Infarct miocardic sau stop cardio-respirator?

Infarctul este dat de un blocaj  sau o îngreunare a fluxuluiu sangvin la nivelul unei artere coronare, producând afectarea țesutului într-o zonă a musculaturii inimii din cauza privării de oxigen, în timp ce stopul cardio-respirator este dat de afectarea activității mecanice a inimii, produsă de funcționarea necorespunzătoare a sistemului electric al inimii.

Infarctul miocardic (atacul de cord)

Atacul de cord apare când fluxul sangvin al inimii este blocat sau afectat. O arteră blocată restricționează circulația sângelui oxigenat la o secțiune a inimii. Dacă acea arteră nu este deblocată în timp util, partea afectată a inimii hrănită de acea arteră începe să moară treptat. De obicei blocajul este cauzat de o placă aterosclerotică.

Simptome:

• dureri în piept, descrise ca o gheară, durere ce se poate extinde la gât, zona feței, spate sau brațe;
• senzație de presiune puternică în zona pieptului;
• scurtarea respirației, delir, amețeli;
• transpirație abundentă;
• greață.

*simptomele pot dura câteva zile chiar sau în unele cazuri durerea în zona pieptului poate lipsi

Primul ajutor:

• apelăm 112;
• pacientului i se administrează  o aspirină, dacă nu este alergic la acest medicament;
• ulterior i se administrează o doză de nitroglicerină;
• mențineți persoana calmă până la apariția echipajului medical.

Tratament:

• medicație pentru dizolvarea cheagului de sânge, dilatarea vaselor de sânge coronare și pentru îndepărtarea durerii în piept;
• angioplastie coronariană pentru îndepărtarea blocajului și lărgirea arterei;
• îngrijiri post-infarct.

Simptomele pot fi instantanee sau pot fi precedate de disconfort intens la nivelul pieptului, scurtarea respirației, transpirație rece, greață sau vomă în unele cazuri. De cele mai multe ori, simptomele încep ușor și persistă câteva ore, zile sau săptămâni înainte de infarct. Comparativ cu stopul cardio-respirator, inima nu se oprește în timpul unui infarct. Cu cât persoana este privată de tratament mai mult timp, cu atât afectarea este mai gravă.

Stopul cardio-respirator

Apare când este prezentă o disfuncție cardiacă și inima se oprește brusc. Este cauzat de o afectare a funcției electrice a inimii ce produce aritmii (ritm cardiac neregulat). Când ritmul inimii este afectat, inima nu mai pompează sânge, iar circulația oxigenului la creier și organele vitale este întreruptă. Apare pierderea conștienței și afectarea respirației. Dacă nu se acordă primul ajutor și nu se intervine rapid, șansele de supraviețuire se reduc considerabil cu fiecare minut.

Fibrilația ventriculară se tratează cu ajutorul defibrilării externe pentru restabilirea ritmului normal al inimii și resuscitare cardio-pulmonară pentru restabilirea circulației oxigenului la organele vitale. Decesul poate surveni chiar și în primele minute dacă victima nu primește tratamentul corespunzător.

Simptome:

• palpitații, amețeli;
• dureri în piept;
• scurtarea respirații înainte de pierderea cunoștinței și colaps;
• victima nu răspunde și respirația este oprită (sau doar respir convulsiv).

Primul-ajutor:

• apelăm 112;
• se verifică starea persoanei, răspunsul la stimuli și se eliberează căile respiratorii prin ridicarea bărbiei și extensia capului;
• dacă se constată că persoana nu respiră, se aplică manevrele de resuscitare cardio-pulmonară;
• dacă sunt două persoane, una va apela 112, în timp ce a doua persoană va efectua manevrele de prim-ajutor;
• se efectuează manevrele de defibrilare (opriți manevra de resuscitare doar pentru utilizarea defibrilatorului și începeți iar manevra de resuscitare după defibrilare).

Tratament:

• resuscitare cardio-pulmonară;
• defibrilare;
• suport vital avansat;
• îngrijire post stop-cardiovascular.

Manevra de resuscitare cardio-pulmonară trebuie efectuată de personal antrenat în acest scop, medical sau nemedical.

Cauzele stopului cardio-respirator pot fi:

• boli cardiovasculare sau circulatorii (ex.: infarct);
• pierderea extremă de sânge sau fluide;
• temperaturi extreme ale corpului;
• lipsa oxigenului;
• plămân perforat;
• cheaguri de sânge la plămâni sau arterele coronare;
• otrăvirea;
• acumulări de sânge în jurul inimii – de obicei după accidente cu leziuni deschise (ex: înjunghiere) etc.

În tabelul următor vă prezentăm principalele diferențe dintre infarctul miocardic (atacul de cord) și stopul cardio-respirator:

	Infarct miocardic	Stop cardio-respirator
Pacientul respiră?	DA, dar respirația este dificilă	NU, pacientul poate prezenta respirație convulsivă sau agonală ce poate fi confundată cu respirația
Lipsa pulsului, a tensiunii, pierderea conștienței	Poate duce la stop cardiac, caz în care dispare pulsul, tensiunea și conștiența	DA
Ritm cardiac	Poate fi însoțit de aritmii ce nu produc dispariția ritmului cardiac mecanic	Caracterizat de dispariția ritmului cardiac sau un ritm extrem de redus și neregulat
Inima mai pompează sânge?	DA, inima mai pompează sânge, dar mai ineficient dacă atacul este sever	NU, inima nu mai pompează sânge, astfel că nu mai circulă sânge prin vasele sangvine
Declanșare	Poate apărea instant, dar intensitatea crește după câteva minute sau ore de obicei	Starea de inconștiență se instalează rapid
Cauze	Blocarea unei artere coronare, de obicei din cauza unui cheag de sânge	Tulburări severe de ritm cardiac
Factori de risc	boli coronariene anomalii vasculare congenitale etc.	boli arteriale cardiomiopatii infarct miocardic boală vasculară boli cardiace congenitale sindrom genetic dezechilibre electrolitice hemoragii severe consum de droguri, înec etc.

Care este legătura dintre cele două?

Majoritatea cazurilor de infarct nu duc la stop cardio-respirator, dar când stopul cardio-respirator are loc, infarctul este o cauză frecventă. Alte afecțiuni pot, de asemenea, afecta ritmul cardiac și pot cauza stop cardio-respirator. Stopul cardio-respirator subit poate apărea după un infarct sau în timpul recuperării. Infarctul crește riscul de stop cardiac. Alte boli cardiovasculare pot afecta ritmul inimii și pot cauza stop cardiac. Acestea includ cardiomiopatie (slăbirea musculaturii inimii), insuficiență cardiacă, aritmii, fibrilații ventriculare particulare și sindromul de QT lung.