Infectiile puerperale ale sanului

Infectiile puerperale sunt infectiile care se instaleaza in timpul nasterii si lehuziei, cu poarta de intrare genitala, localizate sau diseminate extragenital (inclusiv glanda mamara). Din punct de vedere clinic sunt stari patologice caracterizate prin temperatura peste 38 grade C, masurata la 6 ore, cel putin 2 zile, in prima saptamana a lehuziei (excluzand primele 24 ore).

Infectiile puerperale ale sanului reprezinta infectia cu germeni piogeni propagata de la o fisura sau ragada mamelonara in timpul alaptarii, cu afectarea tesutului celular perimamar si/sau glandei mamare.

Cauze - agentii etiologici implicati sunt stafilococul alb si auriu, mai rar streptococul , Escherichia coli. Sursa de infectie este pielea sanului, regiunile invecinate, mainile lehuzei si uneori cavitatea bucala a nou-nascutului. Factorii favorizanti sunt fisurile si ragadele mamelonare, angorjarea mamara, igiena defictara, conformatia anatomica a mameloanelor.

Infectiile precoce ale sanului apar in primele 10 zile de la nastere fiind determinate de flora patogena din spital. Infectiile tardive sunt cele care apar dupa 3-4 saptamani de la nastere.

a) Limfangita acuta - debut brutal cu febra 39 grade C, frison, tahicardie, durere si senzatie de tensiune la nivelul sanului survenite la 5-6 zile de la nastere. La examenul stnului se constata un placard limfangitic, mai mult sau mai putin intens, cu sediu variat, rosu, cald, dureros, de forma unui triunghi cu varful spre axila. Aceste semne sunt numai cutanate, fara infiltrare profunda. Frecvent apare adenopatia axilara, mare, dureroasa.
Evolutia este rapida si benigna, temperatura scazand dupa 48 ore si uneori semnele locale dispar la fel de repede.
Tratamentul: intreruperea alaptatului la sanul respectiv, antiinflamatorii, comprese sau punga cu gheata local, antibioterapie numai in variantele clinice unde se suspicioneaza posibilitatea evolutiei spre mastita.

b) Abcesul premamar - lehuza prezinta febra, frisoane, durere la nivelul unu san. Examenul local constata prezenta semnelor locale de colectie subcutanata; tegumentele sunt rosii, deformate de o formatiune cu dimensiuni variate, durerosa.

c) Abcesul retromamar - starea generala a lehuzei este modificata cu febra si frisoane. Sanul este marit de volum in totalitate, indepartat de torace iar la palpare se constata senzatie de renitenta profunda.
Tratamentul in ambele tipuri de abcese: antibioterapie, antiinflamatorii si antipiretice, drenaj artificial al sanului, incizie si drenaj - unde este cazul.

d) Mastita acuta - de la leziunile erozive mamelonare, infectia se propaga pe cale caniculara. Semnele de debut apar intre a 10-a si a 15- a zi de la nastere, uneori mai tarziu.

e) Galactoforita - semnele functionale sunt discrete: senzatia de tensiune dureroasa a sanului, exagerata de alaptare sau de miscarile bratului. Semnele generale sunt fruste - ascensiune termica (38 grade - 39 grade C) fara modificarea starii generale. La examenul sanului, in afara leziunilor mamelonare (ragade, fisuri), sanul pare marit de volum, fara modificari ale tegumentelor. La palpare este mai ferm decat sanul sanatos, uneori dureros. La exprimarea mamelonului se constata secretie lactata amestecata cu puroi. Evolueaza spre vindecare sau spre faza de atingere lobulara.

Mastita simpla evolueaza in doua stadii : presupurativ si supurativ.

Stadiul presupurativ -  se manifesta prin accentuarea semnelor functionale indeosebi durerea care este vie, exacerbata de orice miscare a bratului, sau simpla atingere a sanului. Febra creste progresiv (39 grade- 40 grade C), cefaleea este intensa, apare tahicardia si modificarea starii generale. La palparea sanului se constata o formatiune de marime variabila, contur neregulat, dura si dureroasa. Nu exista adenopatie axilara.

Stadiul supurativ - diagnosticul precoce al supuratiei este dificil. Durerea este vie, pulsatila, febra mare (40 grade C). Antibioterapia administrata inca din faza presupurativa poate estompa semnele generale, dar nu intotdeauna impiedica evolutia spre supuratie.

Tratamentul consta  in incizia si drenajul colectiei purulente. Drenajul trebuie facut larg deoarece frecvent sunt focare multiple cu devitalizari.