In vreme ce sunt repuse in valoare calitatile curative ale mierii, albinele se afla intr-un pericol mortal

Revista britanica The Economist publica doua articole in care prezinta posibilitatea ca mierea sa fie folosita pe post de antibiotic, subliniind necesitatea ca ea sa fie reintrodusa in medicina conventionala, in timp ce trage un semnal de alarma privind pericolul mortal la care sunt expuse albinele.

Mierea se transforma intr-un medicament deosebit de eficient
    Spitalele fac astazi mai mult decit sa gazduiasca pacienti bolnavi in vreme ce acestia sunt tratati. Ele ofera, de asemenea, un loc de dezvoltare a unor bacterii periculoase. inghesuirea oamenilor bolnavi intr-un loc creeaza situatia perfecta pentru raspandirea bolilor. Cand sunt administrate si antibiotice apare si o rezistenta a microbilor fata de medicamente. Un doctor este de parere, insa, ca a descoperit o arma veche ce ar putea fi folosita in lupta impotriva bolilor. Aceasta arma este mierea.
    Mierea a fost folosita in medicina inainte ca antibioticele sa fie folosite la scara larga. Ea este in continuare folosita in Australia: o companie australiana creeaza un produs numit Medihoney (Medimiere) ce este folosit in scopuri medicinale. Aceasta formula este un medicament in toata regula in Europa, insa aici nu a prea fost folosit din cauza faptului ca doctorii prefera sa prescrie pacientilor antibiotice conventionale.
    Arne Simon, care isi desfasoara activitatea in cadrul Clinicii pentru Copii a Universitatii din Bonn, in Germania, conduce acum un studiu international prin care se compara proprietatile mierii cu cele ale medicamentelor existente. Cercetarea va implica 150 de pacienti din mai multe tari, printre care si Marea Britanie, Germania si Australia.
    Doctorul Simon a folosit deja mierea pentru 150 de pacienti care nu raspundeau corespunzator tratamentului, iar rezultatele obtinute de el au fost promitatoare. Pacientii au fost de multe ori copii ale caror sisteme imunitare au fost slabite de chimioterapie, care le-a lasat ranile de la operatii vulnerabile in fata infectiilor. Aproximativ unei treimi dintre ei i s-a administrat antibiotice, rana lor fiind, in acelasi timp, impachetata cu miere. Un pacient ale carui rani fusesera infectate cu posibil fatalul Staphylococcus aureus, imun la actiunea antiboticului meticilina (MRSA), si care nu a raspuns altor medicamente, a scapat de microb in 48 de ore de la inceperea tratamentului cu miere.
    Cercetarile realizate in Australia si in Noua Zeelanda indica faptul ca mierea are proprietati de vindecare deoarece ataca bacteriile in mai multe moduri, simultan. Deoarece mierea este alcatuita din zaharuri saturate, ea absoarbe apa, privind microbii de lichidul de care au nevoie pentru a supravietui si a se inmulti. Atunci cind albinele produc mierea, ele secreta glucozoxidaza, o enzima care elibereaza peroxidul de hidrogen atunci cand intra in contact cu rani deschise. Eliberarea la nivel scazut, insa in mod frecvent a acestei substante spala rana.
    Desi mierea nu va inlocui cu totul antibioticele, doctorul Simon este de parere ca ea ar trebui reintrodusa in medicina conventionala - si nu doar ca sa indulceasca gustul altor medicamente.

    Albinele, in pericol
    Un mister care ar constitui o provocare si pentru cei mai priceputi detectivi - in America, crescatorii de albine gasesc stupurile abandonate. Albine care a par a fi sanatoase si ajunse la varsta maturitatii dispar in mod subit, parasindu-si regina, proviziile de mancare si puii. in trecut, un asemenea exod ar fi lasat stupul vulnerabil, putand fi jefuit de albinele din coloniile invecinate. De data aceasta, retragerea nu numai ca pare a fi un fenomen foarte raspandit, dar albinele din vecinatate par reticente fata de a intra in stupurile parasite. Nu existe cadavre ale albinelor, insa oamenii de stiinta care au studiat trupurile adultilor care au murit in aceste stupuri afirma ca ei au fost ucisi de o boala.
    Ce se intampla? Departamentul american pentru Agricultura a organizat recent un seminar al apicultorilor si oamenilor de stiinta, pentru a putea gasi o serie de raspunsuri.
    Prabusirea coloniilor, cum este cunoscut acest fenomen, a fost constatat pentru prima oara in America la mijlocul lunii noiembrie 2006. S-a raspandit cu rapiditate, apicultorii raportand pierderi de la 30 pana la 90 la suta dintre albine. In aproximativ 24 de state americane s-au constatat cazuri de prabusire a coloniilor. De asemenea, acest fenomen a avut loc si in Grecia, Italia, Polonia, Portugalia si Spania.
    in conditiile in care albinele aflate in viata, care au fost studiate de cercetatori, poarta toti microbii care pot ataca albinele, oamenii de stiinta iau in considerare posibilitatea ca sistemul imunitar al acestor insecte sa fi cedat. Reducand capacitatea corpului de a lupta impotriva bolii, afectarea sistemului imunitar permite infectarea cu o multitudine de agenti patogeni. insa motivul pentru care s-ar fi intamplat lucrul acesta este in continuare neclar. Ar putea fi vorba despre faptul ca o boala le permite altora sa se instaleze, sau poate ca un pesticid este cel care are efectul acesta.
    Cercetatorii au vorbit si cu apicultorii, pentru a stabili daca exista practici ale acestora care sa fi putut duce la prabusirea coloniilor. Initial, ei au descoperit ca apicultorii care isi mutau cel mai des stupii aveau cele mai multe sanse sa fie afectati.
    Acest indiciu ar putea atrage atentia asupra unui factor economic. Productia de miere are o valoare de doar 200 de milioane de dolari pe an, insa albinele polenizeaza fructe, legume si migdale in valoare de 15 de miliarde de dolari - productia de migdale fiind de 2 miliarde de dolari. Pe masura ce productia de migdale a crescut, preturile pe care apicultorii le cer pentru serviciile de polenizare au crescut si ele. Acest fapt a dus la aparitia necesitatii de a multa albinele mult mai frecvent. Poate ca aceasta mutare este stresanta pentru albine si le afecteaza sistemul imunitar. Cu toate acestea, simpla mutare a coloniilor nu poate explica in intregime fenomenul de prabusire a coloniilor, acesta aparand si in cazul albinelor care nu au fost mutate.
    Cercetatorii au reusit sa elimine o serie de posibili "suspecti": nu conteaza ce mananca albinele, ce chimicale folosesc apicultorii pentru a preveni aparitia bolilor in stupi, daca albinele sunt folosite doar pentru polenizare sau sunt obtinuti si bani in urma acesteia, sau de unde provin reginele.
    O posibilitate interesanta deriva din natura sociala a albinelor. Studiile realizate anterior au indicat faptul ca pierderea catorva lucratoare de baza poate distruge o societate a insectelor. E posibil ca solutia acestui mister sa constea, asa cum e cazul de multe ori si in lumea oamenilor, in interactiunea sociala.