Infectiile Herpetice (virusul herpes simplex)

Tratament

Din fericire, mare parte dintre leziunile aparute in urma infectiilor cu virusurile HSV, raspund favorabil in fata terapiei cu medicamente antivirale ; terapia de baza utilizata pentru combaterea leziunilor mucoase si tegumentare, este reprezentata de : Acyclovir, Famciclovir si Valacyclovir ; pentru infectiile oculare herpetice, se recomanda utilizatea locala a urmatoarelor antivirale : Idoxuridina, Trifluorotimidina, Vidarabina si Cidofovirul. Acyclovirul cu administrate intravenoasa, reprezinta tratamentul de electie pentru herpesul neonatal si encefalita cu HSV.

Medicamentele care inhiba ADN polimeraza virala pot fi forte eficiente in combaterea infectiilor herpetice ; exista medicamente, care actioneaza asupra enzimele HSV, denumite timidinkinaze ; Acyclovirul si compusii medicamentosi inruditi, sunt fosforilati in celulele infectati viral, iar moleculele astfel rezultate sunt incorporate in lanturile structurilor ADN. La momentul prezent, Acyclovirul este cel mai studiat si mai utilizat chimioterapic, impotriva infectiilor produse de catre virusurilor HSV.

Famciclovirul (cu adminstrare orala) s-a divedit si el destul de eficient impotriva unor variate tipuri de infectii cu HSV 1 sau HSV 2. Din pacate, Penciclovirul nu este disponibil pe piata, pentru administrarea intravenoasa ; acesta este si motivul pentru care, in cazul infectiilor severe se recomanda administrarea intravenoasa a Acyclovirului. Ganciclovirul are activitate impotriva virusurilor HSV, insa datorita toxicitatii sale, nu este recomandat pentru terapia acestor infectii.

Acyclovirul este eficient inclusiv atunci cand este administrat pacientilor cu un sistem imunitar deprimat ; in acest caz, Acyclovirul determina ameliorarea mai rapida a simptomatologiei, si vindecarea grabnica a leziunilor caracteristice infectiei ; administrat pacientilor tarati pe o perioada indelungata, Acyclovirul are capacitatea de a preveni recidivele infectioase cu HSV.

Pentru infectiile herpetice din sfera genitala, este recomandata utilizarea Acyclovirului, Famciclovirului si Valacyclovirului cu administrare orala ; aceste chimioterapice vor conduce la ameliorarea simptomatologiei, si de asemenea, vor accelera vindecarea leziunilor ; in cazul in care herpesul genital recidiveaza frecvent, se recomada tratamentul de lunga durata cu unul dintre aceste trei medicamente.

Administrat intravenos, Acyclocirul este foarte eficient in reducerea mortalitatii, in cazurile de encefalita HSV ; tratamentul este cu atat mai eficient, atunci cand este demarat rapid ; deoarece Acyclovirul cristalizeaza in parenchimul renal, administrarea intravenoasa a acestui chimioterapic, poate fi urmata de instalarea insuficientei renale cu caracter tranzitoriu ; evitarea acestei forme de insuficienta renala, se poate realiza daca medicamentul este administrat lent, iar pacientul este hidratat corespunzator.

In infectiile sistemului nervos central, dozele de Acyclovir trebuiesc dublate, aceasta deoarece concentratia de medicament in lichidul cefalorahidian, este la jumatate fata de cea plasmatica. La persoanele infectate cu HIV, au fost identificate unele specii de virusl HSV care prezentau rezistenta la administrarea de Acyclovir ; cazurile de rezistenta medicamentoasa apar mai ales in rand persoanelor compromise din punct de vedere imunitar, la care schemele terapeutice erau administrate cu intermitenta. Rezistenta la Acyclovir este frecvent insotita si de rezistenta la Famciclovir. Daca leziunile herpetice persista, desi tratamentul cu Acyclovir se realizeaza in doze crescute, acesta reprezinta un semn clar de rezistenta virala. Unguentele cu Cidofovir, pot fi utilizate pentru vindecarea leziunilor herpetice, care nu dispar sub tratamentul cu Acyclovir.

In continuare, prezentam o scurta sinteza a terapiei antivirale, utilizata in diferitele tipuri de infectii cu virusuri HSV :

- tratamentul pacientilor imunosupresati se realizeaza prin administrarea de Acyclovir pe cale intravenoasa (5 mg / kg corp, la fiecare 8 ore), sau pe cale orala (400 mg, in 4 doze partiale zilnice, timp de maxim 10 zile) ; leziunile tegumentare pot fi tratate tot cu Acyclovir, aplica sub forma de unguent ; reactivare bolii poate fi prevenita prin administrarea de Acyclovir pe cale orala sau intravenoasa ; in cazul pacientilor cu infectie HIV/SIDA, administrarea de Famciclovir (500 mg, de doua ori pe zi), va conduce la scaderea frevcventei de reactivare a infectiilor HSV 1 si HSV 2.

- herpesul genital : primul episod de boala poate fi tratat cu Acyclovir administrat pe cale orala (200 mg), Famciclovir (250 mg), sau Valacyclovir (1 gram) . In cazul in care boala evolueaza sever, sau apar complicatii neurologice (meningita aseptica), se recomanda administrarea de Acyclovir, pe cale intravenoasa. Herpesul genital recurent simptomatic, poate fi de asemenea, tratat prin administrarea de Acyclovir, Valacyclovir sau Famciclovir ; administrate pe cale orala, aceste chimioterapice diminua rata de excretia a virusului, si stimuleaza vindecarea leziunilor. Pentru a preveni recaderile simptomatice ale herpesului genital, se recomanda administrarea zilnica pe cale orala, a Famciclovirului, Acyclovirului sau Valacyclovirului.

- infectiile orolabiale : primul episod infectios poate fi tratat cu Acyclovir (200 mg) administrat pe cale orala ; episoadele recurente – Panciclovir sub forma de creme, pentru aplicatii locale (grabeste vindecarea leziunilor) ; Acyclovirul cu administrare orala este eficient in prevenirea reactivarii infectiilor HSV, datorate expunerii indelungate la radiatiile solare.

- panaritiul herpetic, poate fi tratat prin administrarea de Acyclovir pe cale orala, in doza de 200 mg, de 5 ori pe zi, timp de maxim 10 zile.

- rectita produsa de infectia cu HSV, poate fi tratata prin administrarea de Acyclovir pe cale orala (400 mg, doza partiala, de 5 ori pe zi) ; la pacientii cu imunosupresie, sau in formele severe de boala, se recomanda administrarea Acyclovirului pe cale intravenoasa.

- herpesul ocular – pentru terapia keratitei acute, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapice : Trifluorotimidina, Vidarabina, Idoxuridina, Acyclovirul sau Interferonul ; nu se recomanda aplicarea locala a steroizilor, deoarece leziunile pot fi agravate ; acolo unde este necesara, se realizeaza debridarea leziunilor.

- encefalita cu virusul HSV, poate fi tratata cu Acyclovir, administrat pe cale intravenoasa (30 mg /kg corp/24 ore), timp de maxim 10 zile.

- meningita aseptica cu HSV, poate fi tratata cu Acyclovir, administrat pe cale intravenoasa in doza de 15-30 mg/kg corp/24 de ore.

- infectiile neonatale cu HSV, pot fi tratate cu Acyclovir (45-60 mg/kg corp/ 24 de ore) ; aceasta doza poate fi utilizata si in cazul nou-nascutilor ; tratamentul se aplica pe o durata de 21 de zile.

- esofagita cu HSV, este tratata prin administrarea de Acyclovir de cale sistemica, in doza de 15 mg/kg corp/ 24 de ore ; in cazul pacientilor care prezinta doar o usoara stare de imunosupresie, este eficienta si terapia orala cu Valacyclovir sau Famciclovir.

- pneumonita cu HSV poate fi tratata cu Acyclovir, administrate pe cale intravenoasa, in doza de 15 mg / kg corp / 24 de ore.

- infectiile diseminate cu HSV: se recomanda administrarea pe cale intravenoasa a Acyclovirului.

- eritemul polimorf asociat cu infectia HSV : poate fi utilizata schema de tratament cu Acyclovir administrat pe cale orala (400 mg, in trei doze partiale zilnice), care stopeaza evolutia eritemului polimorf.

- infectiile cu tulpini rezistente la Acyclovir : se recomanda administrarea de Foscarnet, pe cale intravenoasa, in doza de 40 mg / kg corp, la fiecare opt ore, pana cand se obtine vindecarea completa a leziunilor ; dura optima a terapiei cu Foscarnet nu este cunoscuta cu precizie ; pentru leziunile tegumentare pot fi realizate aplicatii cu geluri ce contin Trifluorotimidina sau Cidofovir.

Utilizarea medicamentelor antivirale pentru a controla infectia cu HSV intr-o populatie este foarte dificila, dat fiind numar foarte mare de indivizi cu infectii asimptomatice ; mult mai eficienta poate fi prevenirea infectie ; prevenirea infectiei ar putea fi realizata prin adimistrarea unui vaccin care sa fie deosebit de eficient. Contacut sexual protejat (prezervative) poate impiedica transmiterea infectiei cu virusul HSV 2, mai ales in perioadele simptometice ale partenerului, cand contagiozitatea este maxima ; prezenta leziunilor genitale, favorireaza transmiterea virusului HSV 2, chiar si atunci cand este utilizat prezervativul. Pentru a preveni grefarea infectiilor neonatale cu virusurile HSV, se recomanda supravegherea gravidelor, mai ales in ultimele trei luni de sarcina.