Infectiile Herpetice (virusul herpes simplex)

Infectiile sistemului nervos cu virusurile HSV

Virusul HSV poate produce encefalita ; encefalita cu HSV este cea mai frecventa forma de encefalita virala care poate aparea la om ; incidenta cazurilor este repartizata uniform pe toata perioada unui an calendaristic ; encefalita virala cu HSV afecteaza mai ales persoanele cu varsta pana in 30 de ani, si persoanele cu varsta de peste 50 ani. Mai mult de 90% dintre cazurile de encefalita cu HSV sunt determinate de catre infectia cu HSV 1.

Infectia primara aparuta la copii si adolescenti, poate produce encefalita ; virusul se cantoneaza la nivelul sistemului nervos central, prin diseminarea pe traiectul filetelor nervoase, pe calea bulbului olfactiv ; totusi, in 25% dintre cazurile de imbolnavire, tulpinile virale de la nivelul orofaringelui, erau diferite fata de cele identificate la nivelul sistemului nervos central – astfel, a fost adoptata concluzia ca, encefalita a fost determinata de o reinfectie cu o alta tulpina de virus HSV, care a ajuns pana la nivelul sistemului nervos central.

Se pare ca reactivarea infectiilor cu virusuri cantonate la nivelul ganglionilor trigeminali, favorieaza diseminarea infectiei catre regiunea craniana ; mai mult decat atat, encefalita se poate datora inclusiv reactivarii unei infectii latente, de lunga durata, a sistemului nervos central. Encefalita cu HSV are un debut brusc ; pacientul prezinta o simptomatologie neurologica de focar (simptomatologie de lob temporal) . Este foarte dificil de stabilit diagnosticul diferential pentru encefalita virala cu HSV.

Pentru stabilirea rapida a diagnosticului pozitiv, ADN-ul de origine virala poate fi evidentiat in lichidul cefalorahidian al pacientilor cu semne neurologice de focar – prin metoda de polimerizare in lant (PCR) ; de asemenea, poate fi evidentiata cresterea anticorpilor specifici indreptati impotriva HSV, atat in ser, cat mai ales in lichidul cefalorahidian. Insa, cea mai buna modalitate de stabilire a etiologie unei encefalite, este realizarea de biopsii ale tesutului cerebral, cu scopul de a evidentia antigenele virale HSV.

Pentru reducerea riscului de mortalitate, in cazul aparitiei encefalitei cu HSV, se recomanda administrarea intravenoasa de Acyclovir ; in astfel de situatii, Acyclovirul este mai eficient decat Vidarabina. Sechelele neurologice sunt destul de frecvente (in ciuda unei terapii corecte) si afecteaza mai ales persoanele in varsta de peste 30 de ani. Exista recomadnarea ca, in cazul unei encefalite, tratamentul intravenos cu Acyclovir, sa fie demarat, chiar inainte de stabilirea diagnosticului etiologic (care ar necesita destul de mult timp, perioada in care viata pacientului poate fi pusa in pericol) .

Aproximativ 3% dintre pacientii cu meningita aseptica, prezentau particule infectioase HSV in lichidul cefalorahidian ; cel mai adesea, meningita HSV (afectarea sistemului meningeal care inveleste si protezeaza encefalul) se asociaza cu o infectie HSV primara, genitala. Simptomele meningeale dureaza in medie, o saptamana, timp in care pacientul prezinta cefalee, febra si fotofobie nu foarte accentuata. Foarte rar, aceasta forma de meningita va fi urmata de aparitia unor sechele neurologice. Cazurile de recurenta pot fi prevenite, prin administrarea zilnica a medicamentelor antivirale.

Virusul HSV in asociere cu virusul varicelo zosterian, poate produce disfunctii ale sistemului nervos vegetativ : pareze, parestezii (zona feselor si zona perineului), retentie urinara, constipatie, si chiar impotenta (la pacientii de sex masculi) ; aceasta simptomatologie dispare de obicei, in decurs de cateva saptamani ; in schimb, slabiciunea musculara poate persista pe o perioada de mai multe luni. Recidivele infectiei cu HSV 1, pot conduce la paralizie faciala idiopatica, sau polinevrita craniana.