Infarctul splenic - complicație a fibrilației atriale?

Infarctul splenic - complicație a fibrilației atriale?

Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă care poate duce la formarea de cheaguri, în urma cărora poate apărea infarctul, accidentul vascular cerebral și alte complicații legate de acest fenomen. Inima pacientului cu fibrilație atrială se contractă neregulat, astfel că atriile bat anormal, nereușind să conducă sângele în ventriculi.

Consecința acestei tulburări electrice este formarea de trombi, care odată ajunși în circulație pot afecta organe precum: creierul, rinichii, splina sau membrele inferioare. (1)

Infarctul splenic este o complicație relativ rară a pacienților cu fibrilație atrială. Tabloul clinic variază de la pacient asimptomatic până la peritonită severă, iar diagnosticul precoce reprezintă mijlocul prin care se poate obține un prognostic bun și evitarea complicațiilor severe. (2)

Privarea splinei de sânge și oxigen apare când artera splenică este sau ramurile ei sunt afectate de un tromb sau embol. (4)

Clasificare:

  • Infarct splenic mic <1/3 din splină
  • Infarct splenic moderat
  • Infarct splenic mare >2/3 din splină (4)


Epidemiologie:

  • 10% din infarctele splenic au fost diagnosticate antemortem.
  • Rata mortalității: 18%
  • Splenectomie: 9%


Tablou clinic:

Infarctul splenic rareori este o cauză a abdomenului acut. Pentru pacienții tineri, sub 40 ani, cauza o reprezintă afecțiunile hematologice, iar pentru vârstnici, un eveniment trombembolic. (2)
Anamneza și examenul obiectiv prezintă: durere abdominală sau în hipocondrul stâng (80%) și sensibilitate la palpare în hipocondrul stâng (35%).
Alte acuze subiective: grețuri, vărsături, constipație, durere pleuritică, febră și frisoane.
Alte semne obiective: splenomegalie. (3)

Alte cauze:


Cauza cardiacă constituite 22-55% din etiologiile infarctelor splenice.

Cele mai frecvente localizări ale trombilor cardiaci sunt: ventriculul stâng și atriul stâng. Trombii atriului stâng sunt deseori asociați cu fibrilația atrială sau cu stenoza mitrală reumatică.

Factori de risc:

  • Fibrilația atrială (23%)
  • Trombembolism în antecedente (10%)
  • Proteze valvulare cardiace (12%)
  • Hipertensiunea arterială (33%)
  • Diabet zaharat (23%)
  • Cardiopatie ischemică (19%)
  • Insuficiență cardiacă (8%) (2)


Diagnostic:

  • Analize de sânge: Lactat Dehidrogenaza crescută, leucocitoză, D-dimeri reacționați. (3)
  • Computer Tomografia cu substanță de contrast: arată zonele de infarct, extensia trombozei și restul organelor abdominale. Această metodă imagistică trebuie luată în considerare pentru toți pacienții cu dureri abdominale.
  • Ecografia abdominală are o sensibilitate mai redusă în diagnosticul corect al infarctului splenic, Computer Tomografia cu substanță de contrast fiind metoda imagistică de elecție. (2, 3)
  • Ecocardiografia transesofagiană evidențiază cel mai bine trombii din atriul stâng sau din urechiușa stângă, cu o sensibilitate sporită față de ecocardiografia transtoracică. (2)


Tratament:

  • Simptomatic: reechilibrare hidroelectrolitică, anxiolitice, diuretice, antipiretice, antialgice etc.
  • Anticoagulant: heparină injectabilă sau heparine cu greutate moleculară mică în spital, iar la externare se lasă pe o schemă de anticoagulant oral (Acenocumarol sau Rivaroxaban).
  • Splenectomia: este necesară intervenția chirurgicală când simptomatologia nu remite la tratament medicamentos, când infarctul splenic ocupă peste jumătate din splină sau când viața pacientului este pusă în pericol de această afecțiune.


Concluzii:

Infarctul splenic este o afecțiune rară, dar care are în substrat diverse patologii des întâlnite, printre care cea mai frecventă este fibrilația atrială. Anticoagularea eficientă a pacientului în fibrilație sau convertirea la ritm sinusal, când este posibil, duc la evitarea acestei complicații.

Ecografia abdominală cu substanță de contrast este o metodă imagistică noninvazivă ce se pretează la această patologie, fără efecte adverse și la un raport cost-beneficiu formidabil.


Data actualizare: 19-06-2018 | creare: 19-06-2018 | Vizite: 50
Bibliografie
1. What is Atrial Fibrillation (AFib or AF)? Web link: http://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/Arrhythmia/AboutArrhythmia/What-is-Atrial-Fibrillation-AFib-or-AF_UCM_423748_Article.jsp#.WybIa6czbIU
2. Cheng-Chun Wei, Chiung-Zuan Chiu. Atrial Fibrillation and Splenic Infarction Presenting with Unexplained Fever and Persistent Abdominal Pain-A Case Report and Review of the Literature. Acta Cardiol Sin 2012;28:157-160
3. Meir Antopolsky, Nurit Hiller, Shaden Salameh, Beth Goldshtein, Ruth Stalnikowicz. Splenic infarction: 10 years of experience. American Journal of Emergency Medicine (2009) 27, 262–265
4. Schattner Ami, Adi Meital, Kitroser Ella,Klepfish Abraham. Acute Splenic Infarction at an Academic General Hospital Over 10 Years. Presentation, Etiology, and Outcome. Medicine (Baltimore). 2015 Sep; 94(36): e1363.

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efecte protective ale anticoagulantelor împotriva demenței, la pacienții cu fibrilație atrială
  • Riscul administrării de digoxin depășește beneficiile la pacienții cu fibrilație atrială?
  • Aplicație pentru monitorizarea sănătății și depistarea fibrilației atriale
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK