Hipotermia

Hipotermia reprezintă o urgență medicală care se produce pe fondul scăderii anormale a temperaturii corpului. Având în vedere valoarea normală a temperaturii corporale, care este în jur de 37-37,5 ° C, hipotermia apare la valori mai mici de 35°C, producând încetinirea funcționării sistemelor circulator, cardiac și respirator. (2)

Fenomenul de hipotermie se instalează treptat, pe o perioada scurtă de timp - în câteva minute sau ore. Dacă nu se intervine rapid prin eliminarea factorului cauzator (în special frigul), organismul începe să piardă căldură mai repede decât poate produce, activitatea cordului și ventilația sunt grav afectate, pacientul intră în stare de inconstiență și în cele din urmă, se instituie decesul.

Cauze și factori de risc

De cele mai multe ori, hipotermia se poate instala ca urmare a expunerii la temperaturi ale aerului foarte scăzute, dincolo de limitele organismului de suportabilitate sau a contactului cu apă rece (înghețată).

De altfel, hipotermia poate fi cauzată atât de răni severe, fracturi, contuzii, arsuri grave generalizate, cât și de diverse afecțiuni ale organismului, care împiedică menținerea temperaturii corpului în limite normale.

Factorii de risc predictibili pentru instalarea hipotermiei sunt:

• expunerea îndelungată la frig – de exemplu, practicarea sporturilor de iarnă sau drumețiile în condiții meteorologice extreme și fără echipamente adecvate;
• contactul îndelungat cu apa rece sau înghețată – imersia parțială sau totală a corpului;
• răni severe, contuzii cerebrale, arsuri;
• lipsa de mișcare pentru o perioadă lungă de timp (mai ales în condiții de temperatură scăzută);
• copiii – cu cât vârsta acestora este mai mică, cu atât riscul de hipotermie este mai mare, în principal pentru că nu se pot proteja singuri de condițiile extreme ale mediului, precum temperatura scăzută (ex: nou-născuții). De altfel, un copil este mai sensibil la frig decât un adult, scăderea temperaturii instalându-se mult mai rapid;
• bătrânii (vârsta înaintată) – mai mult de jumătate din decesele ce au drept cauză principală hipotermia se produc la persoanele de peste 65 de ani. În aceste cazuri, scăderea marcată a temperaturii corpului este favorizată, pe lângă factorii externi, de încetinirea proceselor metabolice, cantitatea redusă de țesut adipos, probleme ale distribuției sangvine sau de alte afecțiuni preexistente (cardiovasculare, renale, cerebrale etc. ).
• infecțiile sau problemele sistemului endocrin;
• consumul de droguri și de alcool corelat  sau nu cu malnutriția, lipsa unei locuințe și a unei surse de căldură pe timp de iarnă;
• consumul de hipnotice, sedative, antipsihotice;
• probleme psihice – pot duce la expunere voluntară, inconștientă la temperaturi foarte scăzute. (2,3)

Semne și simptome

Hipotermia poate avea diferite grade de severitate în funcție de intensitatea factorului cauzator, de timpul expunerii și de starea generala a organismului implicat. Astfel, identificăm trei stadii ale hipotermiei:

• Hipotermia ușoară - excitație hipotermică;
• Hipotermia moderată - paralitică;
• Hipotermia severă - coma hipotermică.
  

Hipotermia ușoară

Temperatura centrală scade la 35-32° C iar semnele și simptomele sunt următoarele:

• frisoane;
• oboseală musculară;
• somnolență, letargie;
• halucinații;
• tulburări de comportament;
• tegumente reci, palide;
• hipersensibilitate cutanată;
• tahipnee;
• tahicardie;
• hipertensiune arterială.
  

Hipotermia moderată

Temperatura scade la 32-28° C iar simptomatologia caracteristică este reprezentată de:

• dispariția frisoanelor;
• diminuarea stării de conștiență;
• incontinență urinară;
• rigiditate, hipertonie musculară, reflexe osteotendinoase diminuate;
• tegumente reci, cianoza, degerături;
• scăderea frecvenței respiratorii (bradipnee), scăderea tensiunii arteriale și a pulsului (colaps);
• risc de apariție a tulburărilor cardiace (fibrilația ventriculară, stop cardiorespirator).
  

Hipotermia severă

Coma hipotermică se instalează la temperatură sub 28° C și este însoțită de midriază bilaterală (dilatarea pupilei), bradicardie majoră și puls nepalpabil. (1,3)

La copii, instalarea hipotermiei poate fi recunoscută după manifestări precum energie redusă, plâns diminuat sau absent și piele rece roșiatică.

Diagnostic

Hipotermia poate fi diagnostică ușor și rapid pe baza semnelor și simptomelor caracteristice, corelate de cele mai multe ori cu extremele negative ale mediului extern.

De asemenea, măsurarea temperaturii (de regulă cu termometru rectal) este o procedură esențială în stabilirea diagnosticului de hipotermie, mai ales în cazul dezvoltării simptomatologiei caracteristice acestei afecțiuni, fără implicarea unui factor extern (apă rece, frig, îngheț). Nu este exclusă însă utilitatea testelor de laborator (hemogramă), care confirmă diagnosticul clinic și eventual severitatea hipotermiei. (1)

Măsuri de prevenire a hipotermiei

Iată câteva dintre măsurile de siguranță prin care poate fi prevenită hipotermia declanșată de condițiile mediului extern:

• evitarea expunerii prelungite la frig;
• folosirea unor echipamente vestimentare adecvate condițiilor de mediu - mai multe straturi de haine din fibre naturale (lână, bumbac, piele naturală), haine rezistente la intemperii, căciulă, mănuși, cizme izolate termic;
• piesele vestimentare și încălțămintea nu trebuie să  fie prea strânse pentru a nu restricționa circulația sângelui și a nu favoriza astfel scăderea temperaturii corpului;
• evitarea drumețiilor pe munte atunci când vremea nu permite,
• evitarea traseelor complicate care pe timp de vreme rea devin greu accesibile echipelor de salvare;
• evitarea pescuitului la copcă pe lacurile cu strat fragil de gheață, care se poate rupe cu ușurință;
• căutarea unui adăpost în timpul viscolelor sau furtunilor de zăpadă;
• consumul de lichide calde (ceai, supă);
• evitarea consumului de alcool, țigări, cofeină, droguri; alcoolul face dificilă reținerea căldurii prin efectul vasodilatator.
• asigurarea unei surse de hrană caldă și a unui adăpost pentru persoanele nevoiașe, în special pe timpul iernii;
• la persoanele în vârstă sau cu diverse afecțiuni sunt recomandate controale medicale regulate, asigurarea unei surse adecvate de căldură (dacă nu există) și solicitarea unei eventuale asistențe sociale, dacă este cazul. (1,3,4,6)

Tratament

În cazul instalării hipotermiei, fiind vorba de o urgență, este nevoie de solicitarea imediată a personalului medical. Până când ajutorul medical este disponibil este importantă și de multe ori esențială pentru viața victimei, acordarea corectă a primului ajutor (dacă există posibilitatea).

Iată câteva recomandări în acest sens:

• Nu bruscați victima! Când puteți acorda ajutor unei persoane cu hipotermie, limitați-vă la mișcările care sunt strict necesare (ex. mutarea către sursa de căldură), mai ales dacă aceasta a suferit traumatisme; nu efectuați masaj și nu o forțați  să se miște pentru a nu agrava starea victimei.
• Mutați victima din zona factorului cauzator de hipotermie – dacă este posibil îndepărtați persoana afectată de sursa de frig și aduceți-o aproape de o sursă de căldură sau într-un loc mai cald și ferit de bătaia vântului.
• Îndepărtați cu atenție hainele ude și înlocuiți-le cu altele uscate (în cazul imersiei în apă) - dacă victima este inconștientă tăiați hainele ude pentru a economisi timp.
  
• Acoperiți victima cu pături sau haine uscate, lăsând descoperită numai fața.Nu folosiți pături electrice sau alte dispozitive care pot provoca arsuri.
• Așezați victima pe spate, pe o pătură sau pe o suprafață uscată.
  
• Monitorizați pulsul și respirația – dacă este nevoie executați manevre de resucitare cardiopulmonară (CPR) – masaj cardiac și ventilație artificială (30 compresii cardiace la 2 respirații), dacă persoana afectată nu mai reacționează la stimuli, lipsește respirația iar pulsul este foarte slab sau absent.
• Nu expuneți victima direct la o sursă puternică de căldură – încălzirea trebuie să se facă treptat, pentru a permite readaptarea organismului la căldură.
• Aplicați comprese calde pe torace și gât  (pungi sau sticle cu apă călduță) – a se evita zona mâinilor și picioarelor pentru a nu  forța întoarcerea sângelui cu temperatură scăzută la inimă.
• Așezați-vă lângă victimă pentru a-i transmite din căldura propriului corp.
• Oferiți victimei ceva cald să bea (ceai), dacă starea permite și dacă există posibilitatea. Nu administrați alcool!
• Dacă victima se află în apă rece și este în stare de conștiență, până la scoaterea acesteia din apă se recomandă aducerea genunchilor la piept (poziție ghemuită), astfel încât suprafața expusă frigului să fie mai mică.

În funcție de gradul de severitatea al hipotermiei, îngrijirile medicale includ intervenții care au ca scop creșterea temperaturii corpului. Printre aceste proceduri se numără:

• hemodializa - asigură reîncălzirea sângelui;
• administrarea intravenoasă de lichide calde – injectarea unei soluții saline încălzite;
• oxigenarea artificială cu aer umidificat, ajută la creșterea temperaturii corpului;
• irigarea – o soluție caldă de apă sărată este utilizată pentru încălzirea anumitor zone ale corpului precum pleura sau cavitatea peritoneală. (1,2,5,6)

Persoanele cu hipotermie ușoară răspund foarte bine la procedurile medicale și se pot recupera destul de repede. În cazul hipotermiei moderate sau severe pot apărea complicații grave și chiar moartea. Câteva dintre complicațiile posibile sunt: hipoxia, degerăturile care pot evolua către gangrenă (în special la nivelul extremităților – mâini, picioare), inflamarea pancreasului, pneumonia, insuficiența renală, probleme cardiace. Chiar dacă sunt mai predispuși la instalarea hipotermiei, copiii au parte de o recuperare mai bună decât adulții sau bătrânii. (2)

Concluzii

• Hipotermia, în stadii incipiente, nu necesită manevre medicale complexe, de aceea primul ajutor poate fi salvator de viață în cele mai multe cazuri.
• În condiții meteorologice extreme precum furtuni, inundații, ninsori abundente și temperaturi mult scăzute este indicat să se adopte măsuri de siguranță și să se evite călătoriile mai ales în zone greu accesibile echipelor de salvare.
• Pe timp de iarnă este necesară funcționarea unui centru social care să ofere hrană caldă și adăpost persoanelor fără domiciliu, acestea fiind principalele victime ale hipotermiei.
• Consumul excesiv de alcool corelat cu expunerea îndelungată la temperaturi foarte scăzute (sub pragul înghețului) nu este indicat deoarece determină atât pierdere de căldură (vasodilatație), cât și o percepție falsă asupra mediului ambiant iar riscul instalării hipotermiei este destul de mare.  
• Victimele accidentelor care prezintă răni grave, contuzii, fracturi sau arsuri pot instala hipotermie chiar dacă nu este frig, de aceea înaintea sosirii echipajelor specializate, acoperirea acestora cu pături sau haine calde poate ajuta.