În Yemen, spitalele sunt supraaglomerate, în urma epidemiei de holeră

Spitalele din Yemen sunt supraaglomerate şi copleşite în urma epidemiei de holeră. Bolnavii sosesc într-un ritm de cel puţin o persoană pe minut la spitalul Al-Sabiine din Sana'a, în contextul în care epidemia se răspândeşte cu rapiditate în această ţară, unde 124.000 de cazuri suspecte şi 923 de decese au fost recenzate de ONU, informează marţi AFP.

Copleşiţi de amploarea epidemiei, managerii de la Al-Sabiine au procedat la fel ca alte spitale din capitala yemenită: au ridicat corturi provizorii în vecinătate, pentru a-i primi pe bolnavi, din cauza lipsei de locuri din clădirea centrală, ale cărei holuri sunt blocate de pacienţi care dorm pe jos.

Din cauza războiului, instalaţiile sanitare din această ţară săracă sunt defecte.

"De două săptămâni, primim un număr mare de bolnavi, într-un ritm de unul, doi sau chiar trei pe minut", a declarat Ismaďl Mansouri, unul dintre medicii care lucrează în acest spital.

Colegul său Maher al-Hada, de la Centrul de luptă contra holerei, deplânge "creşterea îngrijorătoare" a numărului de bolnavi, de peste "300 pe zi", care sunt primiţi în clădirea centrului, întrucât aceste persoane se confruntă cu o lipsă acută de mijloace sanitare şi medicamente.

O grevă în luna mai a angajaţilor de la salubrizare, care nu au mai fost plătiţi, a contribuit la agravarea situaţiei.

Epidemia se propagă foarte repede în Yemen, unde un conflict armat îi opune din 2014 pe rebelii Houthi pro-iranieni, care controlează provinciile din nordul ţării, inclusiv capitala Sana'a, forţelor proguvernamentale, susţinute de Arabia Saudită şi care au făcut din Aden - un oraş din sud - capitala lor "provizorie".

Holera afectează de acum 20 din cele 22 de provincii ale ţării, unde 923 de decese şi 124.000 de cazuri suspecte au fost înregistrate în şase săptămâni, potrivit celui mai recent bilanţ al ONU, întocmit pe 11 iunie.

Holera, reapărută pe 27 aprilie după o primă epidemie izbucnită anul trecut, "se răspândeşte cu un ritm fără precedent", potrivit ONU, care avertizează că situaţia riscă "să se agraveze şi mai mult odată cu apropierea sezonului ploilor şi din cauza malnutriţiei generalizate şi a foametei".

Pe 19 mai, atunci când existau deja peste 23.000 de cazuri suspecte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că se teme că vor exista 250.000 de cazuri în următoarele şase luni.

Limitată într-o primă perioadă la regiunile controlate de rebeli, maladia a cucerit pe parcursul zilelor ce au urmat provinciile din sud, inclusiv Aden, unde au fost înregistrate cel puţin 27 de decese şi aproximativ 3.000 de cazuri suspecte, potrivit unor surse medicale.

"De la jumătatea lunii aprilie, am primit peste 3.000 de cazuri suspecte, inclusiv 200 de cazuri în ultimele zile", a declarat pentru AFP Majid al-Daari, directorul secţiei de holeră de la spitalul Al-Sadaqa din Aden.

Această boală infecţioasă intestinală contagioasă, cauzată de o bacterie, vivrionul holeric, găseşte în insalubritate un teren propice pentru a se dezvolta. Stabilimentele spitaliceşti, încă operaţionale, se confruntă cu o penurie de medicamente şi cu întreruperi ale energiei electrice.

Într-un cartier din Aden, apele reziduale, în nuanţe de negru, degajă un miros îngrozitor şi se transformă în adevărate focare de ţânţari şi insecte, care transmit boli contagioase.

"Ne temem de propagarea maladiei. Oamenii sunt săraci şi nu au mijloacele pentru a se trata sau pentru a se deplasa" spre un spital, a deplâns Oum Hicham Mounir, directoarea unei şcoli din Aden, care a reuşit să îi interneze pe cei doi fii ai ei, infectaţi cu holeră.

Mazen al-Sayyed, locuitor dintr-un sat din provincia Lahj, aflată puţin mai la nord de Aden, a putut să îşi salveze mama şi să o ducă la spitalul al-Sadaqa din Sana'a. "Eu am o maşină şi am putut să îmi salvez mama. Alţii, însă, mor la faţa locului, din cauza acestor mijloace", a dezvăluit el pentru AFP.

OMS a anunţat că va trimite reprezentanţi în zonele izolate "cele mai afectate (de maladie) pentru a îngriji cât mai mulţi bolnavi", a anunţat Omar Saleh, membru al misiunii OMS din Yemen.

"Situaţia umanitară din Yemen este alarmantă. Există un veritabil dezastru aici şi boala nu are nimic de-a face cu afiliaţiile politice sau cu frontierele", a adăugat el, lansând un apel către comunitatea internaţională prin care i-a cerut să îşi dubleze eforturile pentru a pune capăt războiului şi să ajute Yemenul în lupta împotriva holerei.