fie tensionați. Exemple: propranolol, sotalol, nebivolol.
  • Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - previn producția unui hormon care cauzează constricția vaselor, determinând relaxarea acestora. Exemple: captopril, enalapril.
  • Blocanți de canale de calciu - previn intrarea calciului în celulele musculare ale inimii și vaselor de sânge și cauzează relaxarea acestor fibre. Exemple: amlodipină, nifedipină.


Aceste medicamente se administrează conform prescripției medicului. Un pacient informat, conștient de boala sa și felul în care funcționează tratamentul, va fi învățat să își ajusteze doza, în situațiile de maximă necesitate. (1, 2, 5)

Concluzii - de reținut

  • Hipertensiunea arterială este o boală frecventă, în special după vârsta a doua. Măsurarea ei trebuie să aibă loc la cel puțin 5 ani, dar este de preferat să fie anual, la o persoană aparent sănătoasă. Dacă ați avut o valoare mai mare a tensiunii decât normalul, contactați medicul pentru a stabili perioada optimă de repetare a măsurătorilor.
  • Deși nu are manifestări timp de ani de zile, hipertensiunea arterială afectează vasele, inima, rinichii, ochii și creierul, putând duce la boli cu potențial letal.
  • Mai multe valori ale tensiunii arteriale peste 140/ 80 mmHg indică un diagnostic de hipertensiune arterială.
  • Valoarea de peste 180 mmHg sistolică sau 110 mmHg diastolică, mai ales dacă este însoțită de alte simptome de severitate, impune să contactați imediat serviciul medical pentru urgențe.
  • Modificarea stilului de viață în sensul unei alimentații sănătoase, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și reducerea greutății corporale poate fi suficientă pentru a ține sub control tensiunea.
  • Dacă medicul v-a recomandat un tratament medicamentos, nu îl întrerupeți, chiar dacă tensiunea este în limite normale. Există riscul unei crize hipertensive.
  • Comunicați în permanență cu medicul curant, astfel încât să descoperiți tratamentul cel mai potrivit pentru dvs. (1, 5)

Data actualizare: 17-03-2014 | creare: 24-02-2014 | Vizite: 13032

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul crescut de cartofi, asociat cu un risc mai mare de hipertensiune
  • Hipertensiunea arterială ar putea crește riscul pentru demență vasculară
  • Muzica lui Mozart și Strauss pentru tratamentul hipertensiunii
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK